Page 3 - Activitatea_1903_04_15

Nrul 15
A C T I V I T A T E A
Pag. 3.
terminat pe o seamă din cei mai dis­ (6 dubli-decalitri), ear’ galbenă cu bo­ clorat de potasă 4/10o- Muştarul aplicat pe
Archiducii Eugeniu, Carol, Ştefan şi Friede
tinşi credincioşi gr-or. din vicariatul bul mare pun 200 litri pe hectar. din afară, în formă de cataplasme subţiri, şi ric. Decât aceştia e mai bogat archiducele
Orăzii a-1 pîrî pe acesta Consistorului Comptul unui hectar de ma- compresele reci aplicate dts şi neîntrerupt, Francisc Ferdinand, moştenitorul de tron al
micşorează inflamaţia sau roşaţa din gât şi
metropolitan, cerend pedeapsa cuvenită zâre verde cu bobul mic se poate sta- Austro-Ungariei, care singur a moştenit ave­
uşurează bolnavul. Este foarte bine ca dela
şi caterisirea lui Mangra. bili astfel: rea archiducelui de Toscana, în preţ de a-
început se dăm bolnavului o curăţenie, cum proape 3 mii mii. cor.
Au hesita-va şi de aici încolo dl Venituri: şi o baie de picioare cu muştar sau cu sare,
Averea privată a Regelui nostru, pe care
Branisce de a-şi deschide ochii, au lupta 21 hectolitri boabe a 12 lei preţ de ear când are ferbinţeală, îi dăm şi câte un a moştenit-o dela împăratul Ferdinand, va­
şi sforţarea legitimă a societăţii de a export . . . . . Lei 240. gram de chinină pe zi. lorează 500 mii. cor.
aşeza la locu-i pe un păcătos nu’l va S’a mai recomandat la adulţi, chiar Averea Sultanului turcesc nici chiar a-
Cheltueli:
face „sfi'şi calce pe inimă" şi în caşul gargarismele cu făină de muştar, formate ast­ proximativ nu se poate şti. Din venitele a-
acesta de mult dat pe faţă şi să ia Arătura . . . . Lei 12.— fel : muştar 15 grame, sare 5 grame, oţet 10 cestei averi se spesează la an aproape 400
posiţie în public ? 2 grape . . • » 2.— grame, apă caldă 200 grame. După ce să mii. cor. pentru întreţinerea curţii. Luând a-
strecoră, gustăm acest amestec, şi dacă este
Nu e şi în caşul de faţă vorba Semănatul . • » 1.— prea tare, mai adaugăm apă, după cum poate ceasta de basă, sultanul turcesc are avere
de salus ret publicae şi aceasta nu va Semânţă . . . » 14.40 cine-va suferi, şi se gargariseşte de 7—8 ori de mii şi mii de milioane. Neamurile Sulta­
nului turcesc asemenea au bogăţii mari.
fi oare pentru dl Branisce suprema Coasa . . . • » 16.— pe zi, şi de 2—3 pe noapte; tot asemenea I Averea împăratului german Wilhelm,
le:v ? Căratul . . . . » 8 — şi gaigarismele cu oţet, ast-fel: oţet 20 | valorează 100 mii. cor.
Vom vedea! Treeratul . . . » 10.— grame, miere 50 grame, fertură de orez 100 In Italia sunt mulţi nobili, şi între a-
grame.
Scaevola. » 63.40 cestia sunt mulţi a căror avere valorează şi
La caşuri grave, şi mai ales la copii, peste 100 mii. cor., totuşi Regele Italiei nu
Profit pe hectar . »’ 176.60 când înghiţirea nu se poate face de loc, şi are atâta avere, ca să se poată lua în consi­
Mazărea verde cu bobul mic. Hectolitrul de mazăre cântăreşte bolnavul este ameninţat să se înece în gât, derare.
75—80 kilogr. Pae putem lua de pe şi nu se poate răsufla, punem 5—6 lipitori Averile lumeşti ale Papei, le-a confiscat
dinapoia unghiului dela falca de jos.
un hectar 3—4000 kilograme, cari guvernul italian, ear Papa primeşte în schimb
Cultura acestei plante a dobândit In fine pe din lăuntru, chiar dela înce­
sunt un nutreţ excelent pentru oi. Sâ în fiecare an 10 mii. lire. Papa are elocaţi în
oare-care însemnătate în agricultura put si până la vindecare putem atinge bol­ băncile din Anglia bani în sumă de 245 mi­
preferă în cultură mazărea verde cu
noastră; cultivându-se în câmp deschis navul in gât de 3—4 ori pe zi cu un pămă- lioane.
bobul mic fiind mai puţin atacată de tuf de bumbac, muiat sau în zeamă de lă­
în vederea exportului. Până mai deu- In Anglia mai bogat e principele de
gărgăriţă. mâe şi cu miere, sau cu gaz, sau cu apă de
nă-zi, mazărea se semăna în România Vestminster; averile acestuia nici nu se pot
Tratamentul seminţei de mazăre var. calcula. Numai după locurile din Londra, ca­
mai mult în grădinile de legumi. Ma­ D r. Constantin An. M aori,
cu sulfur de carbon în contra insectu- pătă arăndă în fiecare an 30 mii. cor.
zărea verde cu bobul mic e şi un mi­ Foltesti-Covurluiu.
lui se poate face toamna şi primăvara.
nunat îngrăşemânt verde; e şi o plantă
Pentru a trata 100 kilogr. semânţă
bună premergătoare pentru grâu. Agri­ C H IV A .
trebuesc 100 grame sulfur de carbon N0UTĂTI
cultorii din toate judeţele se întrec să 1
(1 gram de sulfur de carbon pe kilo­ — «Casa ţi-e nemăturată,
o cultive. Sămânţa de mazăre nu să
gram de mazăre). In aceasta dosă, abu­ Tu la crâşmă ziua toată.
prea găseşte în ţară. Dl G. Golescu Sfintele P a şti în Orăştie s’au sărbat Noaptea peste sat se lasă,
rul de sulfur de carbon omoară larvele
(Dracea, Teleorman) a cumpărat se- în ambele biserici cu cuvenita ceremonie. Chivo I n’ai să vii acasă ?«
gărgăriţei, fără a vătâma puterea ger­ La biserica gr-cat. în decursul sf. liturgii
mânţă de mazare verde cu bobul mic
minativă a seminţelor. Sâ lasă semin­ s’au dat de cătră o companie de feciori ai
din Budapesta cu 3400 Iei vagonul, la — »Viu, numai să beu, bărbate,
ţele de mazăre 48 ore în vapori de reg. 31 mai multe salve de puşti. A doua Un păhar şi jumătate, —
care să adaugă 700 lei vama şi trans­ zi credincioşii au ieşit în corpore la câmp
sulfur de carbon, apoi le aerăm Şi ’ncă patru, şi vr’o nouă,
portul până în gara Salcia; în total afară, unde s’a făcut sfinţirea apei şi s’a im­
mult. Şi vr’o două-zeci şi două».
4100 lei costul unui vagon mazăre sau plorat darul ceresc asupra semănăturilor.
Lucrarea practică se face ast­
41 lei suta de kilograme. — »Cânepa-i nemeliţată,
fel: N oul episcop a l A ra d u lu i, Igna- Furca ’n pod zace-aruncată,
Dl Niculae Filipescu, fost ministru
Sâ varsă boabele de mazăre în tie I. Pap, a depus jurământul înaintea M. Fusu ’n tindă prin unghere...
de agricultură, a vendut mazăre de Sale Vineri în 17 1. c., în Viena. Au fost
butoae desfundate la un cap. Sulfurul Ce ai tu de gând, muere?»
sămânţă, produsă în ţară, cu 14 lei presenţi ministrul de culte Wlassics şi minis­
de carbon se pune într’o strachină
hectolitrul sau 19 50 lei suta de kilo­ trul â latere Szăchănyi. P. S. Sa a fost pri­ — »Cânepii sămânţa-i piară;
d’asupra mazărei, se înfundează butoiul mit apoi în audienţă la Mai. Sa. Vii, dă Doamne multe ’n ţară!
grame. Dl Romulus Porescu a cumpă­
şi mărginile fundului sâ lipesc cu gips Furcă, fus, — mă bagă ’n boală,
rat din ţară mazăre verde cu bobul
sau cu argilă (humă, clisă). Sulfurul A sen tările d in nou am înate. De- Vinul vechiu — din morţi mă scoalăI»
mic pentru moşia Bercenii (Ilfov) cu 16 oare-ce desbaterile asupra contingentului de
de carbon sâ evaporează şi aburii sei
lei hectolitrul adusă la Vidra sau 22 20 recruţi nici până la al doilea termin nu se — «Pruncul cel mic ţipă ’n faşe,
pătrund masa boabelor de mazăre, găr­ Cei mari n’au pe ei cămaşe;
lei suta de kilograme. vor finalisa în dieta ţerii, ministrul de hon­
găriţa moare prin asfixie. După 48 ore, vezi a pus al treilea termin pe 2 Iunie până Acu ’n ladă rugineşte...
In anul 1902 mazărea verde cu
butoiul cu mazăre sâ dă de a-dura (sâ la 25 Iulie 1903, în care vreme se vor face Spune-mi, faţa nu-ţi roşeşte?»
bobul mic cultivată în România a pro­
rostogoleşte pe pământ), sâ desfundă, asentările celor deobligaţi Ia miliţie. Se pri­
dus 21 hectolitre boabe pe hectar şi — »Duce-s’ar în iad la dracul,
sâ scoate mazărea şi sâ întinde la aer. cepe de sine, că dacă oposiţia va ţinea Cei ce născocit-au acul 1
preţul mediu de export al mazărei a una cu obstrucţia, atunci putem avea asen- Cei ce fac rachiu de prune,
fost de 12 lei hectolitrul. (J S. C. A.) S. P . R. tări şi la toamnă.
Aibă vecinie zile bune!»
In ultimii 4 ani, importul şi ex­
portul mazărei a fost: M arile m an evre se vor ţinea în a- — »Boi şi vaci din bătătură
Despre galei (amigdalite). nul acesta în jurul Lipovei. Maiestatea Sa va Ni-s’au dus pe beuturft.
Import Export trece prin Arad la 8 Septemvrie, luând cuar- Chivo I.. vrei să n’avem pâine ?
1897 kilogr. 96.297 1.079.160 Este o inflamaţie a migdalelor din gât, tirul în Lipova. Principele Francisc P’erdi- Cerşitori să fim azi, mâine?.,»
1899 » 97.676 383.653 de o parte numai, sau de ambele părţi, pro­ nand va veni la 7 Sept. şi va lua cuartir în — »Ce-o fi mâine, Domnul ştie;
1900 » 86.875 1.748.897 vocată dintr’o răceală, sau o urmare a infla- M.-Radna, în mănăstirea călugărilor. Astăzi fac ce-mi place mie.
1901 » 85327 1.923.845 maţiunii stomacului Ia persoane cu tempera­ Societatea »P etru M a io r« a tine- Grijile ’ncteţesc obrazul;
ment limfatic, la anemici sau scrofuloşi; ear
Sau o valoare la import de 34.131 rimei din Budepesta a publicat roportul pe Ţuică tu-mi alungi necazul I»
une-ori gâlcile însoţesc unele, boale lipicioase
lei şi la export de lei 382.769 (1901). anul adm. 1901 —1902. Partea generală e
ca coriul, scarlatina, influenţa etc.
Exportul total al leguminoaselor scrisă de preşedintele Ioan I. Lâpădat. So- Astfel glăsueşte Chiva,
Aceasta boală începe de obiceiu, cu o ! cietatea a avut 98 membri ordinari, între
(mazăre, linte, fasole, năut, etc.) în anul uşoară durere în gât cu roşaţă şi umflătura ! cari studenţi la drept 47, la fiiosofie 23, la Lenevoasa şi beţiva. —
1901 a fost de 54.640.629 kilograme migdalelor, care se măreşte treptat, acope- Rîd cei dimprejur, se ’nchină;
medicină 10, la technică 13, la academia
în valoare de 10.928.125 lei. rindu-se de mici puncte galbene de puroiu, orientală 1, la academia de desemn 1, la Ear’ bărbatul trist suspină :
Vegetaţiunea mazărei durează 110 I din care causă bolnavul simte o greutate veterinărie 2. Societatea a ţinut în decursul «Aoleo! Tu, Doamne sfinte!
mai mult sau mai puţin mare la înghitţi
zile, şi în pământurile tari, dă recolte anului 29 şedinţe, între cari 8 literare. Cabi­ Când femeea nare minte :
limba e albă încărcată, bolnavul are friguri,
bune. In pământurile prea bune, paiul netul de lectură a avut 37 toi şi reviste. S’o îngădui cum îţi vine?
şi nu poate dormi noaptea. Câte odată boala, Lucrări literare au cetit: Aurel Bratu : Ra­
mazărei creşte mult şi boabe produce poate dura mult timp, migdalele rămân umflate, zele invisibile, Alexandru Ciura: Ianus şi La Pentru ce n’o iei, mai bine?»
puţine. O semănătură timpurie aduce vocea e pe nas, şi se termină prin formarea P. D u lfu .
oraş şi la sate, Octavian Goga: Chronos,
recoltă mare. Dl Romulus Porescu la unui abces (bubă) în migdală. Oameni celebri (conferinţă), Unui prietin şi
Berceni a semănat mazărea verde cu Ca tratament la cea mai mică durere Perdita (poesii), Ioan Lupaş: Principiul dualis-
în gât, şi la început, trebue sâ dăm gargare S trăm utare de locuinţă
bobul mic în ziua de 24 Februarie a. tic în religiune şi fiiosofie, Determinismul __________ _______ ______ __________ _
calde, repetate des, de apă sărată, sau apă
c. în mirişti de grâu. Semănatul l’a teologic şi determinismul ştiinţific în istorie
cu puţin oţet, sau cu puţină zeamă de lămâe Cronicarii români din veacul XVIII.
făcut cu maşina de semănat în rânduri ţ) r in aceasta aduc la cunoştinţa on. public,
sau cu peatră acră 4/,o0. Gargarele astringente
că mi-am strămutat locuinţa dimpreună
depărtate de 20 cm. puind pe hectar şi antiseptice sunt asemenea bune la început,
A verea D o m n ito rilo r. Averea pri­ cu can celaria advoeaţială din S t r a d a
90 litri semânţă (63 kilograme). Pă­ ast-fel putem recomanda, gargară cu fertură vată a Ţarului tuturor Ruşilor e de exten­ Berăriei, tot în acea stradă, lângă jude­
mântul s’a arat odată toamna, a doua- de coajă de stejar, de frunză de nuc, fertură siune de 250 mii mile pătrate şi venitele a- cătorie, vis-â-vis de dl Zeitler, casele dlui
cu piper negru, de cimbru sau de ismăjdar
oară primăvara, sâ seamănă şi se grapă. cestei colosale averi. V. POP.
dacă inflamaţia este foarte mare, atunci
Sunt cultivatori care seamănă 120 litri Archiducele Albrecht, care a murit de Cu toată stima
aceste gărgări, nu reuşesc, şi trebuesc gărgări, 6 ani, a lăsat după sine o avere de 2 mii Orăştie, Aprilie 1903.
mazăre verde cu bobul mic pe hectar făcute cu fertură de capete de mac şi cu milioane cor. Aceasta a’ Dr. Silvia Holdovao,
au moştenit-o
advocat,