Page 3 - Activitatea_1903_04_16
P. 3
Nrul 16 ACTIVI TATEA Pag- 3.
Se cere sâ se facă în şcoală edu chide şi încă le va închide cu băgare agricole şi industriale, se reuşeşte a se prime spre a nu resulta deficite în
caţie copiilor; dar a face educaţiune de seamă fără să le isbească ori să le dobândi produse bune şi se câşigă cheltueli, mijloace de cari învăţătorii
însemnează a-i deprinde cu ordinea. strice. mult cu o muncă relativ mică, însă bine nu dispun.
Ordine este şi trebue sâ fie nu Dar aceasta este numai o pildă. chibzuită. Se vor deschide în sufletele Gh. Toderlţă.
numai în înşirarea lucrurilor şi a fap Nu numai cu uşa ori cu poarta celor trimişi alte orizonturi, alte năzuinţi
telor, ci şi în rânduirea datoriilor şi a trebue făcut aşa, ci cu toate. în vieaţa lor pe viitor şi animaţi de NOUTĂTI
simpatiilor. Aşa să învaţă ordinea. noi doruri de muncă, vor fi o vrednică
Trebue obicinuiţi copiii se dea Aşa se face educaţia. pildă în ochii obştei, vor realisa în Serbarea Î n v ie r ii în T icna f i
respectul cuvios acolo unde trebue; Trebue răbdare şi stăruinţă, da, scurt timp progrese mari, ceea-ce decorarea p ă rin te lu i Boldea. Din
Viena ni-se scriu următoarele: Şi în anul a-
sâ-şi împartă simpatiile acolo unde sâ dar fără ele nu se poate. almintrelea nici în zeci de ani nu se cesta s’au serbat sfintele Paşti aici cu mare
cuvine. Sâ respecte pe cei ce trebuie (►Albina*) Th. D. Speruntia. va putea realisa, cu toată marea do solemnitate. Duminecă la 4 ore dimin. s’a
respectaţi şi sâ nu înceteze, ori sâ nu rinţă a bărbaţilor noştri patrioţi. Exem celebrat învierea, ear’ sfântul mormânt a
fost şi în anul acesta păzit de bravii noştri
plele văzute cu ochii, folosesc mai pu
pearză prilegiul de a-şi arăta respectul. soldaţi ai regimentului 43. Asemenea a luat
Să simpatiseze cu cel ce se află în Propuneri pentru ridicarea săteanului. ternic de cât scrierile cele mai bune parte o companie de onoare în paradă cu
musica militară, comandată de di căpitan
durere şi cu cel ce este în suferinţe şi poveţele cele mai frumoase. de Jivan. Pompos a celebrat zelosul nostru
şi cu cel inocent şi să desaproabe şi Fermele mari, unde sunt instalate părinte dl Pavel Boldea, răspunsurile au fost
să deplângă pe cel rătăcit. Fiindcă principala grijă şi preocu maşinării şi sunt angajate capitaluri foarte frumos cântate de corul format din
suboficerii reg. 43. Biserica era ticsită, erau
Dar lucrurile acestea trebue să se pare a bărbaţilor conducători ai nea mari,şi cari trec peste puterile unui presenţi dignitari militari, civili, colonia în
ştie că nu cad numai în sarcina şcoalei mului românesc, este îndrumarea po sătean, vor avea mai puţină înrîurire treagă, gentile dame române din claustrul
«Notre-Dame», societatea «România Jună*
şi a învăţătorului. porului român, cu tot dinadinsul pe asupra sătenilor trimişi. Descurajarea şi o mulţime de străini.
învăţătorul este numai un locţiitor calea vieţii practice şi în special cătră îi va cuprinde chiar dela început. Asemenea impunătoare a fost şi sf.
liturgie celebrată Luni în 20 1. c.
al părinţilor. învăţătorul vine numai în ocupaţiunile agricole; trebue a se lua 2. Să se facă ceea-ce face guver
O mare bucurie ne-a făcut vestea, că
ajutor părinţilor să îndeplinească ceea în samă de toţi Românii cu toată se- nul Austriac, în Bosnia şi Herţegovina, Maiestatea Sa Regele Carol I. a conferit iu
ce nu pot ei. riositatea ce i-se cuvine şi a conlucra gospodării model în fiecare comună, bitului nostru părinte Pavel Boldea ordinul
• Steaua României», cu rangul de oficer,
Dacă părinţii ar fi oameni destul la îndeplinirea cât mai neîntârziată a cărora să li-se înlesnească seminţi, vite drept recunoştinţă şi remunerare multor şi
de luminaţi, atunci învăţătorul, ar tre frumoasei năzuinţi. de rasă aleasă, instrumente agricole grelelor servicii prestate atât familiilor ofi-
bui să se conformeze cu preceptele Toţi suntem încredinţaţi că buna şi mici capitaluri, îndatoraţi fiind a cerilor români cât şi ataşaţilor şi civililor
români aflători în Viena.
lor în educaţiunea copiilor; şi să obici- stare materială a unui popor, cu o înapoia costul şi capitalul împrumutat Consistorul din Cernăuţi poate fi feri
nuească pe copii a îndeplini zisele pă moralitate recunoscută ca bună şi bine până în 10 ani cu un procent mic. cit că a aflat în persoana dlui Boldea un
preot şi Român de model pentru parochia
rinţilor. pregătit cu cunoştinţe absolut necesare Acei gospodari model să se angajeze sa şi cred că îşi va uni şi el urările sincere,
Dacă părinţii sunt, însă, mai puţin pentru traiul unei vieţi mulţumite, sunt că vor lucra după conducerea şi lă precum le-am unit noi cu autorităţile com
chezăşia unui viitor măreţ, viitor dorit. muririle unor oameni speciali însărci petente militare la o distincţie atât de mare
luminaţi decât învăţătorul atunci învă şi meritată.
ţătorul trebue să fie principalul, el tre Un popor sărac nu e în stare să naţi, de care vor fi visitaţi des, cu în
bue să dicteze, el să dea preceptele; înainteze şi nici să săvîrşească fapte datorirea de a raporta starea acelor Dlui medic de regiment cl. I. Dr.
ear’ părinţii să fie ca nişe ajutători ai măreţe; asemenea nici cel lipsit de gospodării la sfirşitul fiecărei luni. Iustin de Colbasi dela Regimentul de
Infanterie Nr. 64 (Orâştie) i-s’a acordat
lor, ajutători cari se supravegheze, când moralitate şi tot asemenea nici cel 3. Să se formeze exposiţii în fie din partea M. Sale Crucea de aur
copiii sunt cu dânşii, să îmdeplineascâ sărac cu duhul, — cel lipsit de cu care judeţ pentru producte agricole bene merenti, pentru serviciile prestate.
poveţele date de învăţător. noştinţele vieţii practice. aduse de săteni, dându-se premii bă — Felicitările noastre.
Dar cum se face educaţiunea ? Cercetând faptele istorice, ne vom neşti şi distincţiuni celor harnici şi cu
O veste tr is tă ! »Tribuna* dela i 6\2Q
Cum se învaţă ordinea ? încredinţa că numai popoarele bogate, producte bune, dovedite prin certificate Aprilie nr. 70 vesteşte cu durere pătrunză
Se poate învăţa ordinea numai cu morale şi instruite sau ridicat în ochii pe hârtie liberă, semnate de primar, toare, că în urma slăirei puterilor materiale
spusul din gură? E destul oare numai lumii ca putere şi ca vieaţă. Toate cele învăţător şi preotul comunei, că în şi a confiscării cauţiunii pentru acoperirea
a vorbi ori a toca ceasuri întregi co lalte au căzut mai curănd sau mai adevăr sunt din ogoarele şi grădinile amendei de 11 mii cor., cu ziua de astăzi
„ Tribuna“ nu mai poate apărea.
piilor, ce trebue şă facă şi cum să se târziu: după împrejurările cari le-au silit. lor, cultivate de ei însăşi după cerinţele Bărbaţii grupaţi in jurul «Tribunei»
poarte ? Deci odată cu trebuinţa de a se raţionale. promit un nou organ cu aceleşi vederi şi
program.
Nu. îmbogăţi, un popor nu trebue să uite 4. Pentru dobândirea de noi cu
Nu e destulă numai vorba. Tre că educaţia morală şi instrucţia trebue noştinţi, relativ la nevoile vieţii şi a se F oaie nouă. Să vesteşte în „Dâva âs
bue şi vorba, dar trebue fapta, şi mai să se facă în acelaşi timp. întări şi cele dobândite în şcoala pri Vidâke11 dela 23 Aprilie a. c. că dl I. H.
Osvadă, directorul societăţii economice „Ag
ales fapta, şi încă fapta repetată şi La noi şi morala şi cunoştinţele mară, să se înfiinţeze cursuri de adulţi ricola11 va redacta o foaie social stă română
ear’ repetată. asupra vieţii reale-practice sunt slabe obligatorii pentru toţi tinerii dela 14 cu numele „Aurora1*, care se va tipări în
tipografia «Ideal» a dlui V. Barcian.
Ca să înveţi un cal a merge în în popor şi în genere vorbind e şi sărac. ani până la epoca luării în armată, cari
buestru trebue să-l pui se umble multă Ca să-’l ridicăm din toropeala în vor fi urmate de tineri ce vor fi avut »T rib u n a « d in S ib iiu f i pedep
vreme numai în buestru. care vegetează, pentru a-i forma ambi cel puţin 2 clase făcute. Cursurile vor sele ei în decurs de 10 ani. Adecă
Ca să înveţe cine-va a cânta vioară, ţiunea cătră un traiu mai omenesc şi fi 2 ore pe săptămână, Dumineca după dela 1893 şi până acum au plătit pedepse
în bani, spese de proces, călătorie, întreţine
nu e destul să se uite la un măestru a-i deştepta instinctul trebuinţei pentru amiazi, în care să se predea de învă
rea redactorilor întemniţaţi, peste tot enorma
care cântă din vioară; nu e destul nici o vieaţă mai mulţumită şi mai îmbel ţători şi preoţi cunoştinţi reale şi mo sumă de 56.918 cor. 54 bani.
ca măestrul numai ă-i explice cum să şugată, trebue a se lucra în câte tre- rale. învăţătorii, pentru acea însărcinare Socotindu-se timpul cât au stat redac
cânte în ,’vioară; ci trebue ca el în lele direcţiuni de-odată şi spre îmbo să fie dispensaţi de a mai ţine clasă torii în temniţă, ajungem la suma de 204
suşi să cânte, adecă să se exerciteze găţire şi spre moralisare şi spre do cu copiii Sâmbătă după amiaz. luni, adecă tocmai 17 ani.
să cânte, şi încă să se exerciteze cât se bândire de cunoştinţi trebuitoare vieţii In cursurile de adulţi obligatorii Concert şi representaţiune teatrală se
poate mai mult, adecă să se exer practice, cu aceeaşi tărie. să se biciuiască şi diferitele porniri şi va arangia Duminecă la 3 Maiu st. n. 1903,
în sala şcoalei gr.-cat. din Grădişte, in favo
citeze până ce va putea cânta cum Munca în acest chip e mare şi inclinaţiuni rele, ce tineretul nostru le
rul bisericii gr.-cat. din loc. După represen
trebue. grea. dobândeşte uşor în etatea fragedă. taţiune urmează dans. Program. «Fă Mariţo»,
Cu exerciţiu se învaţă ordinea. Pe lângă lucrarea învăţătorilor în Unde vor fi învăţătoare să fie dialog cântat de d-şoara Ana Lupan şi dl
Traian Lupea. «Haţegana», cântec poporal,
Obicinueşte pe copil când trece genere, şi a persoanelor cari doresc ri cursuri obligatorii şi pentru fete până cor mixt. »Idi! la ţară», comedie într’un act,
pe uşă ori când ese pe poartă să nu dicarea poporului cât mai curând po la epoca măritişului. localisată de M. Baiulescu. Persoanele: Zam
fir Berbec, m. proprietar dl Aug. Bociat;
le lase deschise şi să le închidă cu sibil, cu exemplele, cu poveţele, cu so Numai cu învăţătorii, fără intro
Smaranda, soţia Ini d-şoara Silvia Ţarina;
băgare de seamă, şi ori când or scăpa cietăţile... Subsemnatul mai propune şi ducerea şi a propunerilor de mai sus, Vasile Coteţ, neguţător dl Sim. Idvorean;
din vedere de a lăsa deschis, nu e următoarele mijloace: nu se va schimba curănd felul de cul Tmca, soţia lui d-şoara Ana Lupan; Dăncescu,
vărul lui Berbec dl Ioan Dănescu; Costicâ
destul numai să-i spui că a lăsat des 1. A se îndemna comunele, jude a săteanului. Cei mai mulţi din Ro?ian, dl Traian Lupea; Petrea, servitor
tură
chis, ci trebue ca pe loc să-l întorci ţele şi societăţile a trimite săteni, în învăţători n’au pămănt şi nici mijloace dl George Muntean şi Un împărţitor de
scrisori.
înnapoi să închidă, şi să-l întorci înna- comptul lor şi cu preţ redus măcar de a face culturi sistematice, căci cul
poi ori de unde ar fi şi ori cât de grăbit pe căile ferate, la diferite pepinieri ş turile intensive sistematice cer mijloace, Soldat asasin. Lângă Soborşin s’a
ar fi. Dacă nu-1 vei întoarce ori de ferme mici pe cari le-ar putea imita şi îngrăşăminte, arături adânci de cel pu întâmplat în zilele trecute o asasinare sânge
unde ar fi, şi dacă-1 vei întoarce în sătenii, unde să' se explice organisaţia ţin două ori înaintea fiecărei sămânări; roasă. Un soldat a străpuns mortal un ţărati.
Detailurile acestui cas sunt următoarele :
totdeauna, atunci îşi va zice în mintea şi mijloacele raţionale întrebuinţate în rotaţie în cultură, sămenţi de calitate
Florea Costa, ţăran din Almăşel a mers cu
lui: să vede că e mare nevoe ca să formarea acelor ferme şi gospodării. bună, instrumente agricole, vite de carul cu lemne la tîrgul săptămânal din Zam
închidem, ori cel puţin va zice: trebue Trimiterea s’ar putea face şi în muncă şi de prăsilă, oameni de serviciu şi după-ce şi-a vândut marfa, a plecat acasă
să închid, căci alt-fel nu scap; mă ţările vecine recunoscute, că se practică cinstiţi şi alte condiţiuni — cari să se cu carul şi boii. In apropiere de comuna
întoarce de ori unde voiu fi. lucrări sistematice agricole chiar şi de continue un şir de ani consecutivi; ca Cerbia, ce nu este departe de Soborşin, s’au
suit pe car două temei din sat şi nu peste
Ori-ce or zice, însă şi ori-ce-or săteni. Acolo vâzând cum prin voinţă, cu acest chip şi pământul şi culturile
mult timp s’au întâlnit pe drum cu soldatul
gândi, resultatul este acelaş, resultatul cu punctualitate, prin moralitate, prin să se îmbunătăţească spre a se ajunge
Constantin Dragoş, care serveşte în regimen
e că se va obicinui să nu mai lase asociaţiuni de capitaluri mici, prin în la o recoltă maximum posibil — şi
tul Nr. 64 staţionat în Orăştie şi mergea
uşa ori poarta deschisă, ci le va în trebuinţarea în tovărăşie de maşini mai presus industrializarea produselor spre casă, căci primise concediu de mai
