Page 1 - Activitatea_1903_05_17
P. 1

Anul  III.                                                   Orăşti-e,  7  Maiu  n.  1903.                                                              Nf.  17




                                     ĂCIIYIIAIEĂ                                                                                                                4  coroane.
                IN SERŢIU N I:  î                                                                                                                             ABONAMENT:
          se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  '/a  an  3 cor.
                    reduse.
                                                                                                                                                         Pentru  plugari—ţărani  pe an
          M anuscriptele sunt a seadresa
          redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                            Pentru  România  şi  străinătate:
                    poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.

          Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani


             EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e      în   f i e c a r e   Joi.
               D r.  A u r e l  M u n te a n                                                                                                       L a u r i a n  B e r c i a n


                                                    numiţii Kossuthişti,  şi  aci  s’au  folosit  de   Senatul  prim  penal  a  judecat  în  causă.  tr'adevăr  acusatul  merită  pedeapsă  mai  aspră
             Starea in afară de lege.               dreptul  lor  de  a  vorbi  multe  şi  a  face   A  fost  compus  astiel:  President  judele  de  Pentru  a  dovedi  cât  de  gravă  e  făptuirea
                                                                                                                                         acusatului,  ceteşte  punctul  patru  din  acusă,
                                                                                               curie  Kelemen,  referent  Tarnai,  votanţi  jude­
                                                    aşa  numita  obstrucţie,  care  însamnă  a
                                                                                               cătorii:  Nedeczki,  Pichler,  Szego,  Bftmches  şi  în  care  e  vorba  despre  legile  dela  1848,
                                                    nu  lăsa  să  ajungă  obiectul  la  votisare.
                                                                                               Zsigmontovits.                            cari  după  autorul  cărţii  improcesuate  nu  dau
                                                         Aşa  a  intrat  guvernul  în  starea
               Dela  încheierea dualismului  încoace,                                               Procuror  Tassy  Pal.  Apărător  distinsul  nici  un  drept  naţionalităţilor,  fiindcă  au  fost
                                                    de  ex  lex,  încetându-’i  împuternicirea.                                          aduse  lără  concursul  naţionalităţilor.  In  pa-
          adecă dela introducerea erei noue  consti­                                           advocat  din  Lugoş  Coriolan  Brediceanu.
                                                         Prin  o  aşa  purcedere  se  poate  pri­   Acusatul  e  present.                sagele  acestea  se  cuprinde  nu  numai  agitaţie
          tuţionale,  ţara  noastră  acum  a  doua-
                                                    mejdui  chiar  şi  constituţia.                 Publicul  ascultător  îl  formează  trei  stu­ în  contra  legilor  deja  votate  şi  existente  în
          oară  a  ajuns  în  afară  de  lege  (ex  lex).                                      denţi universitari români şi doi ziarişti maghiari,  fiinţă,  ci  chiar  atac  formal  în  contra  corpo-
                                                         In  urma  acestor  lucruri:
               Mulţi  cetăţeni  aud  zilnic  aceasta                                           apoi  substitutul  apărătorului,  advocatul  Pâldy  raţiunii  (legislativei)  care  le-a  adus.  Inten-
                                                         1,  Guvernul  nu  poate asenta  fe­
          zicere  şi  mai  mulţi  sunt  de  aceia,  cari                                       din  Budapesta.  Presidentul  deschide  pertrac­ ţiunea  autorului  «Cărţii  de  Aur*  de  a  agita,
                                                    ciori  pentru  miliţie  (armată  —   honve-
          răspândesc  câte  şi  mai  câte  explicăţii                                          tarea  la  orele  10.                     e  evidentă,  pentru-că  prin  aprecierile  favo­
                                                    zimeJ.
          schimonosite,  pe  temeiul  cărora  apoi                                                  Referentul  Tarnai  expune  în  mod  amă­  rabile  făcute  făptuirilor  din  trecut,  a  căutat
                                                         2.  N u  va  putea  si  încaseze  pe                                            să  stîrnească  ură  şi  duşmănie  la  naţionali­
          să  te  ţii  la  desluşiri  întortochiate,  mai                                      nunţit  afacerea.  Constată  din  capul  locului,
                                                                                                                                         tatea  română în  contra  naţionalităţii  maghiare.
                                                    cale  de  execuţie  nici  un  fe l  de  dare,  că  cartea  improcesuată  e  de  cuprins  istoric.
          cu  samă  în  aceea  pătură  a  locuitorilor,
                                                    competinţe  şi  altele  (numai  de  voe  bună  Pentru  a  dovedi  aceasta,  ceteşte  capitalii  în   Susţine  că  e  justă  cererea  aceea  a  procuro­
          cari  numai  din  celea  auzite  îşi  trag                                                                                     rului  din  Cluj,  ca  întreaga  carte  să  fie  nimi­
                                                    poate  plăti,  cine  voeşte).              cari  e  împărţită  cartea.  Ceteşte  apoi  punctele
          informări.                                                                           de  acusare,  formulate  din  partea  procuroru­  cită,  pentru-că pedepsirea  numai  aşa e deplină.
                                                         j .   Comtsiunile  pentru  aruncarea
               După-ce  socoatele  statului  anuale                                            lui  din  Cluj.                           La  urmă  procurorul  a  propus  urcarea  pe­
                                                    dărilor,  încă  nu-şi  pot  împlini  dato-
          să  pot  încheia  numai  la  finea  anului,                                               Spune,  cum  acusatul,  pentru  a  dovedi,   depsei  la  cinci  ani  închisoare  de  stat.
                                                    rinţele,
          aşa  bugetul  statului  nu  se  poate  com­                                          că  în  cartea  sa  nu  se  cuprinde  nimica  nou,   Se  dă  acum  cuvântul  apărătorului.  Dl
                                                         4.  După-ce  înceată  starea  de  ex,  ci  lucruri  bine  stabilite  din  partea  istoriei,  a  Brediceanu,  într’o  splendidă  pledoare,  ascul­
          pune  exact  la  începutul  aceluia  ime­
                                                    lex,  nu  se  pot  cere  şi  nu  trebue  si  se  cerut  ascultarea  de  martori  şi  experţi,  între  tată  cu  încordată  atenţiune  din  partea  jude­
          diat;  ca  venitele  să  poată  fi  încasate
                                                    plătească  carnete  de  întârziare.        cari  se  aflau  oameni  de  carte, nu  numai  Ro­ cătorilor,  sdrobeşte  părerile  procurorilor.
          şi  cheltuelile  plătite  la  timp,  guvernul
                                                         In  urma  acestor  stări  în  afară  de   mâni,  ci  şi  Maghiari,  ca  Dr.  Jancso  Benedek,  Arată,  cum  aceea-ce  se  spune  în  «Cartea
          cere  dela  dietă  împuternicire,  indemni­                                          dar’  cererea  aceasta  i-a  fost  respinsă  din  de  Aur»  despre  legile  din  1848,  nu  e  alta
                                                    lege  ministrul  unguresc  de  finanţe  a
          tate  pe  un  anumit  timp.                                                          partea  tr.bunalului  din  Cluj.  Ceteşte  punctele  decât  purul  adevăr  istoric,  pentru-că  legile
                                                    dat   direcţiunilor   de  dare din  toată
               Aşa  încă  pe  la  finea  anului  trecut                                        formulate  cu  ocasiunea  pertractării  finale,  acelea  cu  adevărat  au  fost  aduse  de-o  dietă,
          a  cerut  guvernul  şi  dieta  a  dat  in­  ţara  un ordin,  de   următorul cuprins:  apoi  sentinţa  adusă  şi  în  urmă  recursul  de  care  nu  era  compusă  pe  basa  votului  popo-
                                                         >Te  învit,  ca  dela  luarea  în  primire  a  acestui  nulitate  al  procurorului  din  Cluj,  care  a  ce­ raţiunii  ţării.  Citează  verbal  aceea-ce  a  spus
          demnitate  (drept)  să  se  încaseze  veni­
                                                    ordin  şi  până  la  alte  disposiţii,  să  încetezi  peste  tot   rut  pedeapsă  mai  aspră,  fiind  vorba de  aglo­ însuşi  Domnitorul  ţării  la  anul  1861  despre
          tele  şi  să  sc  plătească  cheltuelile  după  cu  încassarea  pe  cale  de  execuţie  a  dărilor  publice,
                                                                                               merare  de  delicte,  —  şi  nimicirea  întregei  aceste  legi,  anume,  că  ele  nu  numai  că  nu
          măsura  anului  trecut.                   a  pretensiunilor  visteriei  publice  şi  a  altor  da­  cărţi,  nu  numai  a  părţilor  improcesuate, cum  garantează  pe  sama  naţionalităţilor  nema­
                                                    torii.
               Acest  drept  a  fost  dat  până  la      Ordin  deci,  ca  să  nu  dai  nici  fisolgăbirâi'or,  a  hotărlt  tribunalul  din  Cluj.  Mai  la  urmă  ghiare  drepturi  naţionale  (pentru-că  desp/e
          finea  lui  Aprilie  şi  deoare-ce  guvernul   nici  ajutoarelor  lor  pauşal  de  drum,  nici  executorii  sl   se  ceteşte  recursul  de  nulitate  al  acusatului. acestea  vorbeşte  autorul  cărţii  improcesuate,
                                                    nu  se  mai  ocupe  cu  execuţiuni,  până  la  altă  dispositie
          a  cerut  pentru  anul  acesta  mai  multe                                                Notez,  că  în  firul  expunerilor  sale,  re­ ear’  nu  despre  drepturile  individuale),  dar’
                                                    a  mea.
          cătane  ca  până-acum,  ear’  oposiţia,        B u d a p e s t a ,   28  Aprilie  1908.  ferentul  Tarnai  a  scos  la  iveală  faptul,  că  legile  acelea  sunt  chiar  ofensatoare  pentru
                                                                                               respingerea  cererii  de  a  fi  citaţi  la  pertrac­ naţionalităţi.  Citează  pasage  din  adresele
          adecă  aceia,  cari  nu  sunt  la  putere,  au                        L u k ă c s   m.  p.
                                                                              ministru  de  finanţe.  tarea  din  Cluj  experţi  şi  martori,  făcută  în  dietei  dela  1861  cătră  monarch,  în  cari  dieta
          de  cuget  a  răsturna  guvernul  pe  mo­
                                                                                               cursul  pertractării  finale  din  24  Noemvrie  de  atunci  promite  sărbătoreşte,  că  va  aduce
          tive  de  ale  lor,  aşa  în  dieta  ţării  să                                       1902,  nu  e  trecută  în  procesul  verbal  al  lege  specială  pentru  asigurarea  drepturilor
          desbate  acest  obiect  de  luni  de  zile,         PROCESUL                         pertractării,  ci  e  cusută,  ca  act  separat,  la  naţionalităţilor,  ceea-ce  dovedeşte,  că  acestea
          vorbind  fieşte-care  pe  lângă  părerile                                            procesul  verbal,  o  împrejurare,  pe  care  apă­ drepturi  nu  erau asigurate în legile dela  1848,
                                                    „Cărţii  de  Aur“  la  Curie.
          sale,  încât  nu  s’a  putut  ajunge  la  ca­                                        rarea  a  exploatat’o  cu  bun  succes  mai  târziu. prin  urmare  autorul  «Cărţii  de  Aur»  numai
                                                                                                    Trecută  Curia  peste  aceste  formalităţi,  adevărul  a  spus,  când  a  afirmat  acest  lucru
          păt.  Aşa  i-a  ajuns  1  Maiu  fără  buget
                                                         La  30  Aprilie  n.,  s’a  ţinut  pertractarea  se  dă  cuvântul  representantului  acusei,  pro­ despre  ele.  Ear' înşirarea adevărurilor  istorice
          şi  fără  indemnitate.  Guvernul  a  cerut
                                                    la  Curie  (Curtea  de  casaţie)  asupra  recursu­ curorul  substitut  de  coroană  Tassy,  care sus­ nu  formează  faptă  pumbilă.  Constată  mai
          prelungirea  indemnităţii  scurt  înainte de  lui  de  nulitate  înaintat  din partea  dlui  T.  V.  ţine  cu  toată  puterea  cuvântului  recursul  de  departe  apărătorul  în  vorbirea  sa  —  pe  care
          expirarea  terminului,  însă  oposiţia,  aşa  Păcăţianu, în  procesul pentru  «Cartea de  Aur». nulitate  al  procurorului  din  Cluj,  fiindcă  în- credem,  că  publicul  cetitor  român  o  va  pu-
                                                    de  eleva  şcoalei  poporale  din  Batiz  Valeria  a  fost  jucată  de  elevi  de  şcoală,  pentru  cari  acest  rol  greu.  Succesul  avut  îi  poate  servi
                  FOIŞOARA                          Predoniu.  A  fost  mult  aplaudată  mai  cu  unele  role  erau  din  samă  afară  greu  de  de  încuragiare  pe  viitor,  când  micii  diletanţi
                                                    samă  când  a  recitat  cuvintele:         executat.  Am  cerut  lămuriri  asupra  acestei  de-acum  vor  fi  tineri  adulţi,  potriviţi  pentru
                                                         «Să  mă  faci  împărăteasă            împrejurări  dela  conducător,  care  mi-a  spus,  role  de  amorez  şi  amoreză  (I).
                    $ubite  prietinei                    «Nu-'mi  las  limba  mea  aleasă»!    că  tineret  adult  potrivit  pentru astfel  de  role   După  concert  şi  teatru  a  urmat  dans,
                                                         Alte  două  eleve  de  şcoală:  Iulia  Pre­ nu  are  comuna  Batiz;  ear’  piese  teatrale  care  s’a  început  cu  o  veselă  şi  drăgălaşe
                                                    doniu  şi  Teresia  Bărbară  au  predat  cu  succes  pentru  copii  nu  găseşte  la  nici  o  librărie (!).  horă,  la  care  au  luat  parte  drăgălaşe  coco-
               Voiu  să  satisfac  dorinţei  talel
                                                    un  dialog  foarte  instructiv  pentru  popor,  «Scopul  —  mi-a  zis  conducătorul  —  pentru  niţe  şi  sprinteni coconaşi  împestriţaţi  icî-colea
               Mă  întrebi  cum a  succes serata  teatrală-
                                                    unde  să  combate  afurisitul  de  lux,  care,  pe  care  am  pus  elevii  şcoalei  ca  să  predee  cu  câte-o  rumenă  ţărancă  şi  voinici  tineri
          declamatorică  din  Batiz ?               lângă  toate  sarcinile  grele  ce  are  a  suporta  această  piesă  n’a  fost  altul,  decât  să  fac  po­ ţărani.  Iţi  era  mai  mare  dragul  să-'i  vezi  În­
               Ca  unuia,  ce-’i  zace  la  inimă  interesul  bietul  nostru  popor,  a  început  a-’şi  face  porul  din  loc  să-’şi  câştige  o  idee  numai  şiraţi  Ie  această  horă I  După  aceasta  a  urmat
          causei  româneşti,  ar  fi  trebuit  să  participi  şi  mendrele  şi  printre  bieţii  noştri  ţărani.  Ale­ despre  ceea-ce  inteliginţa  numeşte  teatru».  Încă  şi  alte  jocuri  vesele,  cari  precum  aud,
          tu  la  această  serată,  mai  cu  samă  că  după  gerea  dialogului  acestuia  a  fost  foarte  potri­ Dintre  micii  diletanţi  mai  bine  şi-au  jucat  au  ajuns  să  vadă  zorile  zilei I
          cât  ştiu  ai  luat  angajamentul  de  raportor.  vită  pentru  publicul  asistent,  în  mare  parte  rolele:  Iulia  Predoniu  în  rola  Floricei,  Ioan   In  pausă  un  frumos  grup  de  şeapte  ti­
          Dar'  după-cum  îmi  scrii,  soţia  ta  fiind  bol­ locuitori  ai  comunei  Batiz  şi  a  comunelor  Predoniu  în  rola  de  ţigan  şi  Valeria  Predo­ neri  ţărani  ne-au  delectat  cu  pitorescul  joc
          navă,  n’ai  putut  participa.  Această  împreju­ învecinate.  Publicul  a  putut  profita  mult  din  niu  în  rola  de  ţigancă;  cu  deosebire  a  plă­  «Căluşerul»  şi  «Bătuta».  Ne-au  pus în  uimite
          rare  tristă  scusă  de-ajuns  absenţa  ta.  Fiind  frumoasa  predare  şi  instructiva  combatere  cut  mult  publicului  cântecele  cestor  doi  din  tactul  şi  precisinnea  cu  cari  au  fost  jucate
          însă  vorba  de  un  scop  filantropic  românesc,  a  înrădăcinării  păgubitorului  de  lux şi  la  po­ urmă,  provocând  mult  haz  prin  predarea  lor.  singuraticele  figuri!  Meritul  e  al  desterulni
          ştiu  că  nu  ai  pregetat  a  contribui  şi  tu  cu  porul  nostru.                 Au  şi  fost  adese-ori  aplaudaţi.  Cu  predarea  vătav  Petru  Muntean  a  lui  Niţa  din  Batiz,
          ceva  numărar  la  reuşita  materială  a  scopului   După-ce  publicul  existent  s’a  delectat  acestei  piese  s’a  exhauriat  programul  destul  care  ’şi-a  dat  multă  silinţă la  instruarea  tine­
          atins.                                    în  predarea  cântării  poporale  «Vino  lele» I  de  bogat  altfel  al  amintitei  serate  teatrale  rilor.  Să-’l  vedem  cât  mai  curând,  nu  cu  6,
               Dar’  să  revin  la  răspunsul,  ce  mi-am  a urmat representarea piesei teatrale:  «Noaptea  declamatorice.              ci  cu  12  t neri  voinici  lângă  dînsul!
          propus  să  ţi-’l  dau  întrebării  sus  citate.  Se­ de  Sf.  George»,  vodevil  în  2  acte  de  Th.   Meritul  succesului  moral îi  revine  la  tot   Eată  aci  un  raport,  prietine  dragă,
          rata  teatrală-declamatorică  arangiată  de  ti­ Alexi.  E  foarte  potrivită  această  piesă  pen­ caşul  neobositului  conducător,  harnicului  în­ despre  întreg  decursul  petrecerii  din  Batiz.
          nerimea  română  din  Batiz  Luni,  la  20  Apri­ tru  poporul  nostru,  care  şi  acum  ţine  mult  văţător  dlui  Nicolae  Iordan,  care  a  avut  cu­ Poate  că  nici  tu  nu  l-ai  fi  făcut  mai  fidel
          lie  st.  n., a  doua  zi  de  sf.  Paşti,  sub  condu­  la  credinţele  deşarte.  Să  combate  în  această  tezanţa  de  a  se  apuca  de  un  lucru  aşa  de  dacă  ai  fi  fost  present 1  Ar  fi  să-’ţi  înşir, spre
          cerea  dlui  învăţător  din  loc  N.  Iordan,  în  piesă  unele  din  aceste  credinţe.  In  genere  greu,  într’o  comună,  unde  oamenii  nici  idee  complectarea  raportului,  persoanele  mai  mar­
          genere  zis,  a  succes  destul  de  bine,  amăsurat  luat   piesa  a  fost  bine  predată,   numai  n’au  avut  de  «concert»  şi  «teatru*.  Negreşit  cante,  cari  au  participat  Ia  această  petrecere.
          împrejurărilor  locale.  A  plăcut  mult  publicu­ cât  ea  ar  fi  succes  cu  mult  mai  bine  dacă  rolul  principal  şi  cel  mai  greu  a  fost  al  Să  mă  erţi,  dar'  din  unele  considerări  bine
          lui  declamarea  poesiei  «Limba  mea«, predată rolele  erau  împărţite  tinerilor  adulţi.  Piesa  dtnsUlui,  dar’  s’a  şi  achitat  pe  deplin  de motivate,  n’o  fac  aceasta.  Ajunge  dacă  îţi
   1   2   3   4