Page 2 - Activitatea_1903_05_17
P. 2

Pag.  2.                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Nrul  I7

            tea  ceti  în  curând  în  întregime  —  că  Ro­ pedepsit  la  timpul  său,  reprodus  astăzi  din  referent  şi  Dr.  Aurel  Lazar,  fisc,  aceşti  aceasta  privinţă,  fără  a  mai  pomeni  de
            mânii  de  fapt  n’au  fost  representaţi  prin  nou,  trebue  să  fie  pedepsit,  pentru-că  nu  se   domni  ca  «comitet  executiv«  au  redac­  cele  ce  mi-se  cer  prin  viu  graiu.
            oameni  de  ei  trimişi  nu  numai  în  dieta  din  poate  tolera,  ca  dinastia  să  formeze  obiect   tat  un  circular,  în  care  au  defăimat  pe   îmi  voiu  face  deci  o  plăcere  de  a  mă
            Pojon,  în  care  au  fost  votate  legile  din  în­ de  atacare.                                                               ocupa  puţin  de  importanta  chestiune  a  nu­
                                                                                                 foştii  deputaţi  cari  nu  sunt  Mangrişti
            trebare,  dar’  nici  în  dietele  ardelene,  în  cari   Rămâne  pe  lângă  propunerile  făcute.                               treţurilor,  în  aceasta  revistă,  care  pătrunde
            a  fost  decretată  uniunea,  care  asemenea  s’a   Apărătorul  replică  cu  succes  strălucit.   şi  circularul  l’au  trimis  la  toate  oficiile   ţn  toate  satele  din  ţară,  rugând  pe  d-nii
            făcut  fără  concursul  lor.  Ei  bine,  a  spune  Arată,  că  asemănarea  cu  furtişagul  e  foarte  parochiale.  Un  astfel  de  circular  îl  ad-   preoţi  şi  învăţători  a  comunica  sătenilor  sfa­
            aceste  adevăruri  istorice  într’o  carte,  poate  slabă.  Cât  pentru  articolul  scris  contra  di­ necsez  aici  sub  2  •/.  turile  ce  ’mi  voiu  permite  a  le  da  din  când
            să  formeze  delict,  faptă  punibilă ?  Şi  poate  nastiei  să  miră  că  procurorul  a  folosit  astfel   Afară   de   «comitetul   executiv*   în  când.
            să  formeze  faptă  punibilă  atunci,  când  şi  de  argument,  când  ştiut  este,  că  crimele  şi   Domnul  vicariu  a  exmis  de  corteşi   Voiu  vorbi  mai  pe  larg  în  alte  numere
            alţii  le-au  spus,  fără  să  fi  fost  traşi  la  răs­ delictele  comise  în  contra  domnitorului  şi  în                   ale  acestei  reviste  despre  creat ea  de  livezi
                                                                                                 oficioşi  pe  frate-seu  Romul  Mangra,  ju­
            pundere ?                                 contra  casei  domnitoare,  vin  tratate  cu  totul                                  artificiale  permanente  şi  timporale;  astăzi  mă
                 Trecând  la  motivarea  recursului  de  separat  şi  după  altă   procedură  în  legile   rist  şi  teolog  şi  pe  Taro, jurist  şi  teolog,   voiu  ocupa  de  o  chestie  mai  urgentă,  aceea
            nulitate,  apărătorul  constată,  că  din  expune­ noastre.  Sbiciueşte  în  mod  energic  tendinţa  cari   au   cutrierat   tot   protopopiatul  a  nutreţurilor  anuale  fiind-că  mai  e  timp  a
            rile  referentului  a  văzut,  că   mai  există  procurorilor  de  a  trage  la  răspundere  fiii  şi  Orăzii-mari  şi  Peşteşului,  corteşind  în  le  semăna.
            un  motiv  de  nulitate,  pe  care  nu  l a  ştiut  nepoţii  pentru  faptele  părinţilor  săvârşite   contra  mea  şi  contra  Filipeştilor.  La  noi  ţăranul,  mai  ales  cel  dela  câm­
            până  acuma,  faptul  adecă,  că  aceea  ce  atunci,  când  ele  treceau  de  bune  şi  patrio­  Coroana  corteşi lor  însă  a  fost  în­  pie,  nu  se  bizue  pentru  hrana  vitelor  sale  —
            trebuia  să  fie  trecut  în  procesul  verbal  luat  tice.                                                                     după-cum  am  mai  spus’o  în  1899  în  broşura
                                                                                                 suşi  vicariul  episcop.  Preacuvioşia  Sa
            cu  ocasiunea  pertractării  finale,  —  e  cusut   Cere  de  nou  luarea  în  considerare  a                                   mea „Lipsa  de  nutreţ11 — de  cât  vara  pe  pă-
            la  procesul  verbal  ca  act  separat  Procedura  tuturor  motivelor  înşirate  în  recursul  de  nu­  Vasilie  Mangra.  Dînsul  a  luat  lumea   şunatul  prin  islazuri,  ogoare  şi  mirişti,  de
            aceasta  e  contrară  literilor  legii  şi  formează  litate.                        în  cap,  a  umblat  din  sat  în  sat  ca   obiceiu  înzestrate  de  un  nutreţ  sărăcăcios,  şi
            motiv  de  cassare.                             Discuţia  e  declarată  de  încheiată.  Jude­ dascălul  cel  ţipat,  corteşind  din  ruptul  earna  pe  paie  şi  coceni.  Puţini  sunt  aceia
                 Presidentul  face  atent  pe  apărător,  că  cătorii  rămân  singuri  în  sala  de  pertractare  capului,  încât  numai  de  compătimit era,  cari  mai  au  şi  câte  niţică  lucernă  şi  meiu
            motive  nouă  de  nulitate  nu  mai  poate  să  pentru  a  aduce  hotărire.  După  o  consultare   pentru-că   prin  procedura  sa  numai   păsăresc  (mohor cultivat).  Ei  trebue  îudmenaţi
            înşire.                                    de  o  oră,  presidentul  publică  sentinţa,  în  în­  dejoseşte  şi  subminează  el  însuşi  cinstea   să  semene  nutreţuri  de  acelea  care  reuşesc
                                                       ţelesul  căreia  în  loc  de  trei  delicte  stabilite                               cu  uşurinţă  în  clima  noastră  secetoasă  şi
                 —  „Nici  nu-1  înşir  ca  nou  motiv  adus                                     şi  decoarea dignităţii  vicariatului  epis­
            din  partea  apărării,  ci  fac  atentă  înalta  Cu­  din  partea  Curţii  cu  juraţi,  Curia  stabileşte   copesc.             care  dau  o  recoltă  abundentă  şi  să  samene
            rie,  că  e  motiv  pe  care  înalta  Curie  din   numai   unul,  delictul  agitaţiei  în  contra  na­                          atât  nutreţuri  pentru  earnă,  cât  şi  a  le  da
            oficiu  trebue  să-l  iee  in  considerare11  —  răs­  ţionalităţii  maghiare,  şi  în  consecinţă  reduce   Cu  un  cuvent  dl  vicar  în  loc  de  verzi  de  cu  primă  vară  şi  până  la  căderea
                                                       pedeapsa  de opt  luni,  la şease  luni  închisoare  a  conduce  districtul  seu  consistorial  în  zăpezii.
            punde  apărătorul.
                  Apărătorul  arată  cum  toate  pasagele   de  stat,  ear’  pedeapsa  laterală,  amenda  în   spirit  adevărat  evangelic,  în  loc  de  a   Vitele  ţăranilor  duc  nevoia  cea  mai
            încriminate  se  află  şi  la  alţi  autori,  chiar   bani  (400  coroane),  o  şterge.  propovădui  pacea,  liniştea  şi  înţelegerea,   mare  de  nutreţ  tocmai  pe  la  sfârşitul  ernei
                                                            Cu  privire  la  nimicirea cărţii  se  aprobă
            maghiari,  ca  Dr.  Jancso  Benedek,  Cserey                                         a  aruncat  între  oameni  vrajba,  ura  şi   şi  tocmai  atunci  ar  trebui  să  fie  hrănite  mai
                                                       sentinţa  tribunalului  din  Cluj,  adecă  se
            Mihâly,  Horvât  Mihâly,  prin  urmare  autorul                                                                                 bine,  ca  să  se  întremeze  şi  să  capete  puteri
                                                       vor  nimici  numai  părţile  încriminate.  răsbunarea,   încât  chiar  şi   acum  la
            cărţii  încriminate  le-a  aflat  puse  în  curs,  şi                                                                           pentru arăturile  de  primăvară.  După  ce  aceste
            în  bună  credinţă  le-a  trecut  în  cartea  sa,   Pertractarea  se  declară  terminată  la   sfintele  sărbători  a  Paştilor,  —   afară   vite au fost hrănite  prost  toată  earna,  aproape
            cunoscut  fiind,  că  nu  comite  faptă  punibilă.   orele  2  d.  a.                de  vre-o  doi  oficianţi  consistoriali  —   numai  cu  paie  şi  cu  coceni,  apoi  mulţi  ţă­
            A  spune  adevărul,  e  o  datorinţă  necesară   („6.  T.“)                          inteliginţa  din  Oradea-mare   s’a  reţi­ rani  sfârşesc  şi  acest  nutreţ  prin  Februarie
            pentru  buna  educare  a  poporului.  A  nega,                                       nut  de  a  merge  la  biserică,  auzind   sau  Martie  şi  dacă  nu  le  pot  scoate  la
            ori  a  ascunde  adevărurile  istorice,  e  acelaşi                                  că  vicariul  va  pontifica.               păşune  pe  la  sfârşitul  lui  Martie,  e  vai
            lucru  ca  a-ţi  sulemeni  faţa.  Nu  numai  că   U rmă r il e. . .                       Aceste  însă  nu  sunt  motivele  abzi-   de  ele.
            ascund  prin  aceasta  realitatea,  ci  mai  fac  şi                                                                                            Păşunile.
                                                                                                 cerei mele,  deşi  m’au  consternat în suflet.
            stricăciune  corpului.
                                                                                                      Motivul  abzicerii  mele  este  aceea,     Dar’  chiar  dacă  vitele  sunt  scoase  la
                  Cere  luarea  în  considerare  a  re­     Ilustrisime  Domnule  Episcop!  Ve­                                             păşune  pe  la  finele  lui  Martie  sau  în  prima
            cursului   de   nulitate   şi   cassarea   sen-                                      că  cunosc  procesul  pe  care  dl  Vasilie
                                                       nerat  Sinod!  Optsprezece  ani  trecură                                            jumătate  a  lui  Aprilie,  nu  e  nici  o  socoteală
            tenţei.                                                                              Mangra,  vicar  episcopesc  l’a  intentat
                                                       de  când  în  totdeauna  am  fost  ales  ca                                          bună,  căci  păşunea  e  slabă  de  tot  şi  pe
                  Pertractarea  să  suspinde  pe  o  jumă­                                       în  contra  lui  Emanuil  Măglaşiu  înaintea
                                                       deputat  la  sinodul  nostru  eparchial  şi                                          lângă  că  vitele  nu  găsesc  o  hrană  suficientă
            tate  oră.  După  deschiderea  şedinţei  procuro­
                                                                                                 tribunalului  din  Timişoara.  Am  onoare  apoi  e  mare  pagubă  pentru  păşune  ca  să  fie
            rul  răspunde  nervos.  Afirmă,  că  tribunalul  a  cu  puţină  excepţiune  am  luat  parte  la
                                                                                                 a  acluda  aici  sub  3  /.  în  pare  extra­ păscută  pe  când  pământul  e  încă  moale  si
            fost  în  drept  să  respingă  ascultarea  martori­ toate  şedinţele  aceluia.
            lor  şi  a  experţilor,  pentru-că  e  cu  totul  ire-                               sul  procesului  şi  sentinţele  aduse  în   plantele  abia  pornite  în  creştere.  La  noi  pă­
                                                           Pe periodul nou —   1903  —■  1906 —                                             şunile  nu  sunt  nici  odată  lăsate  să  se  for­
            levant,  dacă  părţile  improcesuate  din  „Cartea                                   acela.
                                                       asemenea  am  tost  ales,  precum  adeve­                                            meze,  ci  sunt  păscute  şi  bătătorite  de  picioa­
            de  aur“  au  mai  fost  publicate  undeva                                                In  acusă  (pagina  6)  însuşi  dl  Va­
                                                       reşte  credenţionalul  care  am  onoare                                              rele  vitelor  de  cum  se  ridică  şi  până  cade
            ori  nu.                                                                             silie  Mangra  zice:  că  în  aşa  dimensiune
                 Scusă  nu  poate  forma  pentru  acusat  a-1  acluda  aici  sub  •/.  Insă  cu  durere                                     zăpada.  Am  văzut  tot-dea-una  scoţându-se  vi­
                                                                                                 l’a  ofensat  E.  Măglaşiu,  încât  dacă  s’ar   tele la  păşune pe  ploi  continue,  ceea-ce  este  o
            constatarea  faptului,  că  şi  alţi  autori  spun  trebue  să  Vă  aduc  la  cunoştinţă,  că  de
                                                                                                 adeveri  aserţiunile  ofensătoare,  dînsul  aberaţiune,  căci  pământul  e  aşa  de  moale,
            aceleaşi  lucruri,  în  tocmai  cum  nu  se  poate   astă-datâ  sum  silit  a  mă  retrage  şi  a
            scusa  cel  ce  a  furat  ceva,  cu  aceea,  că  şi                                  (dl  vicar)  ar  fi  expus  la  o  îndreptăţită   încât  copitele  vitelor  se afundă  adânc,  nomo-
                                                       abzice  de  a  fi  membru  la  acest  sinod.                                         lind  iarba  în  mici  gropi,  ear’,  pe  de  altă
            altul  a  furat  şi  nu  a  fost  pedepsit.  Un  ar­                                 despiţiare  publică  (jogos  kozmegvetăs-
                                                            Nu  însemnează  depunerea  armelor                                              parte,  vitele  o smulg  din  pământ  cu  rădăcini
            ticol  de  ex.  scris  în  contra  dinastiei,  şi  ne­                               nek)  ba  chiar  şi  la  procedură  criminală.
                                                       aceasta  abzicere,  căci  bine  cunosc  eu                                           cu  tot.  Apoi  cum  să  mai  crească  iarba,  dacă
                                                                                                      In  sentinţă  (pg.  20)  se  zice:  faptele
                                                       lupta  noastră  pentru  binele  şi  înainta­                                         ea  e  păscută  într’una,  ciugulită  de  vite  de
            spun  că  pe  lângă  o  mulţime  de  popor  din                                      şi  aserţiunile  încriminate  în contra lui  V.   când  n'are  încă  un  centimetru?  Pentru  că
            loc  şi  jur  a  fost  de  faţă  multă  intiliginţă   rea  bisericei  şi  şcoalei,  în  asta  direcţie
                                                                                                 Mangra  nu  numai  ca  în  contra  unei  nu  se  poate  aştepta  câte-va  zile,  până  să  se
            dela  Hunedoara,  Deva,  Sântă-Măria  de peatră,  şi  mai  departe  voiu  lupta.
                                                                                                 persoane  preoţeşti  de  posiţie  înaltă,  ci   svânte  pământul,  ţăranul  ne  având  ce  să  dea
            Nădăştia  sup.,  Sâncraiu,  Teliuc,  Băţălar  etc.  Dar’  biserica  noastiă  de  vr’o câţiva
                                                                                                 şi  ca  faţă  de  om  privat  —   fiind  con­  în  acest  interval  din  mână,  se  ruinează  bu­
                  Succesul  material,  după-cât  am  aflaţi
                                                       ani   a   întimpinat  o  luptă  perversă,                                            nătate  de  păşune,  care  s’ar  forma  după  ploi
            încă  să  presintă  în  cifre  destul  de  frumoase'                                 siderate  în  esenţa  lor de adeverite...  etc.
                                                       care  numai  moralisătoare  nu  poate  să                                            în  scurtă  vreme  şi  vitele  ar  găsi  o  hrană
            Rămâne  un  frumos  venit  pentru  biblioteca                                             Aceasta  sentinţă  s’a  ridicat  la  va­
                                                       fie;  lupta  între  fraţi,  lupta  a  cărei arme                                     abundentă.  Cel  puţin  de  s’ar  uzita  alternarea
            şcolară,  care  s’a  înfiinţat  deja  din  anul  tre­                                loare,  prin  urmare  dl  Vasilie  Mangra   păşunilor,  aşa  ca  vitele  să  pască  cât-va  timp
            cut,  conţinând un însemnat  număr  de  volume   sunt:  răsbunarea,  invidia,  ura,  terorisa-   ca  vicar  episcopesc  trebuia  să-’şi  tragă  intr’un  loc  şi  apoi  să  treacă  la  altul  şi  să
            preţioase.                                 rea,  volnicia.
                                                                                                 consecuenţele.  Asta  nu o a făcut,  ci  încă  lase  să  crească  iarba  pe  păşunea  cea  dîn-
                  Tu  încă  n’ai  fost  la  Batiz,  frate  dragă 1   De-odată  cu  alegerea  dlui  Vasilie                                  tâiu.  Dar’  în  genere  nici  aceasta  regulă  nu
            Când  vei  merge  aci,  să nu  întrelaşi  a  cerceta                                 s’a  ales  de  deputat  la  sinodul  nostru
                                                       Mangra  de  vicariu  episcopesc  la  Ora-                                            se  observă.  Dacă  s’ar  reglementa  aceasta
             edificiul  frumos  al  şcoalei,  care  face  fală                                   eparchial,  deci  eu  nu  vreau să fac  parte
                                                       dea-mare  —   s’a  încins  aceasta  luptă.                                           ordine,  deja  cu  păşunile  care  le  avem
             conducătorilor  acestei  comune  în  special,                                       din  acel  sinod,  în  care şi  Vasilie  Mangra   s’ar  câştiga  ca  nutreţ  o  mie  la  sută.
                                                       In  presără  alegerii  fericitului  episcop
            ear'  în  genere  comunei  întregi.  Nu  cred  să                                    e  membru.                                       Interesul  ţăranului  este  să  aibă  nutreţ
            găseşti  comune  româneşti,  la  noi  în  tract,  Iosif  Goldiş,  la  recercarea  unor  depu­
                                                                                                      Fiind  abzicerea  mea  în destul  mo­ verde  de  coasă  pentru  vitele  sale  foarte  tim­
             cari  să  aibă  un  asemenea  edificiu  şcolari taţi  bihoreni  îngrijaţi  de  viitor,  dl  Va­
                                                                                                 tivată,  rog  cu  reverinţă  pe  Veneratul   puriu  primăvara  şi  până  în  iarnă.  Numai  aşa
                  Numai  preoţi  harnici,  dedicaţi  cu  trup   silie  Mangra  a  declarat  pe  onoare,  că                                 el  va  putea  avea  vite  bune,  căci  pe  de  o
             şi  suflet  chemării  lor  pot  ridica  astfel  de                                  Sinod  să  binevoiască  a lua la  cunoştinţă
                                                       nu  competează  la  vicariatul  din  Ora-                                            parte  va  putea  lăsa  să  se  formeze  păşunile
             monumente  neperitoare, cari secoli de-arăndul                                      abzicerea  mea.
                                                       dea-mare,  şi  chiar  de  ar  fi  ales,  nu  va                                      ear’  pe  de  alta  îşi  va  putea  hrăni  vitele  din
             vor  vorbi  despre  destoinicia  lor.  Un  astfel                                        Oradea-mare, 26 Aprilie st. n.  1903.  mână  în  tot  timpul  şi  mai  ales  în  timpul
                                                       primi;  la  alegere  însă  dl  Vasilie  Mangra
             de  preot  harnic  e  şi  actualul  preot  al  Batizu-                                                                         muncei,  când  numai  păşunatul  nu  constitue
             lui,  părintele  Petru  Şinca,  sub  a  cărui  auspi-  nu şi-a tras consecuenţele,  ba  din  contră   Cu  stimă  şi  devotament
                                                                                                                                            o  hrană  îndestulătoare  şi  când  vita  nici  n'are
             ciu  s’a  edificat  şi  şcoala  din  vorbă  şi  care  a  competaţ,  s’a  ales  şi  a  primit,  şi  a   D r.  Florian  D um a  m.  p.,  vreme  să  se  sature  din  păşunat.
             grijeşte  necontenit  ca  şi  învăţământul  didactic   început  lupta  în  primul  loc  în  contra        advocat.
             precum  şi  alte  afaceri  bisericeşti  şi  şcolare                                                                                                         (Va  urma).
                                                       acelor  deputaţi  bihoreni,  cari  —   poate
             să  progreseze  an  de  an.  D-zeu  bunul  să-’i  şi
                                                       şi  pe  basa  declaraţiunei  Dsale  —   nu
             ajute,  ca  să  fie  întru  toate  de model celor-ce
             au  aceeaşi  chemare  ca  şi  dînsull     au  votat  cu  dînsul.                          NUTREŢURILE.                                 Stările  din  Baloani.
                                                                                                                     7
                  Şi  acum,  iubite  prietine,  cred  că  m’am   Deschilinit  la  alegerile  premerse
             achitat  pe  deplin  de  rolul  de-aţi  raporta  acestui  sinod  a  desvoltat  lupta  dl  vi­                                       Pe  zi  ce  merge  s6  tot încurcă, aşa
                                                                                                               Nutreţuri  verzi.
             despre  serata  teatrală-declamatorică  din  Ba­  cariu  prin  o  corteşire  grozavă  şi  ne mai                               că  revoluţionarii  bulgari  au  început  la
             tiz.  Cu  altă  ocasie  sper  a  te  putea  numi  şi                                      Cu  bucurie  constat,  că  ideea  înfiinţării
                                                       pomenită  în  biserica  noastră.                                                     atentate  cu  dinamit.  Mai  de  curând  au
             pe  tine  între  cei  presenţi.  Te  salută  fără                                    de  livezi  artificiale  a început  să găsească  ade­
                                                            Drept  strategie:  dl  vicariu  a  de­                                          atentat  în  Salonichi,  în  urma  cărora
             vicleşug,  în  cinste  şi  omenie,  al  tău  prietin                                 renţi  printre agricultorii  noştri.  Dovadă despre
                                                       numit  un  «comitet  executiv«  în  per­                                             trupele  turceşti  âu  întrebuinţat  armele,
                                               Vaier.                                             aceasta  este  că  din  ce  în  ce  primesc  tot  mai
                                                       soanele  oficianţilor  sei:  Andrei  Horvăth, multe  scrisori,  prin  care  mi se  cer  sfaturi  in vulnerând  mai  multe  sute  şi  alte  sute
   1   2   3   4