Page 3 - Activitatea_1903_05_17
P. 3

A C T I V I T A T E A                                                              Pag.  3.
              Nrul  17
                                                      in  chilia  unor  arestaţi,  ca  să  se  încălzească.  conferenţă  asupra  unei  limfe  contra  şarlahu-  ginţei  din  S.  Sebeş  spre  a  putea  arangia  cu
            de  revoluţionari  i-au  pus  sub  zăvor.
                                                      Chiar  atunci  a  venit  inspecţia,  care  i’a  aflat  lui,  inventată  de  el,  despre  care  zicea,  că  e  prilegiul  adunării  un  concert-teatru  la  un
            Guvernul  turcesc  a  dat  ordin  straşnic
                                                      pe  voluntarul  Szelle  culcat  pe  pat  în  chilie.  leac  tot  aşa  de  bun  contra  şarlahului,  cum  nivel  posibil  înalt.  Apoi  s’a  vorbit  despre  a-
            faţă  de  resculaţi,  dispunând  ocrotirea                                             limfa  antidifteritică  în  contra  difteritei  dunarea  generală  din  anul  viitor  şi  s’a  decis
                                                      S a   făcut  arătare  contra  lui  şi  tribunalul  mi­
            sudiţiior  străini.1                      litar  l’a  condamnat  la  3  ani  temniţă.  Tot   După  congres  clinicile  au  început  să  experi­  să  se  studieze  unde  ar  fi  locul  cel  mai  po­
                 Trei  vapoare  de  rdsboiu  de  ale  odată  îşi  perde  dreptul  de  voluntar  şi  după  menteze  cu  limta  lui  Moser  şi  primul  care  trivit.  După  acestea  s’a  discutat  proectul
            statelor  strdine  au  sosit  deja  în  apro­  împlinirea  pedepsei  va  trebui  să  servească  3   raportează  despre  resultatul  experimentărilor  planului  de  acţiune  al  Societăţii,  presintat
            pierea  rescoalei.  S’au  dat  şi  lupte  în­  ani  ca  soldat  simplu.  E  mare  supărarea  ti-   Drul  Dionisie  Pospischil,  medicul-şef  al  comitetului,  pe  temeiul  discuţiilor  avute,  de
                                                       nărului  Szelle,  care  continuu  suspină  şi geme   spitalului  de copii  «Francisc Iosif»  din  Viena.  secretarul  dl  Dr.  Iosif  Blaga.  S ’au  făcut  mai
            verşunate  din  partea  miliţiei  turceşti
                                                       amar  într’o  chilie  a  temniţei  din  Arad.  Pospischil  şi-a  publicat  acest  raport  în  o  re-  multe  modificări,  pe  cari  secretarul  le  va  în-
            cu  resculaţii.  Aşa  sd  vede,  că  revolu­                                         vistă  medicală,  arătând  că  a  aplicat  cu  suc-  troduce  în  text;  proectul  modificat  se  va  co-
            ţionarii  au   nutrement  din   oare-care       D l  V ictor L a zar,  redactor  la  „Foaia   ces  desăvârşit  limfa  lui  Moser  la  26  bolnavi  munica  de  nou  membrilor  comitetului,  cari
            parte.                                     Poporului"  din  Sibiiu,  în  1  Maiu  şi-a  început   de  şarlah,  între  cari  la  unii  boala  era  m   vor  mai  ţinea  o  şedinţă  în  causa  aceasta,  la
                                                       osânda  de  5  luni  in  închisoarea  de  stat  din   stadiu  aşa  de  grav,  că  fără  lecuirea  cu   care  cei  ce  nu  vor  putea  lua  parte,  vor
                                                       Seghedin.   Redacţia   a  luat-o  asupraşi  dl  actasta  limfă  ar  fi  decedat  sigur.  trimite  observaţiunile  lor  în  scris.  După  ce
                        NOUTĂŢI                        Silvestru  Moldovan.                                                                 comitetul  va  adopta  definitiv  proectul  planu­
                                                                                                       TJn  păstor  v ech iu .  Onorată  Redac-   lui  de  acţiune,  acela  se  va  publica  în  revista
                                                            M a n ev rele m a r i  ale armatei  comune  ţiune 1  In  comuna  noastră  parochială  gr.-or,  noastră,  organnl  Societăţii,  precum  şi în  cele­
                  jP.  C.  Sa   I .  1.  P app,  episcop  ales                                                                              lalte  ziare.
                                                       a  monarchiei  noastre,  după-cum  anunţasem  Balomir,  este un  locuitor, creştin bun, cu nume­
             şi  întărit  al  Aradului,  va  fi  sfinţit  la  Sibiiu   deja,  se  vor  ţinea  pe  teritoriul  comi'atelor  le Ioan  Adam  l.Iacob,  cu  soţia  sa  Safta,  care
             întru  episcop  chiar  azi  Mercuri  (sărbătoarea   Timiş  şi  Caraş-Severin.  Centrul  operaţiunilor  de  26  ani  numai  singuri  jertfesc  cu  pregă­  Aşa  sd  vede,  că  sentimentele  de
             sf.  George)  prin  I.  P.  S.  Sa  metropolitul
                                                       va  fi  la  Radna-Lipova.  Vor  fi  concentrate:  tirea  sfintelor  Paşti,  şi  nu  mai  puţin  şi  în  r6svrătire  au  prins  teren  şi  pe  la  noi
             Ioan  Mefian  şi  P.  S.  episcopul  Nicolae  Po­  corpul  7  de armată  din Timişoara  şi  al  12-lea  anul  acesta  s’au  insinuat.  Din  jertfa  aceasta  T   .__ »»  .   ^
                                                                                                  ..
                                                                                                                                ,.  ,
                                                                                                                                       .  ..  f-3  pnma  Maiu  4 — 5 0 0 0   lucrători  au
                                                                                                        *  .  .«
                                                                                                                   .
                                                                                                                      ,  ,y
             pea  al  Caransebeşului.                  din  Sibiiu, sub  conducerea  comandanţilor  de  binecuvântată  se  împărtăşesc  toţi  locuitorii   .       ^              dU
                                                       corp  Schwitz; r  şi  Probst.              comunei  noastre  la însemnata  zi  a  „Invierei“,  J 01*"  s   a  unare  în  Braşov,  poliţia
                  S erv iciu l  activ d e  d oi  a n i  în  a r ­                                 ba  şi  cu  ocasiunea împărtăşirei  sfintelor Taine   nu  ^e'a  permis.  Aceştia  au  început
             m ată.  Ziarele  din  Viena  ne  vestesc,  că  atât   A so d a ţiu n ea .  Adunarea  generală  a  a  întreg  poporului,  până  încă  şi  prunci  mici  a  demonstra,  în  urma  căreia  au  fost
             în  ministerul  comun  de  răsboiu,  cât  şi  în
                                                       „Asociaţiunii"  se  va  ţinea  ăstan  în  Baia-  de  şcoală.  Nu  mai  puţin  jertfeşte  şi  cu  ser-  mai mulţi arestaţi. Respândindu-se vestea
             cela  de  honvezi  să  ocupă  cu  cestiunea   mare  Ia  9  şi  10  August  st.  n.  Comitetul  vitorii  bisericei  prin  predarea  unor  bine-  vre_0  400Q  Românj  au   ^
             aceasta.  Proiectul  de  reformă  va  fi presentat,   despărţământului  Sătmar-Ugocia  face  deja  cuvântate  prânzuri,  onorându-i  ca  pe  nişte  _ _   _  ,   ,  ,.   .   .  ,
             probabil, ambelor  parlamente,  Viena  şi  Pesta,                                    ucenici  ai  lui  Christos.  Mă  simt  deci  îndem-   6 ° f  detmut>-  A  «ntervenit  miliţia
                                                       preparativele  pentru  reuşita  adunării.
             în  anul  viitor.                               Se  va  scoate  o  broşură,  în  care  va  fi  nat  în  numele  credincioşilor  mei  poporeni   şi  casa  oraşului  este  păzită  de  o  com­
                                                                                                                                            panie  de  miliţie  Aceste  le  scrie  „B.  H.“
                                                        descris  oraşul  Baia-mare  şi  jurul  seu,  din  a-i  exprima  şi  pe  cale  ziaristică  tributul  de
                 R ăvaşul. Am primit deja 5  numeri  din   punct  de  vedere  istoric  şi  etnografic,  având  mare  mulţămire  şi  recunoştinţă,  dorindu-le   dela  4  Maiu.
             aceasta  foaie  românească,  ce  apare  în  fie­  ca  adaus  şi  o  chartă  topografică.  In  zilele  numiţilor  creştini  vieaţă  îndelungată  dela
             care  Sâmbătă  în  Cluj.  Era  timpul  suprem, ca  adunării  se  va  scoate  o  foaie  ocasională Tatăl  ceresc  şi  ca  jertfa  dovedită  până  astăzi
             acest  centru  atât  de  expus  şi  care  are  atâta 1.  ,  ,
                     ,                T             '   intr un  singur  număr.                   faţă  de  biserică  şi  de  popor  să  fie  bine  pri­  BIBLIOGRAFIE.
             bărbaţi  destoinici  români,  să-şi  aibă  foaia  sa
                                                                                                  mită  la  tronul  ceresc,  ear’  la  ziua  de  răs­
             proprie,  punând  la  »Răvaş»  toate  câte  acolo
                                                             Statistica  re lig iu n ilo r.  Presidentul  plată,  să-şi  poată  redobândi  odichna  la  locul
             să  întâmplă.  Salutăm  cu bucurie  şi  dragoste                                                                                     Eminescu  şi  Coşbuc.  A  apărut  la  Blaj
                                                        oficiului  statistic  din  Stuttgart,  H.  Zeller,  a  cel  dorit,  unde  toţi  făcătorii  de  bine  îşi  vor
             apariţia  foaiei  şi  le  dorim  succes  pe  calea                                                                              o  broşură  de  dl  Alexandru  Ciura  sub  titlul
                                                        făcut o nouă statistică  a  tuturor  religiunilor de  lua  plata  lor.
             apucată.  Abonamentul  pe  an  3  cor.  20  fileri,                                                                             • Note   comparative»  asupra   acestor  doi
                                                        pe  pământ.  După  resultatele  obţinute  de  e   Balomir,  la  31  Martie  1903.
             pe  jumătate  an  1  cor.  60  fileri,  pe  un  pătrar                                                                          poeţi.
                                                        pe  pământ  se  află  cam  1,545,510.000  locui
             de  an  90  fileri.                                                                                            N ic o la u   S u ciu ,   Studiul  a  apărut  într’un  drăgălaş  volum
                                                        tori.  Intre  aceştia  sunt:  534,940.000  creştini
                                                                                                                             paroch  gr.-or.  de  108  pagini  în  frunte  cu  portretele  ambi­
                                                        10,860.000  ovrei,  175,290.000  mohamedani
                   G en era l  N icolae  C enna.  In  lista                                                                                  lor  poeţi.  Se  poate  procura  cu  preţul  de  1
                                                        şi  823,420.000  de  alte  confesiuni  şi  anume
             colonelilor,  cari  cu  1  Maiu  au  avansat  la                                           Cea  m a i  m a re   casă  d in  E u ro p a  | cor
                                                        300  milioane  sunt  de  religiunea  lui  Confu-
             rangul  de  general,  e  şi  colonelul  Nicolae                                      a  fost  terminată  zilele  acestea  la  Londra.
                                                        cius,  214  milioane  sunt  de  religiunea  lui                                           Mateiu  Voilean.  Momente  din  vieaţa
             Cenna,  fiu  de  grăniţer  din  comitatul  Caraş-                                    Imobilul  acesta  a  fost  ridicat  în  cartierul
                                                        Brahma   şi  121  milioane  de  religiunea  Iui                   ,   ,  ,   ,   ,   .  bisericească  a  Românilor  ortodoxi  din  Tran-
             Severin.  A  servit  şi  în  regimentul  nostru  64                                  Holborn,  şi  cu  toate  colosalele  lor  clădiri,  silvania  1780_ i 787.  Cuprinde  acte  de  pe
                                                        Buddha,  ear’  restul  de  188,420.000  de  alte
             şi  la  anul  1866—7  a  fost profesor  la  şcoala                                   architecţii  americani  au  fost  întrecuţi.  Supra-                              r
                                                        confesiuni  mai  neînsemnate.  Intre  1000  oa
             de  cădeţi  în  calitate  de  tenente.
                                                        meni  sunt  346  creştini,  7  ovrei,  114  moha   faţa  locuibilă  a  acestui  imobil  este  de  ti   ul  rgsb0iului  civil s’au  prăpădit  şi  resfirat
                   Ne  bucurăm  de  meritata  avansare,  mai                                      910.000  metri  pstreţ,,  ear  num&ul  odă,lor  ,n  ^     ^   ^
                                                        medani  şi  523  de  alte  confesiuni.
              cu  samă,  fiindcă  afară  de  fratele  seu,  gene­                                 este  de  6153.  Un număr  de  30  de  ascensorii
              ral  Ladislau  Cenna,  alţi  generali  români  în                                   hidropneumatici  pun  în  comunicaţie  cele  11  Dr.  Ştefan  Pop.  La  unirea  bisericei  ro-
             armata  noastră  nu  avem.                      H r a n a   ş i  m u n ca .  O  revistă  medi   etage  ale  clădirii.  In  mijlocul  ei  a  fost insta-  mâneşti,  partea  I.,  preţul  1  cor.  plus  portul
                                                        cală  engleză  se  ocupă  într’un  articol  al  seu
                                                                                                  lat  un  restaurant  comun  pentru  cei  8600  de  postai.  Scriere  polemică  contra  brosurei  dlu»
                   O  plânsoare.  Mai  mulţi  meserieşi,  cu  influinţa  ce  o  are  hrana  asupra  muncii  locuitori  ai  casei.  Aceasta  clădire  vastă  a  Dr.  G.  Popovici,  despre  unirea  Românilor-
              neguţători  şi  producenţi,  cari  erau  îndatinaţi  omeneşti.  Eată  ce  zice:  Soldatul  român,  care   costat  două  milioane  şi  jumătate  de  livre  format  mare,  75  pag.,  două  coloane
              a-’şi  vinde  marfa  şi  productul  lor  la  târgul  ştia  să  zidească  drumuri  atât  de  bune  şi   sterlinge,  adecă  62.5000000  lei.  Să  poate  procura  la  autor,  Iezvin,  p.  u.
              de  săptămâna  din  Cugir,  care  să  ţine  Du-  care,  pe  când  lucra,  era  înarmat  cu  scut
                                                                                                                                             Temes-Bekâs.
              mineca,  s’au  plâns,  că  deregătoria  sătească  greu  şi  alte  arme,  trăia  numai  cu  pâne
                                                                                                        C a m p a n illa   cea  n o u ă   d in   V e­
              cu  ajutorul  gendarmeriei  îi  scot  de  pe  la  neagră  şi  vin  acru.  Superiorii  lor  aveau mare
                                                                                                   n eţia   Se  scrie  din  Veneţia,  că  în  zilele
              10  ore  din  târg  şi  îi  opresc  de  a  mai  vinde,  grijă,  ca  soldaţii  să  nu  capete  altă  hrană.
                                                                                                   aceste  se  va  depune  peatra  fundamentală  a   Sz.  2 5 8 — 1903.  vdgrh.
                   Să  zice,  că  aceasta  disposiţie  s’ar  fi  Totodată  făceau  ei,  ca  toţi  soldaţii,  felurite
                                                                                                   nouei  Campaniile,  care  se  zideşte  în  locul
              făcut  la  oare-care  cerere  a  unor  domni,  cari   exerciţii  corporale.  Ţăranul  spaniol, care toată   celei  prăbuşite  în  anul  trecut.  La  aceasta   Ârveresi  hirdetmeny.
              poate  doresc  a  introduce  pausa  de  Dumi   ziua  munceşte  din  greu,  ear  seara  dansează   serbare  Victor  Emanuel  III  va  fi  representat
                                                        până  la  miezul  nopţii,  mănâncă  pâne  neagră,
              necă.                                                                                de  contele  de  Turini.                        Alulirt  birosâgi  vdgrehajtd  az  1881.
                   Este  consult  şi  dăm  sfatul  celor  puşi   ceapă  şi  lubeniţe  (pepini  de  apă).  Muncitorii                         dvi  LX .  t.-cz.  102.  §-a  drtelmdben  ezen-
              în  fruntea  comunei  Cugir  să  aibă  în  vedere   din  Smyrna  nu  gem  sub  o  sarcină  de  mai
              interesele  bine  pricepute  ale  comunei,  ale   multe  măji  metrice  şi  totuşi  ei  trăesc  numai   S od eta te  p e n tru   fo n d   de  tea tru   ne^  kozhirre  teszi,  hogv  a  szâszvârosi
              locuitorilor  ei,  ale  lucrătorilor  erariali  şi  pri­  cu  fructe  şi  măsline  (olive).  Muncitorul  din  ro m â n .  Comitetul  Societăţii  a  ţinut  şedinţă  kir.  jârâsbirosâg  1901.  Sp.  II.  497/3
              vaţi,  apoi  chiar  şi  a  concurenţilor  din  afară,   India  şi  China  (Kuli)  trăeşte  numai  cu  urez  în  Braşov  la  3/16  Aprilie,  luând  parte  prese-  szâmu  vdgzdse  kovetkeztdben  Dr.  Mun-
              cari  toţi  fac  negoţul  numai  fiind  Duminecă,   şi  este  mai  vânjos  decât  negrul,  care  crede  dintele  Iosif  Vulcan,  vicepreşedintele  Virgil  ţean  Aurel  szâszvârosi   iigyved  âltal
              nu  cumva  să  păţească  ca  Vinerenii  cu  târ   că  nu  poate  trăi  fără  mâncări  grase  şi  fără Oniţiu,  secretarul  Dr.  Iosif  Blaga  cassarul  k(§ pviselt  szâszvărosi  Bidu  N.  Vasile
                                                                                                                                                            .  XT
                                                                                                                                                                          ~
                                                                                                                                                                  ,
                                                                                                                                                      .  .
              gul  lor  de  ţară,  pus  pe  după  Crăciun  şi J  carne                             Nicolae  Petra-Petrescu  si  membrul  George  .  ţavâra  alvtnczi  Nussbaum  Gustav  ellen
                                                                                                                        .  j
                                                                                                                                          ,
                                                                                                                     a
                                                                                                                i  ,
                                                                                                                                  ,  ,
              Paşti, pe  motiv,  ca  sl  nu  se  defrupteze  oare-                                 Dima.  lntâiu  s a  luat act  de agendele  curente.  J   ^                 °    c
                                                              M onete  fa ls e  d e  a u r   ă   K   2 0 •—.  Din  aceste  relevăm  raportul  cassarului,  care  ^ 6   ^or.  s  Jar<  erej®i§  1903.  dvi  mâr-
              careva.
                                                         In  timpul  din  urmă  circulează  pe lângă  banc­ a  arătat  că  starea  cassei  până  în  ziua  aceea  czius  ho  31-dn  foganatositott  kieldgitdsi
                    C o rul  b is eric ii   ro m â n e   d in    note  false  â  K  10'—  şi  monete  de  aur  â  K  a  fost:  în  numărar  cor.  232 644,56,  în  efecte  vegrehajtâs  utjân  lefoglalt  ds  1100  ko-
              H .-E o b ra   cu  ocasiunea  ţinerii  conferenţe-   20-—  false.  Falsificatele  sunt  fabricate  din  cor.  88.420,  cu  totul  cor.  321.064'56.  Institu­  ronâra   becsult  kovetkezâ  ingosâgok,
              lor  învăţătoreşti  din  Dobra  arangiază  Mer­  monete  veritabile  şi  anume  astfel,  că  partea  tul  de  credit  şi  economii  „Selăgeana11  din   u.  m.  4  darab  okor  nyilvânos  ârverd-
              curi  în  6  Maiu  st.  n.  1903,  în  ziua  târgului   internă  a  monetei  este  înlocuită  printr’un  Jibou  a  plătit  taxa  de  membru  fundator,  200   sen  eladatnak.
              la  Sf.  George  în  sala  hotelului  »La Husariu»   metal  fără  valoare.  Falsificatele  nu  au  sunet  coroane.  Dl  Dr.  George  Dobrin,  advocat  în
              din  Dobra  concert  împreunat  cu  dans,  la   şi  cântăresc  numai  5'75  grame,  pe  când  mo-  Lugoş,  a  primit  sarcina  de  bărbat  de  încre­  Mely  ârveresnek   a  gy.-fehdrvâri
              care  învită  respectuos  comitetul  arangiator.  netele  veritabile  k  K  20'—  aur  au  un  pond  dere  al  comitetului;  asemenea  şi  dl  Elia  kir.  jârâsbirdsâg  1902-ik  dvi  V.  20/4
              H.-Dobra,  în  Aprilie  1903.  începutul  precis  de  6.74  grame.                    Traila,  advocat  şi  director  de  bancă  din  szâmu  vegzdse  folytân  126  kor.  to'ke-
              la  8*/j  ore  sara.  Preţul  de  întrare  :  Loc  I.  1                              Oraviţa.  S’a  decis  ca  fruntaşii  din  Sebeşul-   koveteles,  ennek  1899.  evi  oktober  ho
              cor.  40  fii,  Ioc  II.  1.  cor.,  loc  de  sat  80  fii.  L a   JJn irea   B is e ric e i R o m â n eşti, săsesc,  unde  se  va  ţinea  viitoarea  adunare   1  napjâtoi  jârd  5%   kamatai,  ds  eddig
              Venitul  curat  e  destinat  bisericii  române  gr.-  studiu  de  Dr.  Ştefan  Pop, protopop  şi  paroch  generală  a  Societăţii,  să  fie  rugaţi  a  fixa
               or.  din  loc.  Suprasolviriie  benevole  se  vor  în  Jezvin.  Timişoara  1903.  Editura  autorului. terminul  acelei  adunări.  S ’a  manifestat  do­  osszesen  75  kor.  biroilag  mâr  megâlla-
               cuita  publice.                           Carte  în  format  mare  4°,  de  76  pagini,  cu  rinţa  ca  acea  adunare  să fie  cât  mai  literară,   pitott  koltsdgek  erejeig  Alvinczen leendo
                                                         câte  2  cor.  şi  costă  numai  1  co  .  şi  porto  făcându-se  cât  mai  multe  lecturi  de  aseme­ eszkozlesere  igoj.  dvi  mâjus  hâ  29-ik
                    V o lu n ta r  pedepsit.  In  anul  trecut  postai  10  fii.  E  o  scărmânare  ameninţată  a  nea  natură.  Secretarul  dl  Dr.  Iosif  Blaga  s’a  napjdnak  d.  u.  4  ordja  hatâridoul  ki-
               a  Intrat  tinărul  Bâla  Szelle  ca  voluntar  pe  unei  cărţi  despre  unire  a  protopopului  gr.-or.  şi  înscris  spre  a  lua  cuvântul.  Este  de dorit,   tiizetik  6s  ahhoz  a  venni  szândâkozok
               un  an  la  regimentul  de  infanterie  din  Do-  din  Lugoj  Dr.  G.  Popovici.     ca  îndeosebi  tinerimea  noastră  să  useze  de   ezennel  oly  megjegyzâssel  hivatnak  meg,
               briţin.  Ca  soldat  a fost şi  el  trimis  odată  să                                ocasiunea,  aceasta  spre  a  se  presinta  cu  lec-   hogy  az  drintett  ingosâgok  az   1881.
               stea  sentinelă  la  arestul  de  garntsoană. Fiind   L ea cu l  şa rla h u lu i.  In  congresul  ture  bine  pregătite.  Totodată  s’a  luat  hotă-
                                                                                                                                              dvi  LX.  t.-cz.  107.  ds  108.  §-ai  drtel-
               foarte  frig,  voluntarul  Szelle  a  întrat  puţin medical  ţinut  la  Carlsbad,  Dr.  Moser  ţinuse rîrea,  ca  comitetul  să  vină  în  ajutorul  inteli-
   1   2   3   4