Page 1 - Activitatea_1903_05_18
P. 1

Anul  III.                                                  O răsti e,  14  Maiu  n.  1903.                                                             Nr.  18




              INSERŢIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
                                                                                                                                                       Pe  an  6 cor.  pe  */2  an 3 cor.
        se  plătesc  cu  preţuri  foarte
                  poiază. A (TIVIT A TR a                                                                                                                     4  coroane.
                  reduse.                                                                                                                              Pentru  plugari—ţărani  pe an

        Manuscriptele sunt a seadresa
        redacţiei  şi acelea  nu să îna­                                                                                                               Pentru  România  şi  străinătate:
                                                                                                                                                            Pe  an  16  franci.

                                                                                                                                                        Un  număr  costă  12  bani
        Epistole nefrancate nu se primesc.

           EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR

             D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                    L a u r i a n  B e r c i a n


             Serbarea  desvelirii                       îndată  după  terminarea serviciului,  în  numele  guvernului;  M.  Pherekyde,       Totdeauna  punând  interesul  na­
                                                   pânza,  ce  acoperia  statua,  cade,  şi  C.  în  numele  Parlamentului;  Dim.  Ollă-  ţiei  mai  presus  de  persoana  şi  intere­
         Statuei  lui  C.  A.  Rosetti.            A.  Rosetti  apare,  în  mijlocul  uralelor  nescu,  în  numele  Academiei  Române;  sul  seu,  este  unul  din  acei  cari  au
                                                   şi  aclamaţiunilor  mulţimii.             G.  Assan,  în  numele  Camerei  de  co­ făurit  România  de  astăzi,  frământând
             Duminecă, 20 Aprilie, v.  la  orele  10    P.  S.  S.  Archiereul  Nifon  să  co­ merciu  din  Capitală;  I.  G.  Bibicescu,  cu  sângele  lor,  aluatul  din  care  mai
        dimineaţa,  a  avut  loc  serbarea  desvă-   boară  de  pe  tribună,  merge  de  bine-  ca  publicist  şi  fost   ani  îndelungaţi  târziu  a eşit  Regatul  României.
        lirii  statuei  marelui  cetăţean  şi  patriot   cuvintează  monumentul  şi-’l  stropeşte  colaborator  al  lui  C.  A.  Rosetti  la   Poporul,  care  ştie  să  cinstească
        C.  A.  Rosetti.                           cu  apă sfinţită.                         »Românul«,  şi,  în  sfîrşit  dl  Primar  al  pe  cei-ce  luptă  pentru el  şi să  le  vene­
              Cu  mult  înainte de  ora fixată pen­     Statua  este  turnată  în  bronz  şi  Capitalei.                               reze  amintirea,  este  un  popor  viu,  şi
        tru  începutul  ceremoniei,  un  public nu­  represintă  pe  C.  A.  Rosetti  gânditor,   In  urmă,  şcolile,  societăţile  şi  cor-  ori-cât  duşmanii  din  lăuntru  ca  şi  din
        meros  se  îngrămădea  pe  piaţă  şi  în   stând  pe  fotolul  seu  istoric,  ţinând  în  poraţiunile  au  defilat  înaintea  statuei  afară  s’ar  sbuciuma,  nu-’l  va  putea
        jurul  statuei,  învălită  în  pânză  albă.  mâna  dreaptă  un  condeiu,  ear’ în  mâna  în  sunetul  muzicii  şi  în  mijlocul  urale­ sdrobi.
              Şcoalele,  societăţile  şi  numâroase   stângă  ziarul  «Românul».             lor  mulţimii.                                  Vieaţa  şi  faptele  lui  Rosetti  să  ne
        corporaţiuni  sosesc  necontenit  cu  stea­     Statua  e  aşezată  pe  un  soclu  de     Modesta  statuă,  aşezată  în  mijlo­  fie  pildă,  de  iubire  de  neam,  de  devo­
         gurile  lor  şi,  după ce  depun  câte  o   piatră  albă,  purtând  două baso-reliefuri.   cul  pieţii  dela  întretăerea  Bulevardului   tament,  de  abnegaţie  şi  mai  presus  de
         coroană  la  picioarele  statuei  lui  C.  A.   Unul  represintă  întrunirea  ce  s’a  ţinut   Carol  cu  strada  Teilor,  Piaţă,  căreia   toate  de  voinţă  puternică,  spre  a  pu­
         Rosetti,  iau  loc  în  dreapta  şi în  stânga   acasă  la  Rosetti  în  preziua  de  24  Ia­  consiliul  comunal  al  Capitalei  i-a  dat   tea  aduce  la  îndeplinire  în  întregime
         monumentului.                             nuarie  1859  şi  în  care  s’a  hotărît  că,                                        devisa  pentru  care  el  a  luptat o  vieaţă
              S’au  depus  coroane  din  partea M.                                           numele  nemuritorului  C.  A.  'Rosetti,  a
                                                   dacă  a  doua  zi  nu  să  va  alege  Domn   fost  ridicată  prin  subscripţiune  publică.  întreagă:
         S.  Regelui,  a  Guvernului,  Parlamentu­
                                                   Alexandru  Cuza  şi  nu  se  va  face  Uni­                                               »Luminează-te  şi  vei  fi!  Voeşte
         lui,  şi  a  altor  Instituţiuni  publice  şi So­                                        Măreţia  acestei  sărbări  caută  să
                                                   rea,  atunci  să  se facă revoluţie.  Celalalt                                       şi  vei  putea«.
         cietăţi  particulare.                     baso-relief  represintă  şedinţa  Adunării   umple  de  bucurie  inima  ori-cârui  Ro­    Pentru  luminarea  poporului  a
            Intre  altele e de remarcat  şi coroana                                          mân.  Au  venit  nechemaţi  delegaţi  din
                                                   Deputaţilor  în  care  s’a  proclamat  In­                                           muncit  Rosetti  şi  poporul  pe  dînsul  l’a
         Institutului de Arte grafice  »Carol Gobl«                                          toate  judeţele  ţării;  ear’  poporul  capi­
                                                   dependenţa  ţării.                                                                   iubit;  dar’  mai  e  încă  mult  de  făcut.
         s-or  I.  St.  Rasidescu,  turnată  în  bronz                                       talei,  fără  deosebire  de  clase,  a  alergat
                                                        Statua  este  aşezată  cu  faţa  spre                                           E  datoria  noastră  să  desăvîrşim  aceea
         masiv  şi  fixată  la  picioarele  Statuei,                                         să  fie  faţă  la  desvălirea  chipului  ace­
                                                   Calea  Victoriei  şi  poartă  următoarele                                            ce  marele  mort  ne-a  lăsat  ca  moş­
         având  Inscripţia:  Omagiu  lui  C.  A.                                             luia,  care  aproape jumătate  de  veac  a
                                                   inscripţiuni:                                                                        tenire.
         Rosetti.                                                                            luptat din răsputeri pentru frăţie, dreptate
              Făceau  front  elevii  liceelor  „Ma­     în  faţă:                            şi  egalitate.  Au  venit  toţi  şi  din  toate   La  lucru  dar’,  căci  numai  prin
         tei  Basarab“,  „Lazăr“  şi  »Mihaiu  Vi-             C.  A.  R o s e t t i         părţile,  să  mai  audă  repetate  faptele   luminarea  desăvîrşită  a  poporului,  ce
                                                                  1816—1885                                                             vom  voi,  vom  putea.
         teazu«,  ai  gimnasiilor  »Şincai«  şi  »Can-                                       aceluia  care,  lăpădând  haina boerească,
                                                        la  stânga:
         temir«,  ai  internatului  » S-tul  Sava«,                  24  Ianurie  1859       în  care  să  născuse,  s’a  scoborît  în     A lbina").                    Taşcă.
         precum  şi  elevii  şcoalei  superioare  de    la dreapta:                          mijlocul  poporului,  pe  care-’l  iubea  din
         comerciu,  ai  Seminarului  central,  ai                      9  Maiu  1877         adâncul  inimei  sale,  s’a  făcut  negustor,  Conferenţa  preoţească
         Şcoalei  de  comerciu  gradul  I  şi  ai       la  spate:                           tipograf,  lucrător,  ziarist.  A  suferit lipsa   din  tractul  Orăştiei  ţinută  la  13/26
                                                                          Ridicat
         Şcoalei  normale  de  învăţători  a  «So­                                           şi  neaverea,  a  îndurat  exilul  şi  prigo­            Martie  1903.
                                                                            prin
         cietăţii  pentru   învăţătura  poporului                                            nirile,  numai  şi  numai  să  poată  vedea
                                                                       subscripţiune
         român*.                                                         naţională           neamul  Românesc  ridicat  din dureroasa        Această  conferenţă  a  fost  convo­
              Asemenea  iau  parte  număroase                              1903.             stare  în  care  vrăjmaşii  îl  adusese.   cată  şi  presidiatâ  de  Prea Onor.  Domn
         societăţi  din  Bucureşti  şi  delegaţiuni     După  terminarea  serviciului  divin,     Ca  tînăr  s’a  făcut  militar,  pentru-  protopresbiter  tractual  Vasile  Domşa
         din  judeţe.                              s’au  rostit  şapte cuvântări  de cătră dnii:  ca  să  ia  parte  la  întemeerea  armatei  şi  au  luat  parte  la  ea  47  preoţi.  A
              P.  S.  S.  Archiereul  Nifon  Ploes-  C.  Nacu,  în  numele comitetului  organi-  pământene.                             decurs  în  modul  următor:
         ceanul,  vicarul  Sf.  Mitropolii,  oficiază  sator  pentru  ridicarea  monumentului;    In  mişcarea  dela  1848,  Rosetti  ia     Presidiul  prin  o  cuvântare  plină
         serviciul  divin  pentru  sfinţirea  apei.  Dim.  Sturdza,  preşedintele  consiliului, o  parte  însemnată.                    de  învăţături  scoase  din  sf.  Scriptură


                                                   al  Seinei.  Uşierii  mă introduseră într’un  salon  mâni,  e  de  natură  a  scoate  la  iveală  patrio­ meu,  că  actul  alegerii  colonelului  Cuza  este
                 FOIŞOARA                          mare,  ornat  cu  tot  luxul  palatelor  regale:  tismul  lor,  dar’  totodată  el  e  şi  de  natură  a  cam  abătut  din  calea  legii.
                                                   mobile  aurite  şi  îmbrăcate  cu  catifea  roşie,  produce  grele  complicări  în  politica Orientu­  —  Mărturisesc  ori-ce  voiţi,  domnule
                                                   perdele  lungi  de  stofă  de  Lyon  cu  ţăsături  lui.  Ştiţi  prea  bine,  domnul  meu,  câte  difi­ ministru,  întrucât  voiu  fi  încredinţat  de  spri-
                    Extract  din                   de  fir  de  aur,  bronzuri  artistice  aşezate  pe  cultăţi  a  avut  a  întimpina  guvernul  Maies-  ginul  Escelenţei-voastre.. Acel act,  deşi consi­

         Trei  audienţe  la  palatul  Tuilleriilor,   sobe  de  marmoră  albă,  covoare  groase  cu  tăţii-Sale  împăratului  nostru  la  congresul  din  derat  ca  contra  convenţiei,  are  avantagiul  de
                      Napoleon  III.               tot  felul  de  desemnuri,  etc.  etc.  Dintre  toate  Paris;  prin  urmare  vă  este  negreşit cunoscut,  a  ne  deschide  calea  unirii, prevăzută de însăşi
                                                   ornamentele  însă,  cele  mai  demne  de  admi­ că  Turcia  şi  Austria  sunt  în  contra  unirii  convenţia  şi  noi  credem,  că  am  făcut  un  act
                          de  Vasile  Alexandri.
                                                   rat  sunt  portretele împăratului Napoleon şi  al  principatelor,  că  Englitera  sprijineşte  siste­ conform  spiritului  ei şi chiar politicei Franciei.
                                                   împărătesei  Eugenia, lucrate de celebrii pictori  matic  politica  Turciei,  că  Prusia  n’are  nici  Credinţa  noastră  nestrămutată  este,  că  Fran­
              îndată  după  sosirea  mea  în  capitala  Winterhalter  şi  Diubiuf;  tablouri  admirabile  un  interes  de  a  fi  pe  partea  Românilor,  cât  cia  nu  ne  va  părăsi,  căci  ea  nu  va  voi  să
         Franciei*)  (Februarie  1859),  cerui  audienţă  în  privinţa artei şi a sămănării  Ele au  totodată  pentru  Rusia,  cred  că  nu  mai  aveţi  nici  o  lase  neindeplinit  dorul  de  renaştere  al  unui
         dela  dl  ministru  al  afacerilor  străine,  contele  meritul  de  a  representa,  unul,  maiestatea  îndoială  despre  caracterul  politicei  sale  în  popor  întreg,  un  popor  de  viţă  latină şi  care
         Valewski şi  a  doua-zi  mă  presentaiu  la  pala­ imperială  îmblânzită  prin  expresiunea  de  bu­ privinţa  D-voastre.      să  înrudeşte  cu  marele  popor  francez...
         tul  ministerial,  care  să ridică  pe malul  stâng nătate  a  figurii  lui  Napoleon  şi  celalalt  pres­  —•  Aşa  este,  domnule  conte,  răspunsei   —  Nu  perdeţi  din  vedere,  că  Francia
                                                   tigiul  împărătesc  strălucind  de  tot  farmecul  atunci,  dar’  ori-cât  de  mari  împotriviri  poate  e  singură.
                                                   frumseţii  încoronate.                     găsi  chestia Românilor  în  unele  cabinete  ale   —  Singură,  însă  in  fruntea  celorlalte
              *)  La  anul  1859,  când  s’a  făcut  unirea  prin­
                                                        Un  uşier  veni  să-mi  anunţe,  că  Esce-
         cipatelor  române  Muntenia  şi  Moldova  şi  a fost  ales                           Europei,  noi  nu  perdem  curajul,  până  când  puteri.  Dacă  ea  va  recunoaşte  actul  alegerii
         ca  domn  al  principatelor  unite  colonelul  Alexandru   lenţa-sa  dl  ministru  mă  aşteaptă  în  cabine­  vom  fi  siguri,  că  Escelenţa-voastiă  va  susţi­ principelui  Cuza,  Europa  va  imita  mări­
         Ioan  Cuza,  noul  domn  a găs t  de  cuviinţă  a  trimite  tul  seu.  Intraiu  dar’  în  acel  sanctuar  atât  de   nea  interesele  noastre  în  conferinţele  ce  au  nimia  sa.
         celor  mai  însemnate  cabinete  europene  înştiinţări  important,  unde  astăzi  se  înoadă  şi  să  des-
                                                                                              să  se  deschidă  în  curănd,  precum  le-a  sus­  Contele  Valewski  începu  a  rîde  şi  zise,
         despre  alegerea  sa  şi  totodată  declaraţii  prin  cari   noadă  firele  încâlcite  ale  politicei  europene,               că  popoarele  tinere  nu  se  îndoesc  de  nimic.
         spunea,  că  deşi  ales  de  cele  două principate  domni­                           ţinut  şi  în  trecut.
         tor,  el  e  gata  să-’şi  depună  ambele  sale  coroane  pe   şi  mă  găsii  in  faţa  contelui  Valewski.  —  Dar’  ce  poate  face  Francia  singură   —  Ferice  de  ele, răspunsei, căci  isvorul
         fruntea  unui  domnitor  străin,  dacă marile  puteri  ar   Escelenţa-sa  mă  primi  cu  multă  ama­  în  contra  Turciei,  Austriei,  Engliterei  şi  a   faptelor  mari  este  credinţa I
         voi  să  realiseze  dorinţele  poporului  român,  expri­ bilitate  şi  ceti  scrisoarea  ce-’i  adusesem  dela   celorlalte  puteri ?  După  o  scurtă  tăcere  contele  mă  în­
         mate  în  divanurile  ad-hoc  din  anul  1858.  Şapte  prinţul  Cuza,  apoi  îmi  zise:   —  Francia,  domnule  conte,  e  mai  pu­ treba,  pnvind  drept  în  ochii  mei,  dacă  e
         exemplare  din  declaraţiile  acestea  au  fost  subscrise
                                                        —  Simţămintele  de  abnegare  ale  Dlui  ternică  astăzi  decât poate însăşi  se  crede.  Ea  adevărat,  că  ambele  principate  doresc  deo­
         de  domnitor  şi  expediarea  lor  a  fost  încredinţată
         marelui  poet  V.  Alexandri,  bun  prietin  cu  princi­  român  merită  toată  lauda,  însă  ele  nu  pot  poate  arunca  în  cumpăna  politicei  europene  potrivă  unirea  lor  intr’un  singur  stat.
         pele  Cuza.  V.  Alexandri  însuşi  istoriseşte  în ' cele-ce   simplifica  chestia  principatelor.  Este  de  netă­ o  greutate  nemăsurată: numele  lui  Napoleon.  —  Adevăraţi, răspunsei  eu,  în  deplină
         urmează,  cum  a  umblat  pe  la  curţile  europene.  găduit,  că  actul  alegerii  sale,  săvirşit  de  Ro­  —  Aşa  este,  însă  mărturiseşte  domnul convingere.
   1   2   3   4