Page 2 - Activitatea_1903_05_18
P. 2

Pag.  2.                                                                 A C T I V I T A T EA                                                              Nrul  18


          şi  de  asemănări  potrivite  scopului  pen­ seminariul  archidiecesan  este  deja  in­ 10 învăţători,  dintre  cari  nici  unul  n’a  ţinut  ci  din  interes şi atracţie simţită,  trebue coside-
          tru  care  s’a  întrunit  preoţimea,  des­ trodus  studiul  »Ceremoniologic«  sub    să-’şi  scuze  absentarea,  rămâne  a  să  aplica  rându-le  de  o  adevărată  şcoală,  dela  care toţi
          chide  conterenţa  şi  propune  a  se  con­ numirea  de  liturgică,  ear’  uniformitate   faţă  de  dînşii  pedeapsa  meritată.  se  duc  lămuriţi  şi  cu  bogate  cunoştinţe  pe­
                                                                                                    Conferenţa  noastră  din  Orăştie  şi  în  dagogice  şi  în  alte  multe  chestii  de  interes
          stitui  biroul.  La  propunerea  membrului  să  se  facă  când  servesc  mai  mulţi
                                                                                               anul  acesta  ca  totdeauna,  fiind  condusă  de  şcolare.
          Nicolau  Andreiu,  se  alege  de  notar:  preoţi;  Ilie  Popovici  susţine,  că  confe­  bărbaţi  de  şcoală,  cari  sunt  la  culmea  chie-               R aportorul.
          Ioan  Armean,  bărbaţi  de  încredere :  renţei  nu-i  stă  în  drept  a  face  unifor­ măriilor, s’a  dovedit  de  folositoare.  S’au pre­
          Ioan  Popovici  şi  Nicolau  Andreiu.     mitate,  ci  aceasta să se ceară din centru;  dat  şi  tractat  mai  multe  tractate,  disertaţiuni   Ordinea  examenelor  publice
               După  constatarea  celor  presenţi >  Adam  Teodor  susţine,  că  numai  la  în­  şi  lecţii  practice  cu  elevii  şcoalei  din  Orăş­
                                                                                               tie,  şi  discuţiile  ce au  urmat  asupra  acestor  la  şcoalele  elem.  popor,  confesionale  din
          Prea  onoratul  Domn  protopresbiter  mormântare  să  se  facă  uniformitate;
                                                                                               tractate  au  fost  foarte  animate,  instructive  şi  tractul Orăştiei cu finea anului şcolar 1902/3.
          învitâ  conferenţa  a  alege  o  comisiune  Ioan  Botean  cere a  se trece  peste acest
                                                                                               interesante,  cu  deosebire  discuţia  asupra  ela­
          pentru  a  designa  temele  asupra  cărora  obiect  la  ordinea  zilei.              boratului  înv.  Ioachim  Cerbicean,  despre
          va avea a se discuta,  se  aleg  P. O,  Domn    Presidiul  reasumează  pe scurt  des-  aplicarea  treptelor  formale  în  învăţământ.   Joi  1/14  Maiu  Petreni  dela  8—10  ore
                                                                                                                                         a.  m.,  Simeria  dela  2—4  ore  p.  m.,  Vineri
          protopresbiter  Vasile  Domşa,  Ioan  Po­ baterile  şi  părerile  asupra  uniformităţii  Ioachim  Cerbicean s'a  dinstins  prin  aprofun­  2/15  Maiu  Boiu  dela  8—10  ore  a.  m.,  Bo-
          povici,  Nicolau  Todea, Nicolau Andreiu,  serviciului  şi  conferenţa  e  de  părere   darea  materialului  ce  şi-a  ales,  a  şi  fost  feli­  bâlna  dela  2—4  ore  p.  m.,  Duminecă  4/17
                                                                                               citat  atât  din  partea  Dlui  comisar  cât  şi  din
          Nicolau  Terhetea  şi  statoresc  următoa­ să  se  ia  act  la  protocol,  ear’  propune­                                      Maiu  Câstău  dela  9—11  ore  a.  m.,  Sibişel
                                                                                               partea  conferenţei  pentru  seriositatea  cu  care
          rele  teme:  1.  Preotul  este  săvâşitor  a  rea  a  2-a  a  lui  Nicolau  Todea  privi­                                      dela  2—4  ore  p.  m.,  Luni  5/18  Maiu  Ro-
                                                                                               şi-a  lucrat  tema  sa.  Cu  viu  interes  au  parti­
          sfintelor  taine  şi  ocupă  funcţiunea  cea  toare  la  locul  de  întrunire  o  pune  la   cipat  la  discuţii  înv.C.  Baicu,  I.  Branga,  P.   mos,  dela  8—12  ore  a.  m.,  Romoşel  dela
          mai  onorifică  în  societate.  2.  Preotul  vot  şi  maioritatea  decide  a  rămânea  Nicoară,  A.  Basarab,  S.  Safta,  G.  Daniil  şi   2—6  ore  p.  m.,  Marţi  6/19  Maiu  Vaideiu,
                                                                                                                                         dela  8—12  ore  a.  m.,  Pişchinţi,  dela  2—4
          este  supraveghetor  şi  director  peste  locul  de  întrunire  şi  pe  mai  departe  A.  Dubleş.
                                                                                                                                         ore  p.  m.,  Mercuri  7/20  Maiu  Binţinţi,  dela
          şcoala  confesională.  3  Preotului  nu-i  Orăştia,  contra  acestei  decisiuni  Nico­    Cu  prelegeri  bine  studiate  s’au  presen­  8—10  ore  a.  m.,  Gelmar,  dela  2—4  ore  p.
                                                                                               tat  I.  Fleşeriu,  A.  Dubleş  şi  Nicolae  Voina,
          este  ertat  să  se  ocupe  cu  afaceri,  cari  lau  Todea  insinuă  vot  separat.                                             m.,  Joi  8/21  Maiu  Beriu,  dela  8—10  ore
                                                                                               cari  după  predare  cu  elevii  şcoalei  din Orăş-
          nu  se  ţin  de  funcţiunea  sacerdotală  şi    Membrul  Ioan  Popovici  ceteşte                                               a.  m.,  Orăştioara-de-jos,  dela  2—4  ore p.  m.,
                                                                                               ştie  după  treptele  formale, după  unele  obser­
          cu  de  acelea,  cari  îl  fac  dependent  tema  despre  căuşele  decadenţei  morale   vări făcute din  partea  Dlui comisar, s’au decla­  Vineri  9/22  Orăştioara-de-sus,  dela  8—10
                                                                                                                                         ore  a.  m.,  Ludeşti,  dela  2—4  ore  p.  m.,
          afară  de  sfera  de  dependenţă  şi  disci­ a  poporului,  conferenţa  ascultă  cu  plă­ rat  pe  deplin  reuşite.
                                                                                                                                         Duminecă  11/24  Maiu  Şibot,  del  8—12  ore
          plina  prescrisă  în  organismul bisericesc.  cere  şi-’i  exprimă  mulţumită  protoco­   După  terminarea  agendelor  puse  la
                                                                                                                                         a.  m.,  Balomir,  dela  2—6  ore  p.  m.,  Luni
          Se  insinuă  cu  studiarea  lor  membrii  lară  rugând  totodată  pe  autor  a  o  ordinea  zilei,  în  firul  propunerilor  cu  plăcere   12/25  Maiu  Pricaz,  dela  7—9  ore  a.  m.,
          Ioan  Popovici  la  punct  2.  şi  Nicolau  preda  biroului  pentru  publicitate.    luăm  la  cunoştinţa  propunerea  comisiunei:   Turdaş,  dela  10 —12  ore  a.  m.,  Foit,  dela
                                                                                               C.  Baicu,  I.  Cerbician  şi  P.  Nicoara,  cari
          Terhetea  la  punct  1  şi  3.                  Presidiul  mulţumind     membrilor,                                            2—4  ore  p.  m.,  Marţi  13/26  Maiu  Renghet,
               Membrul  Nicolae  Todea  face  ur­    pentru-că  s’au adunat  într’un  număr aşa   după  unele  modificări,  în  principiu  confe­  dela  8—10  ore  a.  m.,  Mada,  dela  2—4  ore
          mătoarele  propuneri  insinuate  la  presi-   mare  şi  pentru  atenţiunea  cu  care  au   renţa  primeşte  proiectul  de  statute  a  dlui   p.  m.,  Mercuri  14/27  Maiu  Ardeu,  dela
                                                                                               profesor  Dr.  Blaga  «fondul  de ajutorare  a vă­
          diu  înainte  de  începerea  conferenţei.  urmat  desbaterile  conferinţei,  ridică  şe­ duvelor  şi  orfanilor  rămaşi  de  preoţi  şi  în­  8 —10  ore  a.  m.,  Balsa,  dela  2—4  ore  p.
          1.  Uniformitatea  de  serviciu  în  şi  atară   dinţa.                              văţători*  ca  foarte  salutar.           m.,  Joi  15/28  Maiu  Voia,  dela  8—10  ore
                                                                                                                                         a.  m.,  Porcurea,  dela  11—1  oră p.  m.,  Alma-
          de  biserică,  ca  să  se  delăture  scăderile             (Va urma)                      Conferenţa  primeşte  propunerea  învăţ  şul-mic,  dela  2—4  ore  p.  m.,  Vineri  16/29
          antecesorilor.  2.  Conferenţa  să  se  ţină                                         G.  Daniil,  în  scopul  de  a  se  eternisa  memo­ Maiu  Poiana,  dela  8—10  ore  a.  m.,  Alma-
          alternativ în  Orăştie  şi  Geoagiul-inferior.                                       ria  marelui  şi  adânc  regretatului  fost  profe­ şul-de-mijloc  dela  2—4  ore  p.  m.,  Sâmbătă
          Ambele  propuneri  mai în detail  se  ală­ Conferenţa inveţătorilor  la  Orăştie.    sor  şi  referent  şcolar  Dr.  D.  P.  Barcian,  să  17/30  Maiu  Almaşul-mare,  dela  8—10  ore
                                                                                               fie învitate toate conferenţele învăţătoreşti, cum  a.  m.,  Glod-Nădăştia,  dela  2—4  ore  p.  m.,
          tură  la  protocol.  La  discuţia  asu­
                                                                                               şi  toţi  amicii  şi  sprijinitorii  şcoalelor  noastre  Duminecă  18/31  Maiu  Cibu,  dela  8—10  ore
          pra  acesto r  propuneri     iau  parte:        Mercuri  în  23  Aprilie  (6  Maiu)  a.  c.  de  a  întemeia,  prin  contribuiri  benevole, cum  a.  m.,  Băcâia,  dela  11—12  ore  a.  m.,  Bozeş,
          Nicolau  Terhetea,  care  susţine,  că  pro­ şi  zilele  următoare,  s’a  ţinut  conferenţa  în-  şi  pe  alte  căi,  o  fundaţiune  care  se  poarte  dela  2—4  ore  p.  m.,  Mercuri  21  Maiu  v.
          punerea  pentru uniformitatea  serviciului   văţătorească  anuală  sub  conducerea  comisa­ numele  marelui  defunct  şi  să  fie administrată  (3 Iunie  n.),  Vinerea,  dela  8—12  ore  a.  m.,
          se  cuprinde  în  tema  designată  de  co­  rului  consistorial  On.  Domn  profesor  D.  prin  Ven.  Consistor  Arch.         Vineri  23  Maiu  v.  (5  Iunie  n.), Dâncul-mare,
                                                     Comşa,  deschizând  şedinţa  la  11  ore  a.  m.   Colecta  să  se  înceapă  prin  dl  proto­ dela  8—10  ore  a.  m., Dâncul-mic,  dela  1—3
          misiune,  ear’  locul  de  întrunire  se  re-
                                                     prin  o  vorbire  potrivită  şi acomodată  scopu­  pop  tractual  cu  ocasiunea  examenelor  a-  p.  m.,  Tămăşasa, dela  4—5  ore p.  m.,  Sâmb.
          mână  Orăştia;  Manasie  Iar  este  de    lui ce  urmăresc  conferenţele  învăţ.     nuale.                                    24  Maiu  v.  (6  Iunie  n.),  Mărtineşti,  dela
          părerea  a  se  ruga  Preaveneratul  Con-       La  serviciul  divin  cum  şi  la  aceasta   In  fine  On.  Domn  comisar  prin  o  8—10  ore  a.  m.,  Măgura,  dela  11—12  ore
          sistor  pentru  introducerea    studiului  conferenţă  au  participat  O.  D.  Dr.  G.  Vilt,  vorbire  acomodată,  prin  care  se declară  mul-  a.  m.,  Marţi  27  Maiu  v.  (9  Iunie  n.),  Bă-
          »Ceremoniologie«,  ear’  referitor  la locul  subinspector  reg.  ung.  de  scoale  din  comit.  ţămit  şi  în  parte  deplin  mulţumit  cu mersul  căinţi,  dela  8—10  ore  a.  m.,  Ceru-Băcăinţi,
          de  întrunire  propune,  că  chestia  să  se   Hunedoara,  protopresbiterul  tractual  Vasile  şi  resultatele  conferenţei,  îndemnând  pe  în­ dela  2—3  ore  p.  m.,  Valea-mare,  dela  4—5
          dea  unei  comisiuni  spre  studiere  până   Domşa  şi  mai  mulţi preoţi din tract şi  oaspeţi. văţători  la  bărbăţie  şi menţinerea ordinei, la  ore  p.  m.,  Mercuri  28  Maiu  v.  (10  Iunie  n.),
                                                         La  cuvântul  de  deschidere  răspund:  împreună lucrare frăţească  alăturea  cu  preoţii  Bulbuc-Curpeni,  dela  8—10  ore  a.  m.,  Ho-
          la  poxima  conferenţă;  Simion  Secărea
                                                    protopresbiterul  tractual,  apoi  On.  Domn  şi  mai  presus  de  toate  la  împlinirea  cu  morod,  dela  2—4  ore  p.  m.,  Joi  29  Maiu  v.
          acceptează  cele  zise  de  Manase  Iar  la   subinspector  în  limba  maghiară  şi  în  sfîrşit  rigoare  a  datorinţelor  impuse.  (11  Iunie  n.),  Mermezău,  dela  8—10  ore  a.
          propunerea  primă,  ear’  referitor  la  tim­ C.  Baicu, înv. dir.,  accentuând  toţi  trei  nece­  Mulţămesc  dlui  comisar  C.  Baicu,  dl  m.,  Vineri  30  Maiu  v. (12  Iunie n.),  Geoagiu,
          pul  de  întrunire  propune  a  se  alege  sitatea  şi  importanţa  conferenţelor  învăţăto-  V.  Domşa,  protopresb.  tract., care  accentuiază  dela  8—10  ore  a.  m.,  Feredeu,  dela  2—3
          începutul  postului  Paştilor  şi  împărţi­  reşti  şi  adresând  comisarului  consistorial  între  altele  trebuinţa  neapărată  de  a  lucra  ore  p.  m.,  Duminecă  8/21  Iunie  Orăştie.
          rea  preoţimei  în  10 cercuri,  cu care oca-   cuvinte  calde  de  binevenire  şi stimă.  învăţătorii  cu  preoţii  mână  în  mână  şi  în   La  fiecare  examen  sunt  îndatoraţi  se
                                                         Conform  »Instrucţiunei«  consistoriale  şi  colegială  armonie  la  edficiul  culturei  ro­ participe  ca  delegaţi  cei  mai  deaproape  doi
          siune preoţimea dintr’un cerc să se adune
                                                    la  invitarea  comisarului,  conferenţa  se  consti-  mâneşti.                       învăţători  din  comunele  vecine,  cari  au  cua-
          într’o  comună  aleasă  şi  să  se  mărturi­  tue,  alegând  de  notari  ai  sei  pe  învăţătorii:   Putem  constata  cu  toată  conştiinţa  su­ lificaţiunea  prescrisă,  şi  pe  cari  oficiul  paro-
          sească,  dând  prin  aceasta  un  exemplu  Ioan  Fleşeriu  şi  Ioachim  Cerbicean.  După  fletească,  că  acestea  conferenţe,  la  care  în-  chial  concernent  îi  va  învita.
          viu  poporului;  Ioan  Popovici  ştie,  că la cetirea  apelului  nominal  să  constată  absenţi văţătorimea din  tract  participă nu „din oficiu11,  Orăştie,  24  Aprilie  1903.

                                                                                                                                                                   T.  Domşa,
               —  E  adevărat,  că  alegerea  domnitoru­ a  ghici  impresia  produsă  de  răspunsurile   Eşind  din  cabinetul  ministrului,  mă                   protopresbiter.
          lui,  atât  In  Moldova  cât  şi  în  Valahia  a  mele,  însă  nu  putui  descoperi  nimic.  simţii  cuprins  de  o  tainică  grije.  Cu  cât  îmi
          resultat  din  voinţa  unanimă  a camerelor, ear’   —  Domnule  conte,  îi  zisei sculându-mă   repetam  convorbirea  mea  cu  contele, cu  atât
          nu  din  vr’o înrîurire ocultă,  exercitată asupra  de  pe  scaun,  daţi-mi  voie  a  vă  adresa  o  în­  mi-se  părea,  că  adevăratul  caracter  al  ei  nu   A P E L
          deputaţilor ?                             trebare:  In  urma  convorbirei  ce  am  avut   era  încurajător.  Ministrul  într’adevăr,  că  se
               —  Adevăraţi                         onoarea  a  ţinea  cu  Escelenţa-voastră,  putem   arătase  foarte  amabil,  însă  nu  mai  puţin
               —  Insă,  după-cum  ştiu,  în  vremea  ale­  noi  Românii  să  sperăm  în  sprijinul  ei,  pen­  diplomat,  căci  să  ferise  a  să  lega  prin  vre-o   Dorul  de  a  deschide  cale  de  în-
          gerii  erau  mai  mulţi  pretendenţi  de  tron.  tru  actul  alegerii  din  principate?  promisiune  cât  de  mică.  «Totul  atîrnă  dela  naintare  pe  teren  economic  poporului
                                                                                               împăratulI*,  îmi  zise  el drept conclusie...  Fie!  nostru  adăpostit  în  văile  Jiurilor,  unde
                                                         —  Aceasta,  răspunse  contele  zimbind,
               —  Acei  pretendenţi  au  cercat  într’ade-                                     Mai  bine  să  ai  a  face  cu  Dumnezeu,  decât  întunerecul  veacurilor  abia a  început să
                                                    atîrnă  dela  împăratul.
          văr  să  ajungă  la  tron,  dar’  ei  nu  represen-                                  cu  sfinţii,  spune Românul în  înţelepciunea  sa;  se  resfire,  dorul  de  a  ridica  cât  mai
          tau  decât  ambiţia  lor  personală  şi  naţia  era   —  Prea  bine;  voiu  putea  oare  să  am   dar’,  când  va  sosi  oare  ziua  aceea  fericită  curând  şi acest  colţ de ţeară pe  treapta
                                                    onoarea  de  a  vedea  pe  Maiestatea-Sa?
          sătulă,  disgustată  chiar,  de  astfel  de  ambiţii                                 în  care  voiu  putea  aborda  geniul  încoronat,  luminatului  present,  —  ne-a  îndemnat,
                                                         —  Aveţi  vre-o  scrisoare  pentru  Ea?
          egoiste.  Ea  aspira  la  încoronarea  unui  prin­                                   care  ţine  soartea  noastră  în  mânile  sale?...  îngânaţi  de  cele  mai  surizătoare  spe­
                                                         —  Am  şi  scrisoare  din  partea  Dlui
          cipe  mântuitor,  ear’  nu  la  simpla  înălţare  a                                                                            ranţe,  să  punem  la cale înfiinţarea  unui
                                                    Cuza  şi  însărcinare  de  a  presenta  verbal   Mă  dusei  să  fac  o  preumblare  la  Bois
          unui  om.  De  aceea,  când  a  sunat  ora  ale­                                                                               institut  de  credit  şi  economii cu  sediul
                                                    omagele  sale  respectuoase.               de  Boulogne,  ca  să-’mi  alin  neastâmpărul  şi
          gerii,  toţi  deputaţii  au  fost  însufleţiţi de  ade­                              mă  întorsei  la  hotel  pe  la  cinci ore.  Portarul   în  Petroşeni.
          văratul  patriotism  şi  s’au  arătat  demni  de   —  E  greu  să  fii  presentat  împăratului   îmi  dete  un plic,  în care găsii următorul bilet:  Dornica  şi  însufleţită  muncă  por­
          patriotismul  lor.                        în  zilele  acestea,  observă  contele, căci  Maies­                                 nită  şi  spriginită  de  toţi  binevoitorii
                                                    tatea-Sa  e  foarte  ocupat  şi  nu  cred  să  fii   »Maiestatea-sa  împăratul  va  primi  în
               —  Dl  actual  era  şeful  vre-unui  partid                                                                               înaintării  poporului  nostru  din  acest
                                                    primit  înainte  de  15  zile.             audienţă  particulară pe domnul Vasile Alexan­
          politic,  până  a  nu  li  ales?                                                                                               ţinut,  precum  şi  lipsa  unei  bănci  în
                                                         —  Voiu  aştepta  până  când  Maiesta-   dri  mâne  la  unsprezece  ore.
               —  Nici  de  cum;  era  simplu  soldat  în                                                                                centrul  întinselor  văi  ale Jiurilor,  adum­
          rangurile  partidului  naţional,  ca  noi  toţi.  te-Sa  va  putea  dispune  de  câte-va  minute      Ducele  de  Bassano*.    brite  în  preponderanţă  de  caracter  ro­
                                                    în  favorul  meu;  tot  ce  vă  rog  însă, domnule
               —  Şi  credeţi,  că represintă în conştiinţă                                                                (Va  urma).   mânesc,  garanţă  ne  este,  că  acest  in­
                                                     ministru,  este,  să  aveţi  bunătate  a  spune
          principiul  pentru  care  v’aţi  luptat  cu  atâta                                                                             stitut  folos  va  aduce  în  scurt timp, atât
                                                    împăratului,  că  sunt  venit  într’adins  cu  o
          energie?  Credeţi,  că  va  respecta  convenţia?                                                                               poporului,  cât  şi  acţionarilor.
                                                    misie  la  Maiestatea-Sa.
               —  O  da,  credem I                       —  Cu  plăcere!  Chiar  astăzi  îl  voiu  in­                                        In  firma  credinţă,  că  ştim.  D-ta
               Contele  rămase  câtă-va  vreme  gândi­ forma  despre  sosirea  D-voastră.  La  revedere                                  încălzit  eşti  de  acelaş  dor  de  progres,
          tor.  Eu  îl  priviam  cu  luare  aminte,  cercând domnul  meul                                                                de  care  şi  noi  încălziţi  suntem,  apelăm
   1   2   3   4