Page 1 - Activitatea_1903_05_19

Anul III Orăştie, 21 Maiu n. 1903. Nr. 19

ABONAMENT:
INSERTIUNI:
Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna­ P entru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.

Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.

EDITOR, PROPRIETAR Şl ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a re Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n

trei medici de Regiment din Sibiiu şi Vineri la 15 Maiu n. a. c., la orele 8 — _ * i
Demonstraţiile in Croaţia.
Alba-Iulia. Apoi corpul oficerilor ces. seara în al 45-lea an al etăţii.
+ şi reg. dela Reg. nr. 31 şi 64 staţio­ Rămăşiţele pământeşti ale scumpu­ Nu este zi în care să nu se ves­
tească demonstraţii din diferite comune
Dr. Iustin Golbazi naţi în Orăştie. Autorităţile politice- lui reposat se vor transporta spre şi oraşe ale Croaţii. Comiţii supremi
justiţiare şi financiale. Inteliginţă numă- odichnă eternă, Duminecă în 17 Maiu
de Eormenieş. suspendează la primari şi alte organe
roasă din loc, Deva, Sebeş, Hunedoara n. a. c. la 3 ore p. m. dela spitalul
politice şi justiţiare, cari nu desvoaltă
şi alte locuri, apoi popor imens. militar în cimiterul gr.-cat. din loc.
Viaţa omului este caracterul lui. destulă energie în a suprima revoaltele
Repausatul Dr. Iustin Colbazi a Orăştie, la 16 Maiu n. 1903.
Goetke% sau cari înşişi privesc numai la acele.
fost cunoscut de un bărbat cu caracter
Societatea română din Orăştie, ba firm, era bunătatea întrupată, ca atare Ear’ din partea familiei: In mai multe locuri au dărâmat tele­
putem zice, că fără deosebire de naţio­ de multe ori să silea a combate fre­ Subscrişii cu inima frântă de du­ grafele şi telefoanele, cu scop de a nu
nalitate şi confesiune, a perdut un băr­ cările ce se iviseră în sinul inteligenţei rere aduc la cunoştinţa tuturor amici­ să putea cere ajutoare.
bat învSscut cu calităţi eminente, care române din loc şi argumentele lui erau lor şi cunoscuţilor, că iubitul lor frate, Calea ferată şi staţiuni sunt de­
mai mult ca alţii să bucura de o stimă totdeauna împăciuitoare, calme şi bine­ nepot, cumnat şi unchiu Dr. Iustin molate fără cruţare. In comuna Bukkari
obştească rară. voitoare. Colbazi de Eormenieş, medic de regi­ demonstranţii înşişi au închis mai mulţi

Moartea lui, în mod subit, s’a răs­ Născut din o familie distinsă, a ment ces. şi reg. în regimentul de in­ gendarmi şt păzitori de robi în temni­
ţele statului.
pândit ca fugerul în sara de 15 ale fost părtaş de o educaţie şi creştere fanterie nr. 64, decorat cu crucea de Pe când în dieta ţării părinţii pa­
lunei curente, şi publicul căuta prilej foarte bună; cultura inimii era carac­ aur cu coroană pentru merite etc., a triei să ceartă între sine, pe atunci în
a să convinge despre adevărul trist şi teristica lui. reposat subit la 15 Maiu st. n. a. c.
surprinzător. Numai în săptămâna morţii sale, seara la 8 ore în etate de 45 ani. afară demonstraţii, cari toate dovedesc
o stare bolnăvicioasă. Doamne fereşte
Eram cu toţii cuprinşi de jale, la 12 1. c. fii decorat cu crucea de Rămăşiţele pământeşti ale scumpu­ de mai rău, că până acum ne poate
pentru-că perderea lui lasă un gol aur cu coroană pentru merite în casarma lui reposat să vor înmormânta în 17
ajunge 1
simţit în şirul număroaselor sale rudenii, orăşenească, cu care prilej trupele de­ Maiu st. n. la 3 ore p. m. din spitalul
amici şi cunoscuţi. Iubit de toţi ai sei filară în semn de onoare înaintea lui, militar în cimiterul gr.-cat.
şi de soldaţii garnisoanei, cari erau în­ şi nu i-a fost dat să o poarte decât Conferenţa preoţească
Orăştie, în 25 Maiu st. n. 1903.
credinţaţi bunei şi neobositei sale în­ abea trei zile. din tractul Orăştiei ţinută la 13/26
Constantin de Colbazi, Sever de Col­
grijiri, a fost petrecut Duminecă la Era insinuat la examenul de me­ Martie 1903. *)
vecînicul seu locaş. dic de ştab, pentru care scop primi bazi, Valeria Beu n. Colbazi, Dora
Dombora n. Colbazi, Octavia de Col­ (Urmare).
Ritualele au fost săvîrşite de loc­ şi concediul de lipsă, soartea vitrigă
bazi, ca fraţi. Simion Pop Mateiu, ca­ Onorată conferenţă I
ţiitorul protopopului gr.-cat. dl Dimitrie însă nu-’i permisă nici aceasta dorinţă.
nonic metropolitan, ca unchi. George
Iancu, paroch în Turdaş. In conferenţa preoţească din urmă mi-s’a
In veci pomenirea lui! Romanul, protopop gr.-or., Dr. Vasilie dat însărcinarea să vin azi cu un fel de re-
Sicriul era împodobit cu cununi
Bologa, Dr. Ilie Beu, Locotenent Dom­ feradă asupra celor cuprinse în pastorala I.
dela fraţii şi surorile defunctului, mai Din partea corpului oficeresc s’a dat P. S. Sale Dlui archiepiscop şi metropolit
multe rudenii, dela corpul medicilor următorul anunţ funebral: bora, ca cumnaţi. Valeria de Colbazi
n. Papiu, Letiţia Bologa n. Papiu, Emi­ Ioan Meţianu, dtto 20 Octomvrie 1901 nr.
din Sibiiu, corpul oficerilor din Regi­ Corpul oficerilor dela Regimentul 10.146 preş., anume asupra căuşelor deca­
lia Romanul n. Papiu, ca cumnate.
ment, a soldaţilor şi a altor amici, de Infanterie Freiherr von Mertens denţei religioase morale şi materiale a popo­
Teodor, Ionel, Emil, Ionel, Miţi, Octa-
apoi dela inteliginţa română din Orăştie. Nr. 64, anunţă plini de durere, că ne­ rului nostru şi asupra mijloacelor menite a
vian, Aurel, Cornel, ca nepoţi. îndrepta răul.
Conductul funebral era compus uitatul lor camerad, dl Dr. Iustin
Mărturisesc sincer, că în vederea ma-
din o companie în ţinută mare, apoi Colbazi, medic de regiment ces. şi Trimitem şi noi adânci simţite
rei importanţe a chestiunei, însărcinarea dată
de toată trupa Regimentului nr. 64 reg. clasa I., posesor al crucei de aur condolenţe întristatei familii. mie mi-să părea foarte grea, cu atât mai
din loc. Statul medicilor militari era cu coroană pentru merite şi al meda­ Fie-’i ţărîna uşoară şi memoria grea, cu cât în praxa mea pastorală de câte­
condus de dl general medic de ştab liei jubilare comemorative, după o scurtă neuitată! va luni nu puteam afla nici un sprijin, nici
în pensiune Dr. Philip din loc şi alţi şi grea suferinţă, — a încetat din vieaţă,
*) Eată şi tema dlui I. Popovici.

şambelanul deschise îndată o uşe mare de pul feţei sale nu samănă cu al lui Napoleon ambele tronuri, tactul politic ce a-ţi probat
F O IŞ O A R A lemn de mahon şi veni să mă cheme în nu­ I., moşul seu, dar’ are un caracter de ener­ săvîrşindu-’l, îmi dau încredere, că meritaţi
mele împăratului. gie însoţită de o blândeţe fermecătoare. viitorul la care aspiraţi. Nu-mi rămâne decât
Inima’mi începu a bate... Trecui prin Fruntea îi e mare, ochii albaştrii, cu o ex­ să vă felicit şi să vă asigur, că ajutorul
Extract din două saloane mici şi mă găsii în faţa lui presie adâncă şi visătoare; vocea îi e simpa­ Franciei, că simpatiile mele nu vor lipsi, pe
T rei audienţe la palatul Tuilleriilor, Napoleon. tică, convingătoare şi îndulcită prin efectul calea înţeleaptă ce aţi apucat.
N apoleon III. Maiestatea-sa făcfi doi paşi spre mine, unei zimbiri amicale, care atrage inimile. La aceste cuvinte atât de măgulitoare,
în vreme ce mă închinam înainte-i şi zise cu Toţi, cari trăesc în contact cu împăra­ mă simţii cuprins de o adâncă uimire şi
de Vasile Alexandri.
bunătate: tul, sunt subjugaţi de neîncetata bunătate a răspunsei:
— Domnule Alexandri, am aflat cu sufletului seu şi-’l adorează mai mult ca pe — Şirei Cuvintele binevoitoare ale
(Urmare.)
bucurie sosirea D-tale la Paris. Cred, că îmi un om încoronat, îl adorează, ca pe un bine­ Maiestăţii-voastre sunt de natură a insufla
La ora indicată mă presentai la poarta aduci veşti bune din principate. făcător, ca pe un părinte. Generositatea sa mândrie sufletelor române. Nu zic, a mări
pavilonului din mijloc a palatului Tuileriilor, Glasul plin de blândeţe, zimbetul în­ n’are margini şi se manifestează în toate ca­ recunoştinţa lor, căci Românii au un cult
numit pavilonul orologiului. Acolo se aflau curajator, căutătura bine-voitoare, cari împreu­ şurile, atât în favorul amicilor dinastiei Na- entusiast pentru numele Maiestăţii-voastre.
câţiva Centgardes *) în uniformele lor strălu­ nară cuvintele împăratului, alinară la moment poleoniane, cât şi în ajutorul străinilor. In ţara mea dela mic până la mare, toţi
citoare, precum şi mai mulţi uşieri, cari pur­ neastâmpărul inimei mele. Ca printr'un efect Cabinetul împăratului e simplu mobi­ binecuvintează pe împăratul Franciei, ca pe
tau lanţuri de argint pe deasupra fracurilor magic ideile mele luară un sbor mai liber şi lat; pereţii sunt acoperiţi cu hărţi geografice şi geniul mântuitor al României şi chiar în ora
negre. Unul dintre aceştia aflând, că am mai înalt în atmosfera imperială în care mă cu portrete de familie. Intre ferestrii, pe o când s’a săvîrşit actul alegerii Domnului, o pre­
audienţă la împăratul, mă introduse îndată găseam şi causa patriei mele, încredinţată consolă de marmoră, este lustul lui Napo­ simţire puternică îndemna pe representanţii
în salonul adjutanţilor. Aici mă întimpina mie, se presintă atunci în toată mărimea ei. leon I., ear’ pe sobă bustul reginei Hortensia, naţiei a îndeplini cu toată încrederea acel
un şambelan, care cetind cartea mea de vi- împăratul luă din mânde mele scri­ mama împăratului actual. act, ca unul ce le părea conform dorinţei
sită, mă invită să întru într’alt salon, cu fe­ soarea autografă a prinţului Cuza, se aşeză Sfirşind cetirea scrisorii domneşti, împă­ Maiestăţii-voastre şi avantagios intereselor ro­
restrele mari, deschise spre grădina Tuilerii­ pe un fotei aproape de birou şi îmi tăcii ratul se întoarse spre mine cu un aer de mâne.
lor. Acest salon are o însemnătate glorioasă, semn să stau pe un scaun alăturea. satisfacere şi zise: împăratul zimbl cu multă bunătate la
fiind sanctuarul stindardelor gardei imperiale. In vreme ce Maiestatea-sa cetea scri­ — Simt o mare simpatie pentru naţia acest răspuns, îşi aprinse o ţigară şi zise:
D’abia mă aşezai pe o canapea îmbră­ soarea domnească, eu examinam cu o curio- română şi pentru Domnul Cuza şi văd cu — Cunosc sentimentele Românilor pen­
cată cu covor de Gobelini şi auzii sunând sitate nespuâ trăsăturile acestei figuri măreţe, mulţumire, că nu m’am înşelat când am ju­ tru naţia franceză, căci afară de chestia po­
într’o cameră laterală un clopoţel argintiu; care răspândeşte o lumină atât de glorioasă decat causa principatelor demnă de sprijinul litică, ce a contribuit la desvoltarea acelei
în istoria secolului nostru. Napoleon e de Franciei. Actul patriotic ce aţi săvîrşit de simţiri, există şi o legătură de familie între
*) Gărzi imperiali, statură mijlocie, părul începe a-i încărunţi, ti­ curând prin înălţarea unui singur Domn pe ambele naţii. Sunteţi de viţă latină şi mulţi