Page 3 - Activitatea_1903_05_19

Nrul 19 A C T I V I T A ATE Pag. 3.

Şi acum închei fiind pe deplin convins ne-a predat pe «Nănaşul şi fiul seu* de d-le Goldiş Laczi, căci cu scriberi d'alde
Măzărichea creşte bine într’un pă­
că P. On. Domn protopop, care totdeauna a Coşbuc. Punctul final l-a avut clericul dl Bocu şi hunfalvistul Coste nu putem sta de
mânt mai uşor, de preferinţă cel nisipo-
fost la chemarea sa, va face disposiţiune să Bena intreţinându-ne cu mai multe dră­ vorbă.
nu mai obvină astfel de caşuri. gălaşe composiţii executate la pianul Reu­ S’auzim ? calcaros; reuşeşte bine şi într’un pă­
Vecinul dintre dealuri. niunei. mânt mai tăricel (argilo-calcaros), însă
Cu bucurie şi veselie am asistat şi la — In editura tipografiei „Poporul se nu fie tocmai uscat, ci mai mult
NR. Un atare popuţă, umflatîn pene, ’şi
această şedinţă şi bucurie şi veselie am ce­ Român“ din Budapesta a apărut bro­ jilav, cu deosebire primăvara.
aroagă sieşi rol de conducător nu numai în tit şi din feţele participanţilor, cari de bună şura 1 (Biblioteca „Pop. Român11 nrul
comuna sa parochială fără şi în altă comună voie, singur de dorul de a se convinge de 7) din poveştile lui I. Pop Reteganul. Dacă terenul destinat culturii mă-
fruntaşă?! pfuil pfui 1 părinţelell sporiul, ce-1 fac meseriaşii noştri — se adună Preţul 20 fii. Să poate procura dela zărichei nu e tocmai gras, ’i-se poate
Atari preoţi îngâmfaţi îi vom da pe aplica o gunoire cu bălegar bine des­
în fiecare ultimă Joi din lună la câte o şe­ administraţia „Poporul Român“, Buda­
mâna-labele lui »Nicolae« din «Calicul' sau compus; aceasta toamna spre a putea
dinţă literară. pesta, Strada Vorosmarty 60/a. După-
vom lăsa să-’l scobească «Vulturul*. Un înveţăcel. cum suntem informaţi, frumoasele po­ face pământul mai permeabil, cu deo­
veşti ale dlui Reteganul vor apărea în sebire cel argilo-calcaros.
3 volume, fiecare volum va cuprinde Prepararea pământului. — Tere­
Serate de-ale meseriaşilor români. N0UTĂTI 23—30 poveşti. Titlul volumului I. e:
„Dela moara de sus“, al Il.-lea: „Dela nul destinat măzărichei să curăţeşte
moara de mijloc“ şi al III.-lea: „Dela întâiu de burueni; dacă pământul e
Zi de sărbătoare a fost ziua de Joi, 30 Nou denumiţii Episcopi: Dr. De- cam slab, ’i-se face o arătură toamna
Aprilie a. c., pentru meserieşii români din metriu Radu şi Dr. Vasilie Hosszu, Luni moara de jos“. Pentru ca să poată şi
Sibiiu. In această zi ţinându-se şedinţa lite­ cel mai sărac Român ajunge cu uşurinţă şi una primăvara când să şi sea­
la 18 1. c. şi-au făcut visitele la minis­
rară a 4-a, întrunitu-ne-am în mare număr, în posesiunea acestor poveşti frumoase, mănă.
trul preşedinte şi ministrul de culte. Administraţia „Poporului Român" a
cu mic cu mire, în localităţile Reuniunei, Timpul semănatului. — Măzărichea
Cu trenul de după amiazi au că­ hotărît a scoate aceste poveşti în bro­
cari încep a fi prea puţin încăpătoare, mai cultivată ca plantă de nutreţ, în aso­
ales la astfel de ocasiuni. lătorit la Viena pentru de a-şi ţinea şuri de câte 32 pagini, pentru baga- ciaţie cu orzul sau de perferinţă cu
telul preţ de 20 fii. Cinci broşuri vor
Presidentul nostru dl Victor Tordăşianu procesus canonicus prescris înaintea nun­ ovăsul, al cărui fân îi zicem borceag,
bineventează număroşii oaspeţi, cari tot cu ţiului papal de acolo. —Jurământul, proba­ forma volumul I. Broşurile sunt aşa
mai multă căldură şi cu mai mare atragere tipărite, ca la urmă să se poată lega se seamănă totdeauna prin Martie, când
bil îl vor depune Joi, cu prilejul audi­
sunt cătră acest aşezământ, chemat a lumina într’un singur volum. Pentru cruţarea se seamănă şi planta asociată.
enţei generale, în mânile Maiestăţii Sale. speselor poştale e mai consult ca din-
minţile, a cultiva bunele moravuri şi a no- Măzărichea de toamnă să seamănă
tr’o comună să trimită toţi de-odată
bilita inima. De data aceasta ni-se pune în prin Septemvrie, ca grâul. — Ea să
Iubileul diecesei Lugojului. Pri­ banii pe un singur mandat. Cei-ce do­
vedere, că cu scop de-a se desvolta tot mai seamănă cu o cereală, pentru ca trun­
mim spre publicare următorul comuni­ resc a să ocupa cu vânzarea acestor
multă şi mai rodnică activitate în jurul Reu­
cat: »In anul acesta să împlinesc 50 broşuri, primesc rabat 20 la sută. chiul ei târîtor să se acaţe de trun­
niunei, comitetul a luat hotărîrea de a forma
de ani dela înfiinţarea canonică a die­ chiul cerealei.
un comitet de doamne şi d-şoare, care aju­ A dm inistraţia „Pop. R om ăn“,
cesei gr.-cat. rom. a Lugojului. Pentru Budapesta, VI. Vârosmarti-u. 60/a.
tat de comitetul Reuniunei să colecteze de sărbătorirea acestei aniversări în Lugoj, Cantitatea de sămânţă ce trebue
pe acum vestminte, încălţăminte, albituri şi să semănăm variază după fertilitatea
Consistoriul episeopesc a determinat
altele pentru Darurile de Crăciun, ce Reu­ M Ă Z Ă R IC H E A locului; raportul de amestecătură cu
niunea le împarte între săracii noştri. Tot Dumineca T u t u r o r Sfinţilor, adecă cereala earăşi variază; după unii se pot
Dumineca cea dintâiu după Rusalii, (V IC IA S A T IV A )
acest comitet va avea să poarte grijă pentru
care cade la 14 Iunie st. n. Pe lângă solem­ semăna 2 părţi măzăriche şi 1 parte
mobilarea şi decorarea localităţilor Reuniunei;
nitatea curat bisericească care se va orz sau ovăs; după alţii 5 părţi măză­
el va angaja doamne şi d-şoare pentru corul Măzărichea este una din plantele
ţinea atunci în biserica Catedrală, vor riche şi 3 părţi ovăs.
Reuniunei şi mai pe sus de toate lui ’i-se de nutreţ anuale care, cultivată în a-
fi şi alte festivităţi în afară de biserică.
încredinţează aflarea căilor şi mijloacelor ne­ mestec cu ovâsul sau orzul, ne dă un După cum însă am observat la
Pentru aranjarea acestor festivităţi s’a
apărate la înfiinţarea mesei învăţăceilor. El compus un comitet mixt din cler şi nutreţ hrănitor, putând înlocui chiar fâ­ ferma Studina în 1897, când îmi fă­
va mai avea şi chemarea ca membrii din ceam stagiul de practică, cu cât măză­
din laici gr.-cat. din toate părţile nul natural.
sinul lui să ţină prelegeri din grădinărit, din richea e mai în mică proporţie, cu
gospodărie, etc. Cu formarea comitetului şi diecesei. Preşedinte de onoare al corni Numele latinesc Vicia, face alu-
tetului este II. Sa dl Petru Pop, preposit atât fânul e mai plăcut la vite. Prin
respective cu convocarea tuturor doamnelor siune la firul ei acăţător prin ajutorul
capitular, preşedinte efectiv este Rdssi-
(soţii de meseriaşi) şi d-şoarelor s’au încre­ cârceilor ce are asemenea celor dela urmare, după mine, amestecul mai bun
mul Canonic Ioan Boroş, ear’ dintre
dinţat d-nele Cioran, Panfilie şi Morariu şi mireni preşedinţi sunt Spectaţii dni Dr. viţa de vie. e 2 părţi măzăriche şi două părţi ovăs.
d-şoarele Stoica, Simtion şi Roman. Acest Măzărichea rabdă mult la secetă Măzăriche prea multă face fân puţin,
comitet odată alcătuit, nouă vieaţă va aduce Ştefan Erdelyi din Orăştie şi Dr. Ştefan amar, şi vitele jjnu-1 mănâncă cu plăcere.
C. Pop din Arad. Din sinul acestui şi lasă un pământ curat la ridicarea
în sinul societăţii noaste. La şcoala de agricultură, măzări­
Făcând după toate acestea o revistă comitet s’au emis trei comisiuni com­ recoltei, pe care îl putem folosi pentru
puse din membri locuitori în Lugoj ai chea pentru nutreţ se amestecă cu
asupra sporiului, ce-1 fac fondurile Reuniunei, semănatul grâului, înlocuind în acelaş
scoate în relief jertfa adusă de dl Ioan Vlad, aceluia, spre a determina mai de aproa­ timp ogorul, se poate introduce chiar ovăsul în proporţie de 25 litri orz şi
pe cele de lipsă cu privire la aranja­
fost Învăţător în Orăştie, care petrecând în 75 litri măzăriche. In linii cu maşina
rea banchetului festiv şi a unui concert, în asolamentele scurte (4 ani); ameste­
Sibiiu ne-a onorat cu presenţa la această şe­ se seamănă 240 litri de amestec
precum şi cu privire la încuartirarea cată cu ovăsul sau orzul ne dă cel
dinţă şi totodată a dăruit în amintirea răpo­ pe hectar şi prin aruncare 280 litri.
oaspeţilor din afară. Programul festivi­ mai bun nutreţ, căruia îi mai zicem şi
satei sale mame Raveca suma de 30 cor.,
tăţilor se va publica mai târziu*. După semănat, solul se grăpează (când
din cari 10 cor. fondului de 20 bani, 10 cor. »Borceag«; este cea mai avantagioasă
celui al văduvelor şi 10 cor, fondului Dr. D. plantă de nutreţ. semănăm prin aruncare) şi să tăvălu-
P. Barei anu. Cea m ai frum oasă limbă. Unul dintre Măzărichea se poate cultiva pe geşte.
Din protocoalele cetite de notarul Reu­ cei mai mari învăţaţi ai lumii, un American Pentru boabe măzărichea să sea­
suprafeţe mari cât şi pe suprafeţe
niunei dl I. Apolzan am remarcat între al­ cu numele B. Lippenz a scris într’o scrisoare
mici; în ambele caşuri dă resultate mănă singură; în acest cas, o sămănăm
tele raportul bibliotecarului Nic. Bratu asupra adresată ministeriului din România: «N’am
frumoase. mai deasă, ca trunchiurile să se poată
cărţilor şi revistelor, ce să găsesc în biblio­ fost mai puţin isbit de frumseţa aleasă a
teca Reuniunei, şi asupra numărului mem­ acestei limbi româneşti, una din cele mai Fânul resultat este atât de bun susţinea unele de altele; se seamănă
brilor, cari se îndeletnicesc cu cetirea ace­ frumoase limbi, ce se vorbesc pe pământ*. în calitate şi în cantitate. până la 220 kgr. la hectar.
lora. Eatâ cât de departe străbate farmecul limbei Măzărichea face parte din familia Măzărichea are rădăcini pivotante,
Programul seratei a fost deschis de sodalul noastre, şi străinii sunt încântaţi de ea. Câţi papilonaceelor. Sunt mai multe feluri dar mici; trunchiul seu moale atinge
pantofar, dl Ioan Bârsan cu declamarea poe- nu sunt între ai noştri, cărora li ruşine să
(varietăţi) de măzăriche. înălţimea de 50—70 cm., ear’ peţio-
siei «Viitorul Românului*, de L. Antinescu; vorbească româneşte şi să zică, că sunt Ro­
1) Măzăriche de toamnă. lul principal se termină cu o spirală
elevul preparând dl Vasile Popa ne-a cântat mâni. Am văzut cu ochii noştri astfel de
cu precisiune şi cu farmec mai multe doine oameni. Păcat de ei, că au supt ţiţă româ­ 2) » « primăvară şi ca cârceiul viţei; cu acesta se acaţă
poporale; sodalul pantofar dl Nicodim Rusu nească. 3) » albă de planta în care se seamănă. Foile
ne-a predat pe «Popa şi sluga* de G. Coş- In general sămânţa de măzăriche sunt compuse, florile sunt de o coloare
buc, producând mult haz; dl Ioan Apol­ Moarte. Duminecă în 17 1. c. a re- e negricioasă, afară de a celei albe, care albăstrue violete, fructul constă din o
zan continuând a traduce din opul amintit în pausat în Dobra Lâzâr Ârpâd, deputat dietal
e alburie. păstae negricioasă cu grăunţi negricioşi
rapoartele anterioare, de data aceasta ne-a al aceluiaşi cerc electoral.
Măzărichea de toamnă se cultivă în număr variabil dela 3—-6 şi chiar
cetit bucata «Meseria e plug de aur* de Numitul a representat acest cerc, a-
Borie; sodalul pantofar dl Vasile Dumitru proape exclusiv românesc, dela 1887 neîntre­ la Nord; ea resistâ gerurilor de peste mai mult.
ne-a recitat destul de bine poesia «Trei rupt. — In urma vederilor sale mai loiali earnă; cea de primăvară se seamănă şi Prin măzăriche cresc o mulţime
doamne şi toţi trei* de Coşbuc; dl Vasile era stimat şi iubit în cercul seu, încât pe la noi, precum şi aiurea. de plante vătămătoare ei, cari trebuesc
Nica, sodal pantofar, ne-a predat într'o fru­ cale de corupţie nici un candidat nu a pu­ Măzărichea, după mărimea bobu­ smulse de cum s’au ivit, mai ales când
moasă românească anecdota «Ţăranul la tut isbuti faţă de el. lui, se deosebeşte în măzăriche cu bo­ se cultivă pentru sămânţă. Măzărichea
dentist*. Dl George Nicola ne-a executat la bul mare şi măzăriche cu bobul mic; ajungând la deplină coacere, la treerat
violină mai multe arii de toată frumseţa, M ăneguţ şi IM amandi. Măneguţ,
fiind viu aplaudat. Mult şi nesfârşit haz a destituit din post, a pârât Consistoriul cu ear’ după îmbrăcămintea bobului, se se bate împreună cu celelalte plante vătă­
produs dl Panfilie Crişan, sodal lăcătuş, cu ocolirea forurilor noastre bisericeşti la mi­ deosebeşte în măzăriche pâroasâ (Vicia mătoare, care ne-ar murdări sămânţa pe
anecdota «Ţiganul la miere* de Speranţă. nistru, şi „Tribuna Poporului11 îl laudă. villosa) şi măzăriche comună cu bobul care semănându-o, semănăm şi buruie­
Sod. pantofar dl Ioan Bârsan ne-a delectat Diamandi suspendat de Consistoriul neted; cea mai productivă este cea nile vătămătoare creşterei. Grâul sălbatec
cu o cântare «Despre originea Românilor*. din Oradea, a apelat causa la consistoriul pâroasă; ea rabdă mult la secetă şi (Melargrum arvensis) şi alte burueni
Dl Filimom Delorean, sodal cismar, rentors metropolitan, şi a făcut arătare contra vica-
din călătorie, ne-a predat «Mărirea strămo­ riului la Ministru — „Tribuna Poporului11 îl la ger. trebuesc smulse înainte de a se coace.
şilor* de G. Sion, ear’ dl V. Nica ne-a re­ înjură şi pretinde, ca desbrăcat să fie de Cea mai bună varietate de între­ In măzăriche, ca plante vătămătoare,
citat anecdota «Trei călugări*. Dl Nicodim reverenzi. buinţat la noi' e măzărichea cu bobul mai cresc rapiţa sălbatică şi muştarul.
Rusu, urcând şi el pentru a 2-a oară tribuna, Unde-i aici imparţialitatea jurnalistică mărunt şi negricios. Smulgerea lor se face de obiceiu după