Page 2 - Activitatea_1903_05_20
P. 2

Pag.  2.                                                                 A C T I V I T A T EA                                                              Nrul  20

             ori  suflă  în  foile  obstrucţiunei  koşu-  este  în  curent  cu  pozaunele,  idololatriile  şi   Din  oeronl  Dobrei.         didarea  la  deputăţie.  Vom  nomina  acest
             thiste  contra  armatei.  Dar’  oare  n’au   preamăririle  de  odinioară  eşite  din  glava   «Din  cercul  electoral  al  Dobrei  primim   cerc  de  oameni  şi  bărbaţi  competenţi
                                                        şi  peana  simbriaşe,  în  «Revista  Orâştiei*,                                      în  afacere  la  timpul  binevenit.
             mai  fost  odinioară  în  dietă  şi  alţii  ceva                                     ştirea,  că  situaţiunea  în  cerc  e  foarte  favo­
                                                        «Bunul  Econom*,  «Tribuna*  şi  «Tribuna  Po-                                            De  aici  reiasă,  că  chiar  din  con­
             mai  laţi  la  frunte  şi  la  spete  şi  ceva                                       rabilă  pentru  candidatura  dlui  Dr.  Aurel
                                                        porulu»,  acela  nu  mai  poate trage Ia  îndoială   Vlad.  Faţă  de  160  alegători  străini  stau  400  tră fiiul  luminat  al  neamului  nostru,
             mai  copţi  la  cap,  decât  noul  candidat   isvorul  nesăcat  al  glosarului,  aplicate  la
                                                                                                  alegători  români.                         după  cum  se  zice  în  apelul  unor  ale-
             de  deputat  al  cercului  Dobra,  şi  ce  adresa  Drului  Ioan M;hu.  Intre celea  de acum   Dr.  Aurel  Muntean,  cel  care  şi-a  mai  gâtori,  cu  datul  Dobra  şi  Ilia,  a  fost
             treabă  au  putut  face?                   şi  între  cele  de  atunci,  este  o  deosebire   încercat  norocul  şi  la  Orăştie  şi   Ighiu,  acela,  care  se  îmbulzeşte  pe  motive ho-
                  Românul  zice:  »nu  şti din  ce  tufă   mare,  întrucât  acestea  revarsă  o  lumină  în­  dar’  Românii  adevărat  naţionalişti  n'au  vrut  ribile  de  naţionalistice  la  mandatul  de
                                                        tunecoasă  pe  celea  de  atunci.         să  ştie  de  el,  vrea  să  încerce  şi  aici  maree  deputat  dietal.
             iese  iepurele«.  Şi  aşa  este.  Cine  poate
                                                             Tempora  mutantur  et  peana  simbriaşe   cu  degetul,  se  înţelege,  numai  ca  să  strice
             şti  ce  stea  îi  mai  luceşte  advocatului                                                                                         Aşa  dară  «povestea  lupului  cu
                                                        mutatur  in  illis.                       lui  Dr.  Vlad  şi  astfel  şi  causei.  E  probabil
             şi  directorului  de  bancă  din  Orăştie?                                                                                      mielul«  şi  aci  sâ  poate  aplica.
                                                                                                  însă  că  văzând  cum  obştea  întreagă  stă  în
                  Toate  aceste  sunt  ascunse  sub  vă­                                                                                          Ce  să  ţine  de  obştea  alegătorilor
                                                                                                  giurul  lui  Dr.  Vlad,  d.  Muntean  îşi  va  face   şi  care  unde  gravitează  şi  care  din  can­
             lul  nepătruns  al  viitorului.                       în fieraţi.                    calea  întoarsă.                           didaţi  va face calea  întoarsă,  vom  vedea!
                  Dar’  ar  fi  la  loc,  credem,  a-1  în­                                            Noi  conjurăm  pe  toţi  Românii  de  bine   Spre  liniştirea  celor  cu  musca  pe
             treba  pe  întreprinzătorul  advocat  cum       In  fine,  har  Domnului,  că  auzim   să  stea  strînşi  pe  lângă  Dr.  Vlad,  un  sincer   căciulă,  dar’  mai  cu  seamă  pentru  pu­
             stăm  cu  trecutul  şi  cu  presentul?  In   şi  o  voce  competentă,  în  organul  ofi­  naţionalist,  ear’  nu  Român  care  umblă  după   blicul  neorientat  şi  alegătorii  neinfor­
             caşul  cel  mai  favorabil,  că  va  ajunge   cios al Metropoliei noastre asupra pseo8o-   căpătuială*.                         maţi,  Ie  aducem  Ia  cunoştinţă,  că  Dr.
                                                                                                       Din  acest  comunicat  a  numitei  foi
             a  şedea  în  linişte şi neinfestat pe băncile  călugărilor  Mangra-Ciorogartu,  pronun­                                        Aurel  Muntean  să  află  dela  16  1.  c.  în
                                                                                                  reeasă  până  la  evidenţă  nexul  causal
             conşcolarilor  sei  de  odinioară  unguri   ţată  de  unul  dintre  cei  mai  valoroşi  ce  există  între  Arad—Orăştie,  Dr.  A.   călătorie  prin  România  şi  nu  a  avut
                                                                                                                                             ştire  despre  v a c a n ţ a   deputăţii  dela
             în  dietă,  ce  folos  crede  dl  Vlad,  că  bărbaţi  ai  bisericei  noastre,  de  asesorul  Vlad  —   partidul  Mangraist—Ciorogă-
                                                                                                                                             Dobra.
             va  putea  aduce  —  de  va  fi  ales  la   Dr.  Miron  Cristea.  cu  ocasiunea  ce­  resc,  Russu  Şirianul  —  şi  popa  M o ţ a   Aşa  dară  încă o  dovadă  mai  mult
             Dobra  —  naţiunei  sale ?                 lebrării  parastasului  pentru  odichna  su­  din  Orăştie.  Aceasta  da  capo,  pentru   că  nu  a  umblat  cerşind  după  mandat
                                                                                                  informarea  publicului.
                  Ce  pildă  dă  el  aderenţilor  sinceri  fletului  fericitului  Dr.  Barcian,  în  ime­                                    ca  însufleţitul  Dr.  A  Vlad  pe  la  Do­
                                                                                                       Ştirile din  Dobra,  despre situaţi une
             şi  resoluţi  ai  partidului  naţional  român   diata  apropiere  a  locului  de  odichnă                                       bra,  Ilia  şi  alte  locuri.
                                                                                                  pentru  candidatura  celui  mai  luminat
             prin  aceea,  că  o  pleacă  pe  drumul  al  Marelui  Andreiu.                                                                       Aşa  se  vede,  că  cine-’i  flămând,
                                                                                                  (sîc)  candidat  naţionalist  aşa  sâ  vede,
             unde  se  câştigă  deputăţii,  favoruri  şi    Inspirat  de  sfinţenia  locului  unde  îi  măgulitoare,  pentru  aceea  clică,  care   pânea-i  ’n  gând!
             onoruri, lăsând în  plata  Domnului  partid  a  vorbit  distinsul  orator  a  zis:   de  multe-ori  a  dat  cu  urda  în  Turdă.     Noi,  cei  dela  «Activitatea»,  pe  cari
             şi organisaţie  şi program  naţional  şi  pe    «Ca  preoţi,  ca  conducători  şi  crescător;  Nu  ne  impoartă.                chiar  «Tribuna  Poporului»  şi  «Liber­
             bărbaţii  încărunţiţi  în  experienţe  şi  în  ai  tinerimei  noastre  şi  ai poporului  nostru,  al   A  trage  însă  la  îndoială  naţiona­ tatea»  ne-a  măimuţat  în  de  ale  activi­
             lupte  pentru  drept  şi  libertate ?     cărui  viitor  voim  să-’l  asigurăm,  datorinţă   lismul adevărat al alegătorilor din Orăştie,  tăţii,  nu  conjurăm  alegătorii,  pentru-că
                                                       nestrămutabilă  avem  de  a  ridica  sus  şi  tare  cari  cu  prilegiul  alegerilor  generale din  iei  şti-vor  să  judece  asupra  apelului
                  Se  zice  în  foaia  din  Orăştie,  diri-
                                                       această  podoabă  a  bărbăţiei,  de  a  înălţa  cu  toamna  anului  1901,  apoi  a  acelora  sforăitor  şi  aceluia  real.
             geată  de  noul  candidat  dela  Dobra,  că                                          dela  alegerea  din  Ighiu,  întâmplată  la
                                                       atât  mai  mult această virtute, cu  cât — cei-ce                                          Care,  din  cei  doi  candidaţi,  are
             el  va  candida  »cu  program  naţional«.   cu  ochii  ageri  şi  observători  urmăresc  des-   începutul  anului  1902,  condusă  de  băr­  mai  mare  lipsă  de  căpătuială  încă  o
             Ce  fel  e  acest  program  nu  ştim,  căci  voltarea  lucrurilor  din vieaţa noastră  socială şi  baţi,  cari  nici  când  şi  sub  nici  o  îm­  vor  şti  apreţia  acei  ce  cunosc  starea
             şi  deputatul  Şerban,  vestitul  ficior  al  publică — adese-ori  trebue  să  facă  dureroasa   prejurare  nu  au  abandonat căuşele  ade­  faptică  a  cancelariilor  advocaţiale  Dr.
             popii  dela  Voila  a  »păşit«  mai  întâiu   experienţă,  că  nu  iubirea  de  muncă,  nu  iu­  vărat  româneşti,  nu  au  lucrat  nici  când   Muntean  şi  Dr.  Vlad.
                                                       birea  de  dreptate,  nu  îndeplinirea  conştien-   cu  doi  bani  în  trei  pungi  şi  cari  au
             cu  «program  naţional».                                                                                                             Atâta,  ca  răspuns  la  Ultimile  ştiri
                                                       ţioasă  şi desinteresată  a datorinţelor,  nu  fran-   prestat  serviţii  adevărat  naţionale  ne­  ale  „Trib.  Pop.“
                  Noi  Românii  însă  avem  şi  trebue                                            întrerupt  şi  cu  toată  abnegaţiunea,  nu
                                                       cheţa  convingerii,  isvorîte  din  dragoste  al­
             să  avem  numai  un  program  şi  să  pro-   truistă  cătră  b nele  obştesc,  —  ci  de  foarte   o putem  infera decât  cu  cuvântul „obrăz­  Şi  acum  ne  întoarcem  cătră  clica
             cedem  toţi  deopotrivă  în  unire  şi  soli­ multe-ori  făţărnicia,  nestatornicia,  laşitatea,  nicie“  vrednică  de  cei  ce  o  profesează   şi  clicaşii  celui  mai  naţionalist  candi­
                                                                                                                                            dat  de  deputăţie  din  Orăştie,  Arad  şi
             daritate.                                 superficialitatea,  înpreunate  cu  tămâieri  hi-   şi  o  bucină  în  lumea  largă.  Cine  cu­  pe  alte  locuri,  cari  cu  prilegiul  alegeri­
                                                       pocrite,  cu  linguşiri  şi  căciuliţi  josnice,  ori  noaşte  „T-  P.“  nu  are  lipsă  de  altă
                  Ce  vom  câştiga  dacă  vom  avea,                                                                                        lor  din  Orăştie  şi  Ighiu,  lucrau  odini­
                                                       alte  legături  particulare,  sunt  fuşteii  cei  jnai  dovadă.  Oamenii  din  imprejurul  aces­
             în  caşul  încă  îndoios  al  isbândei  dlui                                                                                   oară  ca  sobolii  contra  reuşitei  candida­
                                                       puternici,  pe  cari  la  noi  multe  nulităţi  —  de   tei  foi,  apoi  vederile  multor  amici  ai
             Vlad  în  cercul  Dobra,  un  Şerban  nr.                                            ei,  sunt  deja  prea  cunoscute.         tului  Dr.  A.  Muntean  şi  încă  pe  moti­
                                                       uşoare  şi  de  goale  ce  sunt,  se  înalţă  la  ran­                               ve  mişeleşti,  folosindu-se  de  apucături
             2  în  dietă?                             guri,  la  posiţii,  la  trepte nemeritate,  ale căror   Că  dl  Dr.  Aurel  Muntean  a  um­  pasiviste  şi  chiar şi  activiste,  îndemnând
                  Nota  Activităţii.  Nu numai, fără tipogra­  obligăminte,  în  detrimentul  înaintării  noastre,  blat  aici  în  Orăştie,  şi  în  Ighiu  după   alegătorii  sau  a  se  obţine  sau  apoi
             fia  «Libertăţii* numită  şi  «tipografia Nouă*,  a   nu  sunt  în  stare  a  le  îndeplini;  ba  n’au  nici  mandatul  de  deputat,  este  o  minciună   a  vota  cu  contra  candidatul  străin  de
             dat  în  vileag  un  apel  cătră  alegătorii  români   chiar  conştiinţa,  că  nu  sunt vrednici  de  ele*. mişelească  şi  o  obrăsnicie  deamnă  de   neam.
             ai  cercului  Dobra,  subscris  de  15  alegători   Nu  a  pronunţat  nume,  pentru că  atare  şegârţi  de  timar,  popa  pincescu   Inzădar,  că  apelul  sforăitor  nu
             în  frunte  cu  protopopul  Dobrei  Iosif  Morar. nu  i-a  permis  demnitatea  s’o  facă.  şi  alţii  aderenţi  bolnavi  şi   infectaţi   poate  avea  efectul  dorit,  fie  acela  cât
                  In  firul  acestui  apel  candidatul  Dr.  A.   Dar cine, cetind  cele zise,  nu  va  ve­  de-ai  lor.                    de  bombastic  şi  plin  de  idei  naţiona­
             Vlad  este  aşa  de  luminat  descris,  încât  în   dea  descris  pe  un  Mangra  şi  Ciorogariu?  Dovada  cea  mai  eclatantă  şi  la   liste.
            cel  mai  apropiat  viitor  ajunge-va  luceafărul                                     candidarea  de  faţă  în  cercul  „Dobra11
             poporului  român.  Acest  apel  încheie  cu  mă­                                     a  dlui  Dr.  A.  Muntean  e,  că  dânsul
            gulitoarele  şi  preamăritele  ziceri:  »Grăbiţi                                      încă  înainte  de  asta  cu  două  luni  pe
             la  Dobra a-i  auzi  însufleţitorul graiu,  care  vC   Pe  sprâi}ceai]ă.             când  fostul  deputat  Lazar  Ârpăd,  în      Episcopul Dr. Demetriu  Radu,
            vor  (f /)  încălzi  sufletul« /                                                      urma  morbului  său  periculos,  s’a  dat  s’a  născut  în  Uifalău,  lângă  Aiud  la  7
                Acum ori nici-odată !  Deşteaptă-te Romane!                                       la  pat,  a  fost  solicitat  de  un  cerc  re-  Noemvrie  1861.  Studiile  primare  le-a
                  Cine  ceteşte  cu  atenţiune  acest  apel   «Tribuna  Poporului«  dela  26  1.  c.  strîns  din  Dobra,  a  osteni  până  acolo  făcut  în  Aiud,  ear’  gimnasiale  în  Blaş
            tipărit  cu  litere  azurii  pe  hârtie  galbină,  şi în  Nr.  87  sub  rubrica  „ultime  ştiri11:  şi  a  se  pune  în  înţelegere  pentru  can- din  1873  până  în  1879,  când  metro-

                                                       ţii,  care  voeşte  a  renaşte  şi  a  se  organisa.  robanţi,  plăeşi,  grăniţeri,  al  căror  număr  se   —  Sire,  admiraţia  mea  pentru  dânsa
                                                       Cari  sunt  g-ranţiile,  ce  aţi  da  pentru  asi­ urcă  la  15000.  aşa,  că  socotind  pe  unii  cu  este  aşa de adâncă,  că în ochii  mei  armata este
                     F O I Ş O A R A                   gurarea  împrumutului ?                   alţii,  avem  25000  oameni  purtători  de  arme. partea cea mai nobilă  a  naţiunii,  adevărata ca-
                                                            —  Avem,  Sire,  mai  multe  venite  mari   —  Bun  soldat  e  românu ?,  întrebă  îm­ valerime a secolului nostru, căci  religia sa  e în-
                                                       ale  statului,  precum  vămile,  ocnele,  expor-  păratul.                           temeietă  pe  cele  mai sublime simţiri:  onoare,
                       Extract  din                    taţia  grânelor,  etc.,  cari  sunt  în  stare  a  ga­  —  Pe  cât  îmi  este  ertat  a  judeca  o  bărbăţie,  glorie  şi  abnegare)
                                                       ranta  un  împrumut  cu  mult  mai  important. asemenea  chestie  în  neştiinţa  mea  de  artă   Napoleon  făcu  un  semn  de  aprobare
            Trei  audienţe  la  palatul  Tuilleriilor       —  De  este  aşa,  hotărîţi-vă  mai  bine  a  militară,  eu  consider,  Sire,  soldatul  român ca
                         N apoleon  III.                                                                                                    şi  sculându se  de  lângă  birou,  mă  învitâ  a
                                                       contracta  un  împrumut  de  12,000.000  de  „pe unul  dintre  cei  mai  buni din  Europa,  căci   mă  apropia  de  o  mare  chartă  geografică  în­
                             de  Vasile  Alexandri.    franci  şi  în  ceea-ce  priveşte  înlesnirea  efec­ ; este  disciplinat  prin  însăşi  natura  sa,  deprins  tinsă  pe  peretele  din  faţa  ferestrelor.   ^   "
                                                       tuării  sale,  voiu  vorbi  eu  însumi  cu  until  cu  toate  greutăţile  vieţii,  cu  foamea,  cu  os­  —  Vino,  îmi  zise  Maiestatea-sa,  de-mi
                          (Urmare  şi  fine).          d ntre  cei  mai  mari  bancheri  din  Paris,  cu  teneala,  cu  căldura, cu  gerul şi are  o  aplecare   arată  configurarea  provinciilor  locuite  de
                 —  Prea  bine;  ocupă-te  de-ocamdală cu   Pereire;  nu  uita  însă  a  scrie  îndată  prinţu­ la  soldăţie.  In  vremea  când  ruşii  au  organi-   români.
                                                       lui  Cuza  ca  să-’ţi  trimită  o  împuternicire  le-  sat  cel  dintâiu  batalion  românesc,  aşa  de
            expediţia  celor  10.000  de  puşti  şi  a  muni­                                                                                    Atunci,  în  vreme  de-un  pătrar  de  oră,
                                                       galisată  pentru  a  putea  începe  o  astfel  de  mult  să  mirară  de  înlesnirea  tinerilor  recruţi
            ţiilor  lor; eu  voiu  da  instrucţiile  necesare  mi­                                                                          debitaiu  un  curs  întreg  de  geografie  ro­
            nistrului  meu  de  răsboiu.  Cât  pentru  artile­  negoţiare,  precum  şi  titlurile  garanţiei  îm­ la mânuirea  armelor,  încât  le ziceau  franţuşki,   mânească  ............................................................
            rie, vom  avisa  mai  pe  urmă.            prumutului.                               adecă  francesi.  Ceea  ce  lipseşte  ostaşilor  ro­  apoi  schimbând  şirul  convorbirii,  împăratul
                 împăratul  luă  condeiul  şi făcu  un semn   —  Sire,  răspunsei  închinându-mă,  voiu  mâni  este  o  organisare  înţeleaptă,  o  instruc­  mă  întreabă  de  am  a  pleca  în  curând  la
            pe  o  coală  de  hârtie,  apoi  urmă:     urma  întocmai  povăţuirilor Maiestăţii-voastre. ţie  militară,  care  să  deştepte  în  sufletele  lor   Londra.
                 —  Mi-ai  spus,  că  finanţele  Dvoastră   Napoleon  făcu  un  semn  pe  coala  de  acel  simţ  de  demnitate  personală,  acel  amor   —  Cât  mai  curând,  Sire,  răspunsei,
            sunt  într’o  stare  rea.  N’aţi  gândit  a  tace  un   hârtie,  aprinse  o  a  doua  ţigară  şi  zise:  fanatic  al  steagului,  care  insuflă  inimile  mili­  căci  afară  de  misia  mea  în  Englitera,  am
                                                            —  Mi-ai  spus,  că  armata  română  e  nu­ tarilor  francesi  şi  îi  îndeamnă  a  face  minuni
            împrumut  în  străinătate?                                                                                                      însărcinarea  de  a  merge  şi  la  Turin.
                 —  Sire,  până  a  nu  pleca  din  ţară,  mi­  mai  de  vre-o  10000  oameni.  Pentru-ce  acest  de  vitejie.                   —  Te îndemn atunci, zise Maiestatea-sa,
            nisterul  elabora  un  proiect  de  împrumut  de   mic  număr  de  soldaţi  într’o  populaţie  de   împăratul  mă  ascultă  cu  luare  amtnte.   să  nu  întârziezi  nici  de  cum  cu  călătoria
            6,000.000  de  franci,  cu  gând  de  a-’l  supune   4,000.000?                      Mă  oprii  din  sborul  entusiasmului  ce  mă  a-   D-tale  la  Londra,  căci  acolo  este  adevăratul
            camerelor  şi  prinţul  Cuza  -m’a  însărcinat  a   —  Pentru-că  până  acum  am  fost  strîns   pucase  în  privinţa  soldaţilor  români  şi  al ar­  teren  al  misiei  D-tale.  Aici  ai  găsit  calea
            cerceta,  dacă  un  asemenea  împrumut  s’ar  legaţi  în  faşele  Reglementului  organic;  cu   matei  francese,  căci  aşi  fi  putut  vorbi  o  oră   uşoară,  fiind  politica  mea  favorabilă  chestiei
            putea  efectul  aici ?                     toate  acestea  însă,  noi  am  găsit  chipul  de  a   întreagă  asupra  acestui  subiect.  principatelor,  dar  la  Londra  vei  întimpina
                 —  Numai 6,000.000 ? Nu  cred  să  poată  mări  puterea  noastră  armată  prin  înfiinţarea   — Văd cu plăcere, observă Maiestatea-sa,  oare-cari  pedeci,  în  privinţa  alegerii  Domnu­
            ajunge  o  asemenea  sumă  la  nevoile  unei  na- de  deosebite  corpuri  neregulate,  precum  do­ că  ai  o  sinceră  admiraţie pentru armata  mea. lui,  care  e  considerată  ca  o  călcare  a  con-
   1   2   3   4