Page 3 - Activitatea_1903_05_20
P. 3

Nrul  20                                                                 A C T I V I T A T E A                                                            Pag.  3.


         politul  Vancea  l’a  trimis  la  Roma  în  ca  să  dobândească  gradul  profesoresc             N0UTĂTI                        rile  sale  de  betonare  a  abatoriului  nou  oră­
         Colegiul  grecesc  al  Sf.  Atanasiu.  In  co-  dela  Propaganda.  Intr’aceea  corpul  pro­  ............       ?      _    _ şenesc  din  loc.
         logiul  Urban  de  Propaganda  Fide  a  fesoresc  dela  Propaganda,  luând  în con­                                                  Tragem  atenţiunea  on.  public din  loc  şi
         studiat filosofia şi  teologia  până  în  1885,  siderare  succesele  secerate  la  celelalte   Alegere de preot  al  U-lea  In  jur  Ia  bunul  renume  al  acestei  fiirme,  care
         în  care  an  la  26  Iuliu  fu  sfinţit  preot  examene,  cu  unanimitate  de  voturi  făcu  Deva.  In  parochia  de  I-a  ci.  Deva  bucuros  va  efeptui  lucrări  şi  la  alţi  privaţi
         de  archiepiscopul  grecesc  Ştefan  Ste-  propunere  Sfinţiei  Sale,  ca  dispenzân-   s’a  sâvârşit  Duminecă  la  24  Maiu  n.  sau  corporaţiuni,  câtă  vreme  va  petrece  aici,
         phanopoli.  Pe  la  sfârşitul  anului  1885,  du-1  dela  exmenele  restante,  să-l  pro­  alegerea  de preot  al  II-lea în locul  dece­ pe  preţuri  modrate.
         întorcându-se  în  patrie  ca  doctor  în  fi-  moveze  la  gradul  de  doctor  în  teolo­ datului  George  Nicoară.  Sinodul  pa-
         losofie  şi  teologie,  după  scurtă  praxă  gie,  ceea  ce  s’a  şi  întâmplat  în  13   rochial  resp.  alegerea  de  preot  a  fost
         la  oficiul  archidiecesan  din  Blaş,  în  Noemvrie  1887.  In  27  August  1888,   condusă  de  on.  d.  protopresb.  George           L o c  deschis.
         1886  fu  trimis  la  Bucureşti  spre a  păs­ în  sărbătoarea  Adormirei  Preacuratei  Romanul.   Ales  a  fost,  cu  totalitatea
         tori  pe  Românii  uniţi  aşezaţi  în  mare  Fecioare  fu  chirotonit  întru preot celibe  voturilor,  tinârul  de  bună  speranţă  dl   Rog  pe  dl  fdszolgăbirău  Fodor  Gyula
         numer  acolo    Aci  archiepiscopul  latin  în  catedrala  din  Blaş  prin  fericitul   Cornel  Popescu,  stud.  fii.  în  Budapesta.   şi  pe  aceasta  cale  să  îngrijească,  doară  pot
         Palma  l’a  numit  profesor  de  teologia  metropolit  Vancea,  ear’  în  28  August  Al  doilea  candidat  Ilarie  Gonţa  nu  a   primi  odată  resoluţia  ministerului  de  interne
         dogmatică,  filosofie  şi  literatura  română  a  aceluiaşi  an  numit  profesor  de  dog­ primit  nici  chiar  un  vot.   Alesului  no­  în  afacerea  interpelării  mele  făcute  în  adu­
         la  seminarul  catolic,  al  cărui  rector  a  matică  la  facultatea  teologică  archiepis-   stru  îi  dorim  sănâtate  statornică,  păs­  narea  municipală  cât  de  curând.  La  din
         ajuns  în  curând.  La  1891  Archiepisco­ copească.  In  Noemvrie  1888  a  fost  nu­ torire  îndelungată  şi  fericită!       contră  voiu  interveni  la  ministeriu  şi  voiu
         pul  Costa  l’a  numit  protopop  onorar,  mit  membru  în  comisiunea  pentru  re­                                             arăta  treaba  cum  procedează  mnealui  cu  ac­
         ear  Metropolitul  Vancea  asesor  consis­ vederea  cărţilor  rituale,  unde  până  a-    De ale casinei rom âne din   Orăş-    tele  unde  este  vorbă  de  isprăvile  sale.  —
         torial.  Mai  târziu  Archiepiscopul  Zar-  cum  a  conlucrat  Ia  edarea  Orologeru-   tie.t Să plâng  unii  membrii  de  a-i  casinei,  că   Pentru  acum  atâta I
         detti  din  Bucureşti  l’a  numit  econom  lui  mic  a  Triodului,  a  Euchologiului  şi   foile  din  casină  pier  mai  totdeauna  când  să      L aurian  B ercian,
         şi  procurator  al  întregei  diecese  de  a  Evangeliei.  In  5  Septemvrie  1889  a   publică  câte  ceva  ce  priveşte  Orăştia  sau                  redactor.
         Bucureşti.  Episcop  al  Lugoşului  fu  nu­ fost  numit  asesor  la  tribunalul  matri­  persoane  de  aici.  Aşa  nr.  de  Duminecă  24  I.
         mit  în  22  Noemvrie  1896,  consacrat  în  monial  de  a  II  instanţă  pentru  diece-   c.  deja  după  amiazi  nu  mai  era de aflat.  Lu­  Mai  nou.
         9  Maiu  1897  de  Metropolitul  Mihălyi  sele  sufragane.  In  anul  1891  i-se  în­  cru  natural,  însă  pe cât de prost tot pe atât  de
         în  Blaş  şi  instalat  în  16  Maiu  1896  în  credinţează  propunerea  filosofiei  în  clasa   trişti  Vorba  zice  şi  jenâul  cade  pe  aderenţii   Ne-a  venit ştirea,  că  Apelurile  gal-
         Lugoş.  Deja  în  primul  an  al  păstorirei  VIII.  a  gimnasiului.  In  20  Iunie  1892   luminatului  şi  înflăcâratului  naţionalist,  care   bine,  tipărite  cu  litere  azurii,  ale  însu-
         sale,  în  15  August  1897,  a  cumpărat  cu  o  lună  înainte  de  moartea  sa,  me­  va  trezi  toată  Românimea  din  somnul  cei de   fleţiţilor  alegători  pentru  şi  mai  însu-
         lângă  reşedinţa  episcopească  o  casă  tropolitul  Vancea  îl  numi  de  rector  al   moarte,  pentru  că  prea  l-a  luat  la  refrec   fleţitul  candidat  de  deputat  Dr.  Aurel
         spaţioasă  pentru  „Convieţui  tinerilor gr-  Seminariului tinerimei  studioase,  în  care   • Gaz.  Trans.»  în  primul  şi  corespondenţa   Vlad,  tipărite  în  noua  tipografie  din
         cat.  români  ai  diecesei  Lugoşului11,  şi  calitate cumpâră domeniul din  Veza,  con­  dela  Orăştie,  apoi  poate  că  nu  era  consult   Orăştie,  se  confiscă  de  pe  la  alegatorii
         prin  literile  sale  pastorale  din  15  Oct.  tribuind  aproape  cu  jumătate  la  preţul   să  cetească  toţi  celea  tipărite.  —  Acum   cercului  Dobra  din  partea  organelor
         1896  a  făcut  disposiţii  salutare  pentru  cumpărării  din  economisirile făcute  prin   umblă  beţii  membrii  ai  casinei  să  cetească   poliţiene.  —
         sporirea  fondului  acelui  convict.       administrarea  în  regie  a  numitului  Se­  »G.  T.«  pe  la  abonenţi.  Noi  însă  le  punem   Dacă-’i  drept,  apoi  e  rău  omeni
              Dr. Vasilie  Hosszn,  s’a  născut  minar.  In  1895  fu  numit  fisc  al  con-   la  disposlţie  «Activitatea»  în  care  am  repro­
         în  oraşul  libr.  reg.  Murăş-Oşorheiu  în  sistoriului  archiepiscopesc  şi  metropoli   dus  celea  din  «Gazeta  Transilvaniei»,  pe   Lucrările de întreţinere a grâului.
         ziua  de  Trei  Sfinţi  Ierarchi,  11  Febr.  tan.  In  anul  1898  fu  ales  canonic-   motiv:  împrumutul  împrumut  aşteaptă.
         —  30  Ian.  1866  din  părinţii  Vasilie  cancelar  în  capitolul  metropolitan,  fiind
         Hossu,  paroch  şi  protopop  în  oraşul  introdus  în  13/1  Nov.  1898,  şi  încre-     Corupţia  ju stiţiei. Să  vesteşte  în     îngrijirile  ce  avem  de  dat  grâului
         numit  şi  Maria  născ.  Szebeni.  Studiile  dinţându-i-se  inspecţiunea  domenielor   presă,  că  judele  de  Curie,  cel  mai  înalt  for  începând  dela  răsărire  până  la  maturi­
         primare  le-a  făcut  în  colegiul  ev.-refor-  fundaţionale  din  archidiecesă.  In  1899   unde  să  slugăreşte  dreptatea,  Kormos  a  fost  tate  (coacere),  sunt  cam  multişoare  şi
         mat  din  oraşul  natal.  Gimnasiul  infe­ fu  numit  comisar  archiepiscopesc  la   tras  în  cercetare  pentru-că  a  primit  mită  în  care  natural  se  înmulţesc  sau  să  îm­
         rior  l’a  absolvat  în  Reghinul-săsesc  la  examenele  de  maturitate  şi  la  cele  de   aplicarea  dreptăţii;  ear’  judele  de  tribunal  puţinează  după  calitatea  pământului  şi
         Saşi,  ear’  clasele  V.  VI.  şi  în  parte  a  clasă  dela  gimnasiul  superior  din  Blaş   S6os  Kâlmân  a  fost  deţinut  tot  pentru  mi­ după  cantitatea  de  ploaie  căzută.  Şi
         VII.  în  colegiul  reformaţilor  din  Murăş-  La  conciliul  provincial  III.  celebrat  în   tuire.  Tristă  privelişte.  Câte  nu  să  vor  întâm­ aceste  îngrijiri  le putem  împărţi în  două,
         Oşorheiu.  Ca  student  de  clasa  VII  feri­ 1900  a  luat  parte  ca  delegat  al  capi-   pla  de  aceste  mituiri,  cari  însă  rămân  ne­ în  îngrijiri  ce  trebuesc  date  în  toamnă
         citul  metropolît  Vancea  l’a  trimis  la  tului  metropolitan  şi  a  purtat  oficiul  de   descoperite.  Şi  toate  să  fac  în  «numele  Ma­ şi  earnâ  şi  îngrijiri  de  dat  în  primă­
         Roma,  unde  ca alumn  al  colegiului  gre­ secretar  primar.  S ’a ocupat  şi  să  ocupă   iestăţii  Sale  a  Regelui»  o  zicere,  care  să  vară.
         cesc  dela S.  Atanasiu  a  frecuentat  cur­ si  cu  literatura.  In  1890  a  întemeiat   aude  la  toate  judecătoriile.  Dar  apoi  la  ad­  Printre  cele  dintâiu  putem  cita
         surile  filosofice  şi  teologice  la  «Propa­ împreună  cu  Dr.  Alexandru'  Grama,   ministraţie.  Doamne  fereşte!           două  şi  anume:
         ganda  Fide».  In  10  August  1882  fu  Dr.  Aug.  Bunea,  Dr.  Victor  Szmigelski                                                  a)  Dacă  în  vre un  loc  al  lanului
         promovat  la  gradul  academic  de  «Bac-  şi  Dr.  Isidor  Marcu  prima  foaie  bise­    Precupeţii  d in   A rad,  imbecilii dela  bălteşte  apa,  atunci  imediat  după  se­
         calaureat»,  în  21  Iulie  1884  la  gradul  ricească  politică  din  Blaş  «Unirea»,  al   «Tribuna  Poporului»  amintind  abia  la  săptă­ mănat  să  căutăm  a-i  da  scurgerea  ne­
         de  «Licenţiat»,  ear’  în  6  August  1884  cărei  prim  redactor  a  fost  un  an  şi   mână  despre  toastul  nemţesc  al  părintelui  cesară.
         la  gradul  de  «Doctor»  în  ştiinţele  fi­ jumătate.  A  edat  um  «Manual  de  Psi-   Hamsea,  ţinut  cu  ocaşiunea  instalării  episco­  b)  Dacă  semănăm  timpuriu,  de
         losofice.  In  22  Iulie  1885  a  fost  pro­ chologie  şi  Logică  pentru  clasa  VIII.   pului  Papp,  sunt  necăjiţi,  că  presa  maghiară  exemplu:  în  August  şi  avem  un  timp
         movat  la  «Baccalaureat»,  ear’  în  15  Iu­ gimnasială«.  Pentru  distinsele  sale  ca­  nu l’au atacat pentru aceasta  şi  apoi continuă :  favorabil,  grâul  se  desvoaltă  şi  ajunge
         lie  1887  la  cel  de  «Licenţiat», în  ştiin­ lităţi  Sfinţia  Sa  Pontificele  Leo  XIII.  îl   «că,  dacă  Mangra  ar  fi  vorbit  nemţeşte...«  de  multe-ori  la  o  înălţime  de  15—20
         ţele  teologice.  Intr’aceea  morbul  de care  numi  prelat  domestic.  Membru  la  toate   apoi  hol  stail  Ciorogârlă!  nu  plesni  adevă­ cm.,  până  la  căderea  zăpezii;  un  ase­
         suferea  i-s’a agravat  şi  pe  la finea lunei  societăţile  culturale şi  umanitare, a  lăsat   rul  peste  faţă  în  mod  atât  de  drastici  Nu  menea  grâu  este  expus  a  peri  cu  totul
         August  a  anului  1887  a  fost  silit  a  se  pretutindenea  urmare  de  activitatea  sa   ştii, că  Mangra  posede  limba  nemţească,  toc­ în  timpul  ernei  şi  cu  deosebire  în  tim­
         întoarce  în  patrie  greu  morbos  şi  de­ şi  spiritul  seu  înalt.  A  fost  totdeauna   mai  în  măsura  inaşului  episcopesc,  Luca,  pe  pul  ernilor  mari, zăpada  căzând în  can­
         clarat  de  cei  mai  distinşi  medici-profe-  ales  aproape  cu unanimitate  de  membru   care  l’ai  presentat  înaintea  corpului  profeso­ titate  mare,  grâul  se  pâtuleşte,  fiind
         sori  drept  pierdut  pentru  vieaţâ.  Indu­ la  congregaţia comitatensă  şi la comună,   ral dela seminariul  din Arad,  ca  să-i  dea  ates­ lipsă  de  aer  se  încălzeşte  şi  întră  în
         rarea  lui  Dumnezeu,  clima  patriei,  în­ în  felurite  comisiuni  administrative,  în   tat de pedagogie? Câtă  ipocrisie ciorogărească! putrefacţiune;  la  sfârşitul  ernei,  după
         grijirea  de  mamă  i-a  redat  sănătatea,  cari  cu  mult  tact  şi  pricepere  a  ştiut                                       ce  zăpada  s’a  topit  de  tot,  grâul  pare
         încât  începu  a  se  pregăti  pentru  ulti­ să  apere  interesele  poporului,  din  care   Intreprinzătoriul  de  clădiri  cu  beton  acoperit  cu  o  pânză  de  păianjen,  de
         mele  examene  încă  recerute,  pentru causă  e  mult  respectat  şi  iubit  de  toţi. Foldes  Jănos  d in   Cluj,  a  început lucră- desubtul căreia grâul e complect distrus^

         venţiei  şi  poate  chiar  ca  un  act de  premedi­ tot  odată  a-i  expune  nedumerirea  critică  in  tot  lucrul  congresului  din  Paris  şi  atunci  delicată,  care reclama  o  inteliginţă vie şi  unită
         tare  în  potriva  integrităţii  imperiului  otoman.  care  să  găsesc  ei.          chiar  eu  singur  nu  aşi  mai  putea  să  vă  ţin  cu  o  mare  discreţie.
         Misia  D-taie  e delicată  şi  grea,  dar  nu  perde   Napoleon  îmi  făcu  semn  să  vorbesc parte.  Ceea-ce  se  cuvine  să  faceţi  acum  este,   A  doua zi  visitaiu  pe  contele  Valewski,
         curajul.  Până  a  nu  pleca,  du-te şi  te sfătueşte  liber.                        să  aşteptaţi  în  linişte  viitoarele  conferenţe  şi  după  ordinul  împăratului.  Exelenţa-sa  îmi
         cu  contele  Walewski  şi  când  vei  ajunge  la   —  Sire,  suntem  un  popor  tinăr,  fără  se  vă  ocupaţi  cu  seriositate  de  reorganisarea  dete  sfatul  de  a  fi  foarte  restrâns  la  vorbă
         Londra,  du-te  de  vezi  pe  ambasadorul  meu,  nici  o  ispită  de  vieaţă  politică  şi  cum  am  administrativă,  financiară  şi  militară  a  princi­ cu  oamenii  de  stat  ai  Engliterei  şi  de a  sus­
         ducele  de  Malakof,  care  îţi  va  da  bune  po-  fost  luminaţi  de  un  instinct  provedinţial  a  patelor.  Căutaţi  a  vi recomanda  Europei prin  ţinea  alegerea  prin  argumente  doveditoare de
         văţuiri.                                   face  un  act,  care  a  atras  laudele  Maiestăţii-  înţelepciunea  reformelor  din  lăuntru, precum  respectul  românilor  pentru  convenţie  şi  de
               Sire,  răspunseiu  pătruns  de atâta  bună­ voastre,  am  putea  comite  şi  greşeli.  Fie  ge­ daţi  recomandat  prin  patriotismul  de  care  credinţa  lor  câtră  suzeranitetea  înaltei  Porţi;
         tate,  mă  aştept  la  mari  greutăţi  în  Englitera  neroasă  Maiestatea-voastră  şi  binevoiascâ  a  aţi  dat  dovadă  ţi  pregătiţi-vi,  tiu  a  sili  apoi  mă  asigură,  că  ducele  de  Malakof  va  fi
         şi  poate  chiar  la  o  tristă  neisbândă  în  nego-  ne  arăta  calea,  ce  trebue  să  urmăm.  Noi  în  evenimentele,  ci  a profita  de  cursul  lor.  înştiinţat  prin  telegraf  despre  sosirea  mea  la
         ţierile  mele,  dar  bunătatea  ce  mi-a  arătat  ora  de  faţă  ne  găsim  în  exaltarea  isbândei.   ;----Sire,  întrebaiu,  Maiestatea-voastră  Londra.
         Maiestatea-voastră  îmi  dă  curajul  a  învinge  Am  făcut  un  pas  mare,  care  ne  mândreşte  îmi  permite  de  a  scrie  aceste  prinţului   Aşadar  plecaiu  din  Paris  seara  la  opt
         ori-ce  lupte,  ori-ce  Împotrivi.         şi  ne  îndeamnă  a  păşi  tot  înainte.  Trebue  Cuza?                              ore,  după-ce  scriseiu  prinţului  Cuza  toate
               Napoleon  îmi  făcu  onoarea  neaşteptată  oare  să  cedăm  aceste  porniri  entusiaste pro­  —  Negreşit,  răspunse  împăratul  şi-i  amănuntele  audienţei  mele  la  împăratul  şi
         de  a-mi  întinde  mâna  concediându-mă  şi  clamând  unirea  definitivă  a principatelor ? Cu  vei  adăoga  că-’l  sfătuesc  să  păstreze  cea  mai  după  ce  am  stenografiat  toate  cuvintele  îm­
         replică:                                   un  singur  cuvânt,  cu  un  semn,  Maiestatea-  deplină  ordine  în  principate.    păratului  Napoleon,  pentru  ca  să  cunoască
                —  Cum  te  vei  întoarce  din  Englitera,  voastră  ne  va  conduce  cât  de  departe  sau   Pe  urmă,  concediându-mă  cu  o zunbire  mai  târziu  românii,  cât  de  generos  a  fost
         să  vii  la  Tuillerii.                    ne  va  opri  pe  loc.                     binevoitoare,  îmi  zise:                 pentru  noi  Napoleon  111.
               Mă  închinaiu  cu recunoştinţă  Împăratul   —    Nu,  răspunse  împărâtul,  nu  se  cu­  La  revedere,  după  întoarcerea  D-tale                   Stelian  liuxtiu.
          adâogă:                                   vine  acum  să  faceţi  al  doilea  paş,  căci  în­ din  Englitera.  Mă  Închinaiu  respectuos  şi  eşii
               —  Scrie  prinţului  Cuza,  că  are  toată  săşi  Francia,  deşi  vă  este  favorabilă,  nu  v’ar  din  cabinetul  împărătesc,  încântat,  transpor­
         simpatia  mea  şi  arată  compatrioţilor  D-tale  putea  apăra  în  contra  acusării  de  călcare  a  tat  de  graţiositatea,  cu  care  Maiestatea-sa   —  Ce  dracu  sunteţi,  mă,  aşa  de  săraci
         deplina  mea  satisfacere  pentru  actul  politic  convenţiei.  Această  convenţie  este un  act. ofi­ mă  tratase  timp  de  o oră.  Salonul  de  alături
                                                                                                                                         voi,  ţiganii ?
         ce  au  făcut  cu  atât  patriotism,  curaj  şi  cial  european  subsemnat  de  şapte  puteri,  el  era  plin  de  persoane  în  cravate  albe,  cari   —  D’apoi  de,  coconule!  Când  avem  In
         spirit.                                    trebue  respectat.  La  alegerea  Domnului,  ro­ aşteptau  audienţe  dela  împăratul.  Ne  saluta­
                                                                                                                                         ce,  atunci  n'avem  ce:  când  avem  ce,  n’avem
               —  Sire,  replicaiu  cu  glasul  tremurător,  mânii  au  avut  spiritul  de  a  profita  de  o  răm  cu  toţii  şi  în  sfârşit  alergai u  la  fratele   în  ce:  când  avem  cu  ce,  n’avem  ce;  când
         să-mi  dea  voie  Maiestatea-voastră  a  depune  lacună  ce  există  în  convenţie,  ne  fiind  pro-  meu  pentru-ca  să-l  însărcinez  cu  transporta­  avem  ce,  n’avem  cu  ce...
         la  picioarele  sale  mulţumirile  românilor  pen­ văzut  caşul unirii aceluiaşi Domn în  principate;  rea  armelor.  In  nimeni  altul  nu  mă  puteam
         tru  aceste  cuvinte  atât  de  încurajătoare  şi însă prin  proclamarea unirii  aţi  răsturna îndată mai  bine  încrede  pentru  o  asemenea  misie
   1   2   3   4