Page 4 - Activitatea_1903_05_20
P. 4

Pag.  4.                                                              A C T I V I T A T E A                                                                Nrul  20

             ear’  recolta  perdută.  In  asemenea cazuri  plantei,  căci  atunci  se  retează  şi  spicul  secăritul  costă  puţin  şi  dă  resultate  bu-  stitut  folos  va  aduce  în  scurt timp,  atât
             se  recomandă  a  găuri  zăpada  la  dis­ care  e  deja  format  în  paiu;  nu  trebue  nişoare,  are  însă  defectul  că  secara  în­ poporului,  cât  şi  acţionarilor.
             tanţe  mici  sau  a  purta  pe  lan  o  turmă  să  se  reteze  decât  vîrful  cu  scop  de  frăţind  tare,  pe  lângă  firul  principal   In  firma  credinţă,  că  ştim.  D-ta
             de  vite  cu  scop  de  a  face  găuri  în  ză­ a  mai  osteni  creşterea.  Eată  cum  se  sunt  o  mulţime  de  fire  secundare  şi   încălzit  eşti  de  acelaş  dor  de  progres,
             padă  pentru-ca  grâul  se  poată  răsufla  exprimă  părintele  agriculturei  în  aceasta  tăind  2--3  spice,  atunci  toată  forţa  de   d£  care  şi  noi  încălziţi  suntem,  apelăm
                                                                                                                                             la  nobleţă  inimei  D-tale  şi  te  rugăm
             să  poată  întră  aer,  a  cărei  presenţâ  îm  privinţă:  „Sistemul  de  a  reteza  foile  vegetaţie  se  îndreaptă  căfră  restul  fire­  să  dai  sprijin  acţiunei  noastre  subscriind
             pedecă  putrezirea.                       grâului  în  primăvară  după  o  înfrăţire  lor  mici,  încă  ne  desvoltate şi aşa  avem   şi  îndemnând  şi  pe  alţii  se  subscrie
                  Intre  îngrijirile  de  dat  în  primă­  prea  mare,  îl  opreşte  şi  îi  temperează  din  nou  secară,  pentru  acest  motiv  cât   de   multe  acţiuni,   spre  care
             vară  putem  cita:  Tăvălugitul,  care  tre   creşterea  excesivă.  Nu  trebue  deci  nici  cel  mai  bun  mijloc  e  smulsul.  scop  vă  concredem  aci  alăturatul  nos­
             bue  să  se  facă  pe  un  timp  frumos  şi   odată  să  o  facem  de  cât  după  ce  ne   Secăritul  să  se  facă  atunci  când   tru  prospect.
                                                                                                                                                  Coala  subscrisă  să  binevoeşti  a  o
             când  pământul  e  uscat.                 am  gândit  serios.  Trebue  să  cunoşti  putem  distinge  secara  de  grâu;  această   retrimite  la  adresa:  P.  O.  D.  Ştefan
                                                       bine  fecunditatea  solului  şi  să  ai  în  distingere  se  poate  face  prin  Aprilie
                  Tăvălugitul  se  poate  face  cu  ori                                                                                     Rădic,  protopop  gr.-cat.  în  Petroşeni
                                                       considerare  probabilităţile, care  se rapor­ sau  începutul  lui  Maiu,  după  localitate.
             ce  fel  de  tăvălug  şi  se  întrebuinţează                                                                                   (Petrozseny) corn.  Hunedoarei  dimpreună
                                                       tează  la  temperatura  favorabilă  vegeta-
                  a)  Când  timpul  ernei  din  cauza                                                  Lecouteux  spune  că cele  mai  bune  cn  banii.
                                                       ţiunei  grâului;  se  poată  ca  imediat  să
            îngheţului  şi  a  desgheţului  succesiv                                              mijloace  de  a  curăţi  un  lan  de  burueni   încălziţi  de  frumoasa  convingere,
                                                       vie  una  care  îl  întârzie,  aşa  că  în  urmă   sunt:  pământul,  înainte  de  semănat  că  glasul  nostru  răsunet  va  afla,  te  ru­
             plantele  de  grâu  au  fost  scoase  afară
                                                       să  regreţi  că  l-ai  slăbit.  Când  foile   când  îl  poţi  ara,  grăpa  şi  curăţi  bine;   găm  să  primeşti  asigurarea  deosebitei
             cu  rădăcină  cu  tot;  cu  ajutorul  tăvălu
                                                       grâului  de  un  verde  închis,  se  ames­                                           noastre  stime.
             gului  punem  din  nou  în  contact  rădă­                                           magazia  unde  funcţionează  trioarele,
                                                       tecă  unele  cu  altele  şi  când  e  din  cale   vânturătoarele  şi  alte  instrumente  de   P e t r o ş e n i   în  6  Aprilie  1903.
             cina  cu  pământul  şi  astfel  grâul  îşi
             continuă  desvoltarea.                    afară  înfrăţit,  se  poate  să-i  tai  vîrful'.  curăţit.                                                        Emulatorii
                                                                           *                                                   E .  Vetrini.
                  b)  Dacă  primăvara  e  prea  ploioasă
                                                            P ă s c u t u l   cu  oile  se  face  şi
             şi  caldă,  favorizând  o  creştere  prea  vi                                                                                            BIBLIOGRAFIE.
                                                       poate  da  resultate  satisfăcătoare  cu
             guroasă  a  paiului  şi  ne  temem  de  că
                                                       condiţie  ca  ciobanul    să   fie  inteli­
             dere,  întrebuinţăm  earăşi  tăvălugul  şi                                                        A P E L                           Eminescu  şi  Coşbnc.  A  apărut  la  Blaj
                                                       gent,  de  bună  credinţă  şi  însoţit  de
             anume  atunci  când  grâul  are  25— 30                                                                                        o  broşură  de  dl  Alexandru  Ciura  sub  titlul
                                                       câne  bun,  aşa  că  turma  să  treacă  fără                                          »Note   comparative*   asupra  acestor  doi
            cm.  înălţime.  Prin  tăvălugit  la  această                                               Dorul  de  a  deschide  cale  de  în-  poeţi.
                                                       a  se  opri  un  singur  moment  şi  oile  să
            epocă  grâul  se  culcă  la  pământ,  ear                                             naintare  pe  teren  economic  poporului       Studiul  a  apărut  într’un  drăgălaş volum
                                                       pască  mergând.
             după  2— 3  săptămâni  se  ridică  şi  ob­                                           nostru  adăpostit  în  văile  Jiurilor,  unde  de  108  pagini  în  frunte  nu  portretele  ambi­
                                                            Păscutul  cu  oile  are  acelaşi  scop,   întunerecul  veacurilor  abia  a  început să   lor  poeţi.  Se  poate  procura  cu  preţul  de  1
            servăm,  că  între  două  noduri  normale                                                                                       cor.
                                                       adecă  încetinirea  vegetaţiunei.          se  resfire,  dorul  de  a  ridica  cât  mai
            ale  paiului  se  formează  alte  noduri  aşa
                                                            Plivitul.  Un  mare  agricultor  fran­ curând  şi  acest  colţ de  ţeară pe  treapta
            că  micşorează  spaţiul  internodiar  (par                                            luminatului  present,  —  ne-a  îndemnat,       Mateiu  Voilcan.  Momente  din  viaţa  bi­
                                                       cez  a  zis:  „Idealul  unui  lan  de  grâu  e                                       sericească  a  Românilor  ortodoxi  din Transil­
            tea  paiului  dela  un  nod  la  altul  se nu­                                        îngânaţi  de  cele  mai  surizătoare  spe­
                                                       de  a  avea  numui  grâu“.  Pentru  aceste                                           vania,  1780—1787.  Cuprinde  acte  de  pe tim­
            meşte  internod)  paiul  se  întăreşte,  de­                                          ranţe,  să  punem  la  cale înfiinţarea  unui  pul  episcopului  G.  Nichitici,  acte  cari  pe
                                                       cuvinte  se  întrebuinţează  diferite  mij­
            vine  rezistent  şi  nu  cade.                                                        institut  de  credit  şi  economii  cu  sediul  timpul  răsboiului civil  s’au  prăpădit  şi  resfirat
                                                       loace  cu  scop  de  a  stârpi  buruenile  în  Petroşeni.                            în  toate  părţile,  60  pagini.
                                *
                                                       cari  să  ivesc  prin  grâu;  unul  dintre      Dornica  şi  însufleţită  muncă  por­
                                                                                                                                                 Dr.  Ştefan  Pop.  La  unirea  bisericei  ro­
                  Grăpatul.  Se  face  în  primăvară  aceste  mijloace  este  plivitul,  care  con­ nită  şi  spriginită  de  toţi  binevoitorii   mâneşti,  pai tea  1.,  preţul  1  cor.  plus  portul
            când  plantele sunt în  2  foi şi se  face  cu  stă  în  smulsul  sau  tăiatul  dela  rădă­  înaintării  poporului  nostru  din  acest   postai.  Scriere  polemică  contra  broşurei  dlui
                                                                                                 ţinut,  precum  şi  lipsa  unei  bănci  în
            scop  de:  1)  a  mobiliza  terenul  bătut  cină  a  plantelor  străine  lanului  ce voim                                       Dr.  G.  Popovici,  despre  unirea  Românilor,
                                                                                                  centrul  întinselor  văi  ale  Jiurilor,  adum­  fotmat  mare,  75  pag.,  două  coloane.
            de  ploi  şi  zăpadă;  2)  a  stârpi  burue-  a  plivi;  plivitul  se  poate  face  de  două   brite  în  preponderanţă  de  caracter  ro­
                                                                                                                                                 Să  poate  procura  la  autor,  Iezvin,  p.  u.
            nile  ce  s’ar  ivi  în  primăvară;  3) a  pune  sau  de  trei  ori  în  acelaşi  an,  după  îm­  mânesc,  garanţă  ne  este,  că  acest  in­ Temes-Bekâs,
            rădăcinile  plantelor  în  contact  cu  pă  prejurări,  însă  trebue  făcut  înainte  de
            mânt  nou;  4)  a  favoriza  înfrăţitul;  5)  înspicatul  grâului  şi  pe  o  vreme  fru­
            a  favoriza  circuluţia  aerului  la  rădăci­ moasă,  când  pământul  e  bine  svântat.
            nile  plantelor;  6)  a  profita  de  grăpat    Prin  plivit  se  curăţă  pământul  de
            pentru  îngropatul  seminţelor  de  trifoiu  burueni  şi  se  uşurează  circulaţia  aeru­
            şi  lucernă  ce  s’ar  semăna  în  primă­ lui  şi  luminei  în  jurul plantelor;  această
            vară.                                      operaţiune  se  face  de  ordinar  de  fe­         „linerva" inst. tipoor., socieîatepe acjii
                 Pentru  a  mobilisa  bine  terenul  şi  mei  şi  copii  cari  sunt  înarmaţi  cu  câte
            a  se  curâţi  bine  de  burueni,  trebue  să  un  otic  pentru  a  tăia  buruenile  mai
            se  dea  cu  grapa odată în  lung  şi  odată  mari,  ear’  pe  cele  mici  le  smulg;  bu­
            în  lat:  în  ce  priveşte  numărul  grăpâ-  ruenile  tăiate  cât  şi  cele smulse se  pun
            turilor,  variază;  ar  fi  suficiente  două,  grămezi  mici  pe  ici  pe  colea  şi  în
            dând  Ia  fie-care  odată  în  lung şi  odată  urmă  se  uscă  la  marginea  lanului.
            în  lat;  grăpătura  a  doua  se  face          Secăritul.  îngrijirea  ce  o  dă  majo­
            când  grâul  a  ajuns  la  înălţime  de  ritatea  cultivatorilor  noştri  curăţitului                                ^Există  deja  de  14  ani  şi  este  pro-
            20  cm.                                   şi  sortatului  seminţei  se  vede  din  as­                          văzută  cu  to t    fel ul  de   m a t e r i a l
                 Pentru  pământurile  serace  grăpatul  pectul  general  ce  are  un  lan  de  grâu;                        n e c e s a r ,   ca  ori-care  altă  tipografie.
            are  puţine  foloase,  pe  când  la  cele  bo­ mi  s’a  întâmplat  nu  odată,  ci  de  mai
            gate  joacă  un  rol  faorte  mare;  aşa  la  multe-ori  să  văd  lanuri  întregi  de  grâu                     Mnstituiul  Wî'pografiQ
            a  doua  grăpătură  grâul  fiind  înfrăţit  şi  cu  2  etage,  sus  secară  şi  jos  grâu;  se
            dacă  e  prea  des  pe  lângă  celelalte  poate  însă  întâmpla  lanuri  destul  de
            efecte  binefăcătoare  ce  le-am  spus  mai  curate,  însă  în  care  să  ivesc  unde  şi                                    rcii w, ir  »      ii
            sus,  colţii  grapei  rup  şi  smulg  o  mul­ unde  câte  un  fir  două  de săcară; aceasta
            ţime  de  fire,  care  în  general,  sunt  din  provine  în  maioritatea  caşurilor  din  gu­
                                                                                                                            pe   lângă  că  efectueşte  o r i - ce  co­
            cele  mai  slabe;  prin  aceasta  grâul  se  noiul  ce  s’a  pus  pe  câmp  compus  din
                                                                                                                            m a n d e  r e p e d e  şi  cu  p r e ţ u r i  m o d e ­
            răreşte,  lumina  pătrunde  la  paiu,  îl  în­ paie  de  secară ce  au  servit  ca  aşternut
                                                                                                                            rate,  se  îngrijeşte  totodată  ca  t o a t e
            tăreşte  şi  grâul  nu  mai  e  exps  a  fi  şi  în  care  au  rămas  boabe  de  secară,
                                                                                                                            a c e l e a  să  fie  e s t e t i c  l u c r a t e  şi
            pătulit.                                  sau  din  cauză  că  cu  câţi-va  ani  mai                            f ă r ă  erori.
                 Cositul  şi  păscutul.  Majoritatea  înainte  a  fost  semănat  pe  acelaşi  teren
                                                                                                                                  Până  de  present se  bucură  de  sprigi-
            grânelor  semănate  pe  un  teren  bogat  secară.
                                                                                                                            nul  celor  mai  îndepărtate  oraşe.  Dovadă
            dela  natură,  ajutat  fiind  şi  de  un  timp   Ori  care  ar  fi  causa  noi  trebue să                       aceasta  despre  p r o m p t i t u d i n e a  şi
            favorabil,  cresc  cu  o  vigoare  nespusă,  ne  dăm  toate  silinţele  a  curăţi  secara
                                                                                                                            a c u r a t e ţ a   cu  care  efectueşte  o r i - ce
            înfrăţesc,  foile  devin  abondente  şi  ca  din  lanul  de  giâu,  pentru  a  nu-şi  perde
                                                                                                                            l uc r a r e .
            consecinţă  firul  grâului  este  lipsit  de  grâul  din  valoare;  operaţia  prin  care
                                                                                                                                 Ca  unica t i p o g r a f i e   românească în
            aer  şi  lumină,  din  care  cauză  nu  are  se  scoate  secara  din  grâu  se  numeşte                         acest  mare  comitat,  se  roagă  de  bine­
            tăria  necesară,  şi  cade.  Acest  lucru  să  secărit.                                                         voitorul  sprigin  al  celorlalte  i n s t i t u te
            întâmplă  mai  des  în  locurile  unde  au     Secâritul  se  face  cu  ajutorul  unor                          rom.,  precum  şi  al  privaţilor.
            fost  târle,  girezi  de  paie  şi  pe  văi.  temei  sau  copii  cari  umblă  în  lan  şi
                 Pentru  a  evita  căderea  grâului  se  smulg  toată  secara,  în  cazul  când  se­
            întrebuinţează  de  ordinar  cositul  cu  cara  e  în  cantitate  pre  mare,  atunci  se
           coasa  sau  păscutul  cu  vitele.  Cositul  ace  cu  bărbaţi  cari  au  în  mână  o  se­
            cu  coasa  trebue  făcut  cu  mare  aten­ ceră  legată  de  vârful  unui  băţ  şi  cu
            ţiune,  a  nu  se  reteza  prea  mult  vîrful care  tot  retează  spicele;  în  acest  mod                                                                          mm
                                                                              jMINERVA"  institut  tipografic  in  Orăştie.
   1   2   3   4