Page 3 - Activitatea_1903_06_21
P. 3

Nrul  21                                                                 A C T I V I T A T E A                                                            Pag.  3.


       lua  parte,  poate,  la  alegerea  din  Dobra.  amiazi  a  văzut  lumina  zilei  în  strada  rioade  de  timp.  Aşa  a  fost  timpul  martirilor,  baterea  lor,  şi  aceasta  e  mai  grea  decât
       Numai  păcătoşii  se  pot  teme,  cetăţenii  Ciorogarilor  din  Orăştie  şi  este înflora­ timpul  cruciatelor,  al  cuceririlor,  al  reformei  constatarea  răului.  Noi  nu  vom  putea  refor­
       liberi,  în  stat  liberal,  nu  duc  atare  tul  stil  a  penei  simbriaşe,  a  feciorului  religionare  la  alte  neamuri,  al  revoluţiilor,  al  ma  lumea,  cu  atât  mai  puţin  nu,  căci  nu
       frică.                                    popii  din  Nozsag,  care  şi  el  a  ajuns  naţionalismului,  în  fiecare  din  acestea  pe­ prea  aflăm  ajutor  în  lupta  noastră;  trebue
                    Banda  din  Orăştie ?!       popă  în  un  oraş,  şi  care  cu  multe  alte  rioade  de  timp  oamenii  erau  animaţi  de  însă  să  facem ceea-ce  ne  stă în  putinţă.  Dacă
                                                 să  ocupă,  numai  cu  popia  nu.          câte  o  idee  (religionară,  de  mărire,  de  li­ omul  e  sărac,  noi  nu-’l  putem  face  bogat;
            Oare  acăpărarea  de  bandă  stă  în
       legătură  cu  programul  partidului  na­       Nu-’i  vorbă,  a  ajuns  el  la  treapta  bertate  naţională)  care-i  însufleţea  şi-’i  împu-  dacă  e  dator,  noi  nu-’i putem  plăti datoriile;
                                                 primă  şi  se  va  mai  urca,  cu  ajutorul  lui  terea  la  luptă  pentru  ajungerea  idealului  dacă  însă  îl  vedem  mergând  spre  lux  şi  ri­
       ţional?  Oare  ce  ar  zice  moşul  candi­
                                                 D-zeu  şi  a  penei  sale,  şi  mai  sus!  O  timpului.  Azi  nu  să  mai  găsesc  martiri,  azi  sipă,  îl  putem  sfătui,  dacă  îl  vedem  desnă-
       datului  Dr.  A.  Vlad,  fie  iertatul  Geor-
       giu  Bariţiu,  acel  politician  calm,  acel   faţă  bisericească,  care  să  propage  cu­ un  Carol  ori  Napoleon  cel  mare  ş.  a.  m.  ar  dăjduit,  îl  putem  mângâia  şi  încuragia;  dacă
       istoric  neparţial,  acel  prototip  al  abne-   vântul  adevărului  în  mod  pervers  nu  fi  imposibil,  tocmai  pentru-că  altul  e  acum  vedem  că  are  idei  eronate,  cercăm  a’l  clari­
                                                 poate  avea  alta,  Archidiecesa  Ardea­ spiritul  timpului.  Azi  e  timpul  Rotschilzilor  fica  şi  capacita;  dacă  îl  vedem  şovăind  pe
       gaţiunii  de  sine,  dacă  ar  fi  în  vieaţă,
       că  nu  mai  târziu  decât  câţiva  ani,  ne­  lului.                                şi  Vanderbildţilor.  Tot  aşa  stăm  şi  cu  oficiul  calea  morală;  îl  vom  spriginl  cu sfatul  şi  în­
                                                                        Alea  jacta  est.   şi  activitatea  pastorală  noi  Românii  din  văţătura ;  dacă  îl  vedem  umblând să  facă  da­
       potul  seu,  Dr.  A.  Vlad,  acuiră  banda
       din  Orăştie,  ca  ajutor  la  alegerea  sa    „Drapelul"  dela  2  Iunie  N r.  58,   Ungaria.  Pe  timpul  iobăgiei,  când  ţăranul  torii  pentru  împlinirea  unor  trebuinţe  închi­
       de  deputat  dietal ?!  Să  întrebăm  pe  la  care  cu  atâta  fudulie  sâ  provoacă   legat  de  glie  era  judecat  de  acelaşi  stăpân,  puite,  îl  vom  sfătui  să  fie  moderat  în  pre-
       autorul  programului,  pe  îngârbovitul  „Libertatea“  şi  foaia  —  pamflet  „L a   care-1  bătea  şi-’l  mâna  cu  biciul  la  muncă  tensiuni  ş.  a.  m.  Asta  e  tot  ce  putem  face
       politician  român,  pe  dl  Vincenţiu  Babeş,  Dobra"  îl  ta  la  refrec  pe  luminatul   grea,  el  —  bietul  ţăran  —  nu  afla  altă  scă­ cu  cuvântul.  Dar’  tot  cuvântul  nostru  va
       că  în  conferinţa  alor  30  bărbaţi  dis­ candidat  naţional (?)  D r.  A.  Vlad\  zi­  pare  decât  la  stăpânul  tuturor,  la  D-zeu,  cu  suna  în  pustiu,  ba  va  produce  efect  contrar,
       tinşi  făcut-a  cineva  numai  amintire,  ca  când  între  altele:  „ Cetind  articolul   atât  mai  vârtos,  că  doară  singur  servitorul  dacă  vieaţa  noastră  şi  faptele  noastre  nu
       alegerile  de deputaţi  să  se facă  cu  aju­ „A lta jacta  est"  din  N r.  20  al  „.Liber­  Domnului,  preotul  nu-’l  asuprea, că-’i  spunea  sunt  în  conformitate  cu  cuvintele  noastre.
       torul  bandelor  de  ţigani ?  Oare  nu  tăţii“  subscris  de  a l  doilea  Iuliu  Cesar   vre-o  vorbă  de  mângăere.  Şi  numai  forma  Aşa  să  luminăm  noi  poporul  cu  lumina
       toată  ziaristica  română  a  combătut,  (sîc)  am  râmas  mâhnit, foarte  mâhnit    serviciilor  divine,  cari  într'o  vreme  să  făceau  noastră,  că  văzând  el  şi  faptele  noastre  con­
       combate  şi  va  condamna  totdeauna  (primul  semnat  de  D r.  V.  Branisce).      în  limbă  străină  era  îndestulitoare pentru  ţă­ forme  cu  învăţătura  dală  lui,  să  ajungă  la
                                                                                            ranul  ţinut  în  ignoranţă,  ca  să-’i  abată  pe  convingerea  că  aşa  e  bine,  căci  vede  că  e
       tămbălăul  la  atare  manifestare  seri­ M ai  departe  zice:  „trebue  sâ  recunosc,
       oasă?  Oare  ce  zice  Excelenţa  Sa  dl  că  la  o  astfel  de  motivare a trecerii  în   câtva  timp  atenţia  dela  miseria  vieţii  lui  de  bine  aşa  cum  spune  «părintele*  lui  sufletesc,
       Metropolit  la  aceste  idei  profesate  de  activitate  şi  mai  ales  la  un  astfel  de   rob  şi  să  cugete  la o altă  lume  ideală,  unde  şi  atunci  va  lăuda  şi  va  sl'ma  pe  acest  «pă­
       un  popă  prin  rostul  foii  sale  volante  ton,  nu  m’am  aşteptat.               toţi  sunt  fraţi.  Şi  cu  cât  serviciul  divin  dura  rinte*  şi  va  preamări  pe  părintele  ceresc.
                                                                                            mai  mult,  cu  atât  mai  bine  îi  cădea  sufletu­  Cuvântul  şi  exemplul,  acestea  sunt  ar­
       „L a  Dobra"?                                  „D l  D r.  Aurel  Vlad  s’a  rupt  de
                                                                                            lui  lui  năcăjit.                        mele,  cu  cari  trebue  să  luptăm  în  contra
            Curată  comedie  junimistică  profe­  partid,  dar  acest pas nu-’l îndreptăţeşte
       sată  şi  importată  dela  străini  şi  con­ ca  sâ  insulte  d-sa  partidul  şi  actuala   Astăzi  nu  mai  e  aşa.  Spiritul  timpului  curentului  materialist, care caracterizează  spi­
       damnabilă  din  punct  de  vedere  româ­ conducere  a  partidului.  Asta-'i  lumea   a  pătruns  şi  în  poporul  de  rând,  şcoala  ritul  timpului  de  azi.  Materia  e  idealul  lumii
       nesc.                                     întoarsă.                                  —  bună-rea  cum  a  dat  D-zeu  —  şi-a  făcut  prozaice  de  azi,  materialismul  e  stimulul  ei,
                                                                                            şi  ea  datoria  bine-rău  cum  a  putut;  ţăranul  şi  —  în  lume  suntem  —  acel  materialism
            Departe  o  să  ajungem,  dacă  după      Recunoaşte  D r.  V.  Branisce,  că   nu  mai  e  în  ignoranţa  de  mai  înainte,  căci  pare  a  fi  întrat  şi  în  biserica  cea  vie  a
       un  Apel  atât  de  călduros  şi  cu  atâta   înflăcăratul  D r.  A.  Vlad  a  desconsi­  dacă  n'a  învăţat  în  şcoală  ceva  bun,  dar’  în  Domnului  şi  pare a  tinde  să ocupe  asemenea
       emfasă  scris  şi  adresat  cătră  alegătorii   derat  principiile  fundamentale ale vieţii   vieaţă,  în  contact  cu  câte venituri  au  năpădit  rang  cu  idealismul,  cu  spiritualismul  propriu
       români,  vine  acea  pleiadă  a  tinerilor   noastre  politice  naţionale,  a  călcat  dis­  pe  sate,  în  contact  cu  diferite  elemente  la  bisericei.  In  contra  acestei  tendinţe  a  mate­
       să  iee  ajutorul  bandei  din  Orăştie.  ciplina  şi  solidaritatea  de  partid,  dar
                                                 nu  înţelegem  nici  într’un  chip  ce  rost   miliţie,  etc.  a  învăţat  şi  multe  mişelii  printre  rialismului  datorinţă avem  cu  toţii  să  luptăm
            Dela  comedianţi  numai  comedii                                                unele  lucruri  bune;  la  tot  caşul  a  tăcut  din  ţoale  puterile,  căci  el  e  duşmanul  de
       poţi  aştepta.                            are,  ca  dl  Dr.  A.  Vlad  sâ  se  facă  de   »şcoală*,  spiritul  lui  s’a  agerit,  s’a  săturat  cu  moarte  al  puterii  spirituale  representate  prin
                                                 cătră  pădure.  E i  bine,  contra cui por­
                        Trist,  dar  adevărat!                                              idei  puţin sau rău înţelese şi să crede  «grozav*  biserică.
                                                 neşte  dl  D r.  A.  Vlad  la  luptă?  con­
            Douâ  compăgnii  de  cătane!  Ştiu   tra  adversarului  comun,  sau  contra     de  cuminte.  Nimic  însă  nu  e  mai  primej­  Ear’  pentru  a  da  importanţa  şi  locul
                                                                                            dios  ca o  idee  mare  într’un creer  mic.  Căci  cuvenit  predicei,  ar  trebui  să  se  mai  scur­
       partisanii  programului  naţional  (?!)  şi   partidului  din  care  a  eşit?        ideile  şi  cunoştinţele,  pe  cari  omul  nu  le  teze  ceva  din  serviciul  divin,  căci  şi  aşa  e
       aceea,  că  din  Orăştie  pe  lângă  Banda     „Şi  totuşi  dl  D r.  A.  Vlad ţine sâ   înţelege  deplin,  sau  şi  dacă  le  înţelege,  dar’  prea  lung  şi  lumea  de  azi  —  dedată  la  o
       lor  o  să  meargă  şi  2  compăgnii  miliţie.   trateze  pe  aceşti  bărbaţi  onorabili  cu   nu  le  ştie  sau  nu  le  poate  întrebuinţa,  vieaţă  rapidă  —  nu  e  mulţumită  cu  servicii
       Promit  însă,  că  alegătorii  vor  fi  pacl-   o  insolenţă,  care  credeam,  că  a eşit din   sunt  cel  mai  sigur  mijloc  pentru  a  face  lungi  şi  decât  să  se  obosească  stând  atâta
       nici  şi  aşa  nu  le  va fi frică.  Apoi  banda   modă  în jurnalistica conştientă română.  din  om  un  revoltat,  un  nemulţumit  cu  timp  în  biserică,  mai  bine  nu  merge  acolo
       din  Orăştie  cu-’i  va  zice?  Cred  ei,  că   Regretăm  mult, foarte  mult  acea­  sine  şi  cu  lumea.  Aceasta  nouă  direcţie  de  Şi  de  fapt,  decât  un  serviciu  lung,  obositor
       alegătorii  uscaţi  de  sete  şi  flămânzi  au   sta  aberaţiune  la  un  bărbat,  care  sâ   gândire,  ca  şi  nouele  condiţii  de  traiu  sunt  şi  pentru  preot  şi  pentru  public,  mai  bine
       lipsă  de  bandă?  Ori  dacă  vor  bea,  îi   simte  chemat  (1 ?)  a  inaugura  o  „eră   proprii  a  sgudul  şi  chiar  a  nimici  atât  cre­ un  serviciu  scurt,  săvîrşit  însă  cu  toată  evla­
       vor  putea  înfrâna dela fapte  nesocotite ?   nouă“  în  luptele  noastre  politice.  dinţa  religioasă,  cât  şi  conştienţa  morală. via  şi  demnitatea  şi  însoţit  de  predică.
       Ce  conduşii  aievea  copilăreştii            „Atitudinea aceasta  a dlui D r.  Vlad                                                O  cântare  predată  cum  să  cade  mai
            Aşa  se  vede,  că  partidul  naţional   nu  este  aptă  a  trezi  sim patii  în  cer­  Pe  lângă  acestea  mai  vin  a  să  consi­  curând  îşi  află  drumul  prin  urechi  la  inimă,
       dela  Dobra  inaugurează  corupţia  pe    curile  serioase  ale  neamului  nostru...  dera  şi  nouele  condiţii  de  traiu.  Ţăranul  de   decât  zece  cântări  luate  cu  fuga;  o  cuvân­
       toate  căile.  După-cum  reiese din  acea­  Bărbaţii,  cari  stau  în  fruntea  neamu­ azi,  inficiat  şi  el  de  binefacerile  civilisaţiei,   tare  predată  liber  are  efect  tnzăcit  mai  mult
       sta  noutate,  apoi  gendarmi  şi  miliţie au   lui  nostru,  ori-ce  părere ar avea dl Dr.  nu  să  mai  mulţumeşte  cu  traiul  şi  îmbrăcă­  decât  o  cazanie  cetită  de  un  cantor,  de
       să  fie  scuturaţi  de  alegătorii  partidului   A.  Vlad  despre  activitatea  lor,  merită  mintea  simplă  a  părinţilor  şi  moşilor  săi.  El
       naţional  român-junimist.  Departe  o  să   barem  atâta,  ca  sâ fie  luaţi  în  serios.  vrea  să  trăiască  mai  bine,  să  se  îmbrace mai   multe-ori  rău  şi  fără  înţeles.
       meargă  trebile.  Afund  o  să  bage  carul  Nu  vede  dl  D r.  A .  Vlad, că insultând  frumos,  în  care  privinţă  mai  ales  femeile   Formele  cultului  trebue  să  le  păstrăm,
       cei  mai  noi  politicastri!  înainte  numai,   pe  aceşti  bărbaţi,  insultă întregul  neam  sunt  virtuoase.  Ear’  şansele  de  câştig  sunt   să  fie  întreg  şi  armonic  şi  pătruns  de  spiri­
                                                                                                                                      tul  evlaviei  şi  credinţei.  Aşa  putem spera,  că
       urmările  le  veţi  vedeai                românesc...  Ş i  apoi  poate  fi  on-şi-ce,  slabe  şi  nu  să  sporesc în  proporţie  cu  tre­
                                                 dar  politiceşte  nu  are  nici  un  rost  a  buinţele;  acum  ori  abzice  de  împlinirea  în­  şi  cei-ce  asistă  la  ceremoniile  religioase,  vor
              Inim osul  tin&r  loan  Jug a,                                                                                          fi  pătrunşi  de  evlavie  şi  adiaţi  de  spiritul
                                                 rupe  în  mod  inutil  după  sine  toate  chipuitelor  trebuinţe  —  ceea-ce  e  rar  —  ori
       că  ar  fi  tras  jos  steagul  unguresc,  la  podurile...                           mai  bine  face  datorii.  Şi  într’un  cas  şi  în   religios.
       tot  caşul  şi-a  aprins  paie  în  cap.  Lu­  „Şi  încheie,  ear  de  „acţiuni",  cari  altul  îşi  îngreunează  sufletul  cu  o  povară,   Gelmar,  11  Martie  v.  1903.
       cruri  nesocotite  poate  face  ori  şi  cine.  în  loc  de  resultate  „politice“  ne-au  care  produce  depresiune  morală.  Şi  dacă  ar             loan  Popovlci,
       Cu  fapte  nechibzuite  nu  vom  ajunge  adus  scisiuni  şi  terfeliri,  credem,  că  vedea  măcar  exemple  edificatoare  în  jurul                     preot  gr.-or.
       departe!  Altele  sunt  căile  prin  cari  s’a  săturat fiecare  Român  de  bine !"  săul  Dar’  vieaţa  însăşi  îi  arată,  că  oamenilor
       vom  putea  ajunge  la  ceva.                  Neîntrecutul  naţionalist  luminat şi  cu  tendinţe  ideale  aproape  totdeauna  le          Inaugurarea
                                                 însufleţit  a l  erei  nouă  a  prim it  hapu­ merge  rău  în  lumea  aceasta  şi  pe  când
                              Luaţi  aminte\                                                                                              activităţii  episcopului  JPapp.
                                                 rile  cele  mai  meritate  chiar  dela acela,  speculanţii  şi  cei  fără  scrupuli  morali  înain­
       Că  ce  are  de gând să  facă comisia elec­  la  care  sâ  provoacă  cu  atâta  emphasă  tează  în  bunăstare  şi  vază,  pe  atunci  omul
                                                                                                                                           Un  veteran  şi  vrednic  preot  ne  roagă
       torală,  încă  şi  aceasta  o  ştie  redacto­  în  obscura foae  volantă  â  la  Schreib-  de  omenie  dă  înapoi,  toţi  îl  înşală,  toţi  îl   să  publicăm  următoarele:  «întristat  până  în
       rul  proclamaţii  „L a  Dobra 1“          Moritz,  popa  pincescu  —  botezată  „L a  împing, nimeni  nu-’l  ia  în  seamă.  Acest  fel   adâncul  sufletului  meu  Vă  scriu,  că  P.  S.  Sa
            Adecă  va  întreba  pe  fieşte-cine,   Dobra".                                 de  pilde  nu  pot  fi  ia  nici un  cas edificătoare. episcopul  Papp  prin  faptul,  că  pe  călugărul
       care  de  câţi  ani  e.  Să  ştie,  că  identi­  Nu-’i  vorbă,  cine  după  ce  umblă     Lupta  pentru  existinţă  e  mai  înverşu­  Roman  Ciorogariu  l’a  denumit  director  defi­
       tatea  persoanei  are  să  o  constate  pri­  capătă.                                nată  decât  mai  nainte,  pentru-că  lumea  s’a   nitiv  la  seminar  şi  l’a  încins  cu  brâu  roşu,
       marii  comunali.  Lucru  basat  în  lege,                                                                                      ne-a  vulnerat  inimile şi  a  strivit  în  noi  ori-ce
                                                      Ne  cuprinde  mirarea  cum  bărbaţi  se­  Înmulţit,  dar’  proprietatea  de  pământ  aceiaşi  sentiment  nobil  şi  înălţător.  Cine  nu  ştie
       pentru  care  de  atâtea-ori  ne-am  plâns   rioşi  sâ mai  pot  demite  a  sta  de  vorbă  cu  a  rămas;  dările  de  tot  felul  au  crescut,  pe  cine  este  Ciorogariu?  Ne  având  nici  chiar
       în  public.  Nici  aceasta  nu  le  place  na­  un  om,  care  sufere  de  grandomanie,  ca şi   când  venitul  în  multe  caşuri  a  scăzut,  pe   diplomă  învăţătorească,  cerută  de  legile  ţării,
                                                 Dr.  Aurel  Vlad,  discipolul  adict  al politicei
       ţionaliştilor  înflăcăraţi ?              popii  M oţa ? /                           deasupra  mai  vin  datoriile:  aşa  că  ţăranul   azi  îl  vedem  director  preparandial  al  acelei
            Aceştia  sunt  articlii,  cari  în  mod                                         când  îşi  vede  rodul  muncei  sale  de  un  an   falnice  preparandii,  unde  a  servit  odinioară
       proclamatoric  înfrumseţează paginile foii                                           de  zile,  nu  simţeşte  nici  o  bucurie,  nici  o   un  Gavra,  Cichendeal,  Iorgovici  şi  Babeş...
                                                                                                                                           Trimis  pe  banii  diecesei  la  studiu  s'a
       supliment  »La  Dobra»  şi  prin  cari  ti­                                          satisfacţie,  pentru-că  făcându-’şi  puţină  soco­ întors  acasă  fără  titlu  academic  şi  azi  îl  ve­
       parniţa  nouă  din  Orăştie  să  năzueşte   Cnferenţa  preoţească                    teală,  că  trebue  să  dea  şi  colo, să dea  şi colo  dem  director  de  teologie,  al  acelei  vechi
       a  acăpăra  alegătorii  pe  seama  candi­    din  tractul  Orăştiei  ţinută  la  13/26   şi  dincolo,  tot  să  dea,  şi  în  urmă  el  rămâne   teologii,  unde  a funcţionat un  Russu, Popescu,
       datului  Dr  A.  Vlad,  reproducând  cele               M artie  1903.               cu  nimic,  în  desperare  şi  pe  sine  s’ar  da   Romanul,  Goldiş,  Gurban, Hamsea,  Dr.  Trai-
       scrise  tot  de  ei  şi  în  alte  foi  contra              — — —        (Urmare).   cuiva,  numai  să fie  cine  să-’l  ia.  Din  aceasta   lescu,  Dr.  Putici...
       candidatului  Dr  A.  Muntean.                                                                                                      Dornic  de  ceartă,  devenit  vestit  prin
                                                      înaintaşii  noştri  au  lucrat  conform spi­ stare  desperată  nu-’l  scot  pe  ţăran  nici  cele   duel, alergător  după  petreceri  şi  deliciuri  tre­
            încheie  foaia  Rusu-ide,  Moţa-ide   ritului  timpului  lor,  ear’  noi  cei  de  azi  tre­ mai  bombastice  toaste  ţinute  Ia  banchete   cătoare,  fotografatu-s'a acest  individ  cu  ţiga­
       cu  ultimul  apel  cătră  alegători,  ca  să   bue  să  ne  întocmim  activitatea  în  conformi­ culturale  şi  neculturale  pentru  slava  poporu­ nii,  ear’  azi  îl  vedem  în  fruntea  seminariului
       voteze  în  6  Iunie  numai  cu  Dr.  Aurel   tate  cu  spiritul  timpului  de  azi.  lui,  talpa ţării;  îl  scoate  însă  beutura  care  îi   ridicat  de  actualul  metropolit  Meţianu  şi  fii
       Vlad  şi  nu  pe  Dr.  Aurel Muntean, care     Căci  spiritul timpului e o putere  imensă,  întunecă  mintea,  îi  subminează  sănătatea  şi   diecesei  Aradului  cu  atâta  jertfă 1
       să  îmbulzeşte  la  mandat.               e  ca  un  torent  în  contra  căruia  ori-ce  luptă  precipitează  călicirea  lui.       Mai  dispune P.  Sânţite  episcoape  Papp,
                                                                                                                                      ca  fotografia  lui  Ciorogariu  cu  ţ ganii  să  se
            Foaia-pamflet  este  redigiată  şi  a  e  aproape  zâdarnică.  Şi acest  spirit al  timpu­  Aflând  astfel  căuşele  decadenţei  reli-
                                                                                                                                      picteze în  mărime naturala, dispune să  se ia jos
       eşit  sub semnarea  «Dobrenii»,  care  nici  lui  nu  e  staţionar,  el  e  in  continuă  desvol-  gioase-morale  şi  materiale  a  poporului,  va  de pe  frontispiciul  seminariului  inscripţiunea:
       n’au  văzut Dobra şi care numai  ieri  după tare  şi  supus  la  modificări  după  diferite  pe­ trebui  să  ne  îndreptăm  activitatea  spre  com­ ,,Literis  et  Virtuti",  şi  dispune,  că  în  locul
   1   2   3   4