Page 3 - Activitatea_1903_06_22
P. 3
Nrul 22 ACTIVI TATEA Pag. 3.
Branga din Orăştie, fost ca delegat la exa »Tipografia* societate pe acţii în Si ţişti dădură de căruţă pe drumul ce duce
Procesul unui călugăr. menul nostru, tot asemenea, o frumoasă vor biiu şi-a ţinut Sâmbătă adunarea generală, dela Rdkos-Palota spre Kdbânya. U-a din
bire pătrunzătoare, referindu-se la acei băr în care s’a decis lichidarea institutului. Lichi dărăpt a căruţei era des hisă; cealaltă de
baţi însemnaţi, Andreiu Şaguna, Gojdu etc., datori au fost aleşi dnii: George Pop de sub capiă n’o putuse deschide. Din conţinu
Individul Roman Ciorogariu din Arad,
care ne-au lăsat nouă Românilor bunele pilde Băseşti, Rubin Patiţa şi Dr. Li viu de Le- tul căruţei lipsia o caselă de fer, neagră, în
jn dorul lui neasrâmpărat de a se răsbuna,
a pus la cale o mulţime de procese la tri pe terenul cultural bisericesc şi şcolar, şi noi menyi. care se aflau 98 000 cor., mai mare parte în
ca urmaşii acestor bărbaţi însemnaţi datori aur. Poliţ a dă cu socoteala că Micsinai a
bunalele din Timişoara şi Deva pentru pre
am fi să le urmăm aceste măreţe exemple. M are qachist rom ân. Concursul avut şi complici. Noaptea târziu a deţinut
tinsă calumniare prin presă.
Aceste frumoase vorbiri au pătruns internaţional de şach, ce a avut loc la Viem, pe un frate d’alui Micsinai, care servia ca
In 5 1. c. iarăşi şi-a părăsit şcoala şi s’a
dus la Timişoara, la tablă, unde s’a pertrac- adânc în inimile credincioşilor noştri locuitori, s’a încheiat în 25 Maiu n. Intre primii în ostaş de rând la honvezime. Din mărturisirile
tat procesul intentat dlui Măglaşiu. Apărăto şi prin repeţite strigări de să trăiască bunul vingători aflăm şi pe *un Român, dl G. acestuia reiese, că a ştiut dc planul frate-seu.
rul acestuia, Dr. Fay, a insistat asupra faptu lor păstor, la mulţi anii s’a încheiat vorbi Marco din Bucovina, fiul parochului gr.-or. Direcţia poştei din Budapesta a pus
rile frumoase, prin stringerea de mână a I. Marco din Cuciurmare. Dl Maico a câşti premiu de 2000 cor. pe sama aceluia, care
lui, că călugărul Ciorogariu a plagiat referada
vorbitorilor cu dl preot N. Suciu. gat premiul al treilea în sumă de 1150 cor. va îndrepta poliţia pe urmele lui Micsinai,
făcută în congresul bis. ţinut în 1900 şi că
cu această plagiatură s’a ocupat şi «Telegra- In fine de însemnat este, că meritul în Primul învingător a fost rusul Tsigorin, al şi 4000 cor. pe sama celuia, care va putea
lul Român» (29 Dec. 1900) şi «Gazeta Tran stăruinţa reuşitei frumosului scop îl poartă doilea germanul Marschnll, al treilea româ pune mâna pe el. — Micsinai e de 34 ani,
nul Marco. Sachistul maghiar Geza Maroczy, de statură mică, îndesat, brunet, cu musteţe
silvaniei» (30 Aprilie 1901) fără ca el să fi energicul nostru D imn protopresb. V. Domşa,
tras la răspundere pe cele două foi. care prin stăruinţă de fer al lucrat în intere care în anul trecut câştigase premiul prim, brunete scurte şi rari, de coloare palidă. Ii
sul bisericei noastre şi a şcoalei, punându-i ear' în anul acesta la Monte-Carlo premiul lipseşte un dinte şi unghia de pe degetul de
Dl Măglaşiu a zis cam următoarele:
un bun temeiu pentru viitori al tre lea, a rămas la întrecerea din Viena mijloc al mânii drepte.
Mă mir, că călugărul Ciorogariu se consideră
Balomir, la 11 Maiu 1903. la locul al 5-lea. Lupta (şach) între Româ
de om cult atunci, când intentează proces de — D efra u d a re. Banu-i ochiu dracu
In numele locuitorilor a acestei comune nul Marco şi Maghiarul Maroczy a fost la
calomnie şi totuşi e contra dovidirei. Om lui. Zi de zi auzim mai ici, mai colea de
Viena înverşunată, a durat 2 zile şi s’a ter-
cu conştienţa curată nu se teme de dove Ioan B alom iri, furaturi. Aşa şi în zilele trecute un notar
m nat cu victoiia Românului.
dire. E fapt că călugărul a plagiat şi aceasta învăţător. din MUnchen (Germania) Hefele Izidor a
furat 100 mii de cor. şi şi-a perdut urma cu
o şi dovedeam, dacă mi-se încuviinţa cere ele. Bagseama a vrut să-şi petreacă bine în
rea de a mi-se asculta martorii. Şi că e fapt o » Victor ia ' in s titu t tipografic în sărbători. Năcazul însă e mai mare, că i au
dovedeşte documentul pe care îl pun la dis- N0UTĂTI Şim leul-Silvaniei. Stimate d-lel Am dat de urmă şi-l vor prinde. Ce oameni slabi
posiţia onoratei judecătorii. onoare a Vă avisa, că cu 1 Maiu a. c. am sunt toţi cei de felul dlui Hefele. Pentru câţi-va
deschis, aici, în Şimleul-Silvamei, un institut zloţi îşi mâncă omenai pe toată vieaţa şi-şi
In documentul subscris de Excelenţa tipografic împreunat cu librărie. Inteliginţa şi pierd şi pita, pentru că ori cum dar tot iî
Sa dl archiepiscop dela Sibiiu şi de dl secre E x a m e n de m aturitate. In zilele prind. Kecskemâthy singur a scăpat până
tar metropolitan se întăreşte adevărul, că R. aceste s’a ţinut la Blaj examenul de matu în special posiţiunea socială a D-voastră, acuma.
Ciorogariu, ca ref. al comisiei şcolare din ritate al studenţilor dela gimnasiul român de mă absolvă de a Vă documenta în termini
congres a luat din acte circularul cons. ar- acolo. Comisarul guvernului a fost Alexiu mai detailaţi necesitatea unei instituţiuni de Sărăcia noastră. Sub acest titlu să
chidiecesan nrul 9563 din 1898 esmis în Kuncz, al consistoriului Alexandru Uilăcan. felul acesta. Este destul deci, a Vă atrage ocupă „Revista Economică" din Sibiiu cu sta
afacerea catechisării elevilor dela şcoalele S’au anunţat la examen 42 şcolari. D ntre preţuita atenţiune, asupra aşezămintelor de rea noastră economică şi constată în trăse-
străine şi făcăndu-’i o mică introducere, l’a aceştia au dat examenul cu eminenţă 3, anume: înaintare, cari le au alte popoare conlocui turi generale piogresul, re-I face poporul
presentat congresului ca operat propriu, fără Ioan Duma, Septimiu Pop şi Alexandru Rus; toare cu noi şi cărora, aşezăminte, au de nostru pe teren economic. Până eri-alaltăeri
de a numi autorul, adecă a plagiat. cu bine 10, anume: Aurel Esca, Vasile Fuli- a-le mulţumi, progresul ce l’au făcut şi-’l — zice într’nn loc — înşine n’.un fi crezut,
Acest document a opărit formal pe că cea, Alexandru Ghelner, Andreiu Macaveiu, fac şi astăzi pe toate terenele. Ştim (u toţii, că din sărăcia poporului nostru s'ar putea
lugărul care se înfrumseţează cu pene străine Mihaiu Moldovan, Adrian Oţoiu, Victor Pra- că lipsele noastre sunt nenumărate în toate aduna în timp de câţi-va ani acele milioane
şi pe basa lui dl Măglaşiu şi era achitat, lea, Ioan Roman, Patr. Trufaş şi Vasile Viciu; direcţiunile. Cu deosebire, ne lipsesc însă, astăzi deja numâroase, ce le represintă capi
dacă la începutul pertractării nu se respingea cu suficent 22 Relegaţi la repeţirea exame mijloacele ori mai bine zis, aşezămintele talul propriu (aven a) al băncilor române-ti
dovedirea. Tot în decursul vorbirei de apă nului după 3 luni au fost 6 şcolari, respins trebuincioasa pentru de a putea ţinea şi noi şi capitalurile străine, dar tot româneşti ce
rare dl Măglaşiu a pus pe masa juzilor fo pe un an 1. rând cu progresul altor neamuri ce ne în- le-au fost încredinţate spre administrare.
tografia în care Ciorogariu, după un ospăţ cungiură. Un gol, deci — dintre celea multe Toate aceste milioane sunt economii de-ale
— am intenţionat a umplea prin înfiinţarea
de noapte, e fotografat cu trei ţigani cari zic poporului nostru şi încă economii, ce cresc
Conclusul adus în adunarea dela 16 acestui institut tipografic, pe care, prin
din vioară. Fotografia a mers din mână în şi să înmulţesc din an în an. Suntem săraci
Martie a comitatului Sibiiu, piin care având acestea, am onoare a-’l pune la disposiţiunea
mână şi absolute n’a fost lui Ciorogariu spre zice într’alt loc — dar nu sărăcim. Păcatele
în vedere, că limba protocolară a comitatu onoratului public românesc din acest colţ de
mărire. nefericitului nostru trecut de multe secole
lui pe lângă cea maghiară, este şi cea ger ţară. Tipografia «Victoria» este pro văzută cu
Causa, după-cum suntem informaţi, ne apasă încă, dar nota situaţiunii noastre
mană şi română, s’a votat publicarea ziarului cel mai modern şi mai frumos material, apoi
ajunge acum şi la Curie. După-ce juzii din economice de astăzi nu e decadinţa, ci progre
comitatens în toate trei limbile, a fost anulat cu maşini şi litere nouă. Deosebită atenţiune
Timişoara au învăţat să cunoască pe călu sul. Constatările acestea le luăm cu bucurie
de câtră ministrul de interne. In motivare vom pune pentru executarea corectă şi cu
gării Mangra şi Ciorogariu, lasă să-’i cu Ia cunoştinţă, deşi ştim, că încă n’am aflat
se invoacă „normalul" destinat pentru ziarele gust a tipăriturilor trebuincioasă băncilor
noască acum şi cei din Pesta. Nu strică pu leacul cel adevărat şi felul de purcedere
comitatense, în care este stabilită limba ma noastre româneşti, in care scop, pe lângă ce
ţină purificare. pentru delăturarea desăvârşită a neajunsurilor.
ghiara şi se susţine, că legea de naţionalităţi lea mai moderne caractere de tot felul, ne-am
Dealtmintreni ne mirăm cum de consis-
invocată la aducerea acelui conclus, nu poate provăzut şi cu litere pentru maşină de scris, D u n ă predică. In Paris a ţinut de
torul metropolitan încă n'a tras în discipli
fi invocată ca motivare. trebuincioasă atât de mult în corespondenţele curând un preot o predică înaintea unui
nari pe călugării, cari nesocotind forurile bise public foarte elegant. După-ce a vorbit mult
de bancă. Lucrările trebuincioase pentru
riceşti aleargă la cele lumene, unde — sicuti despre iubirea deaproapelui încheia astfel:
exempla trahunt, aşa cinste aduc tagmei că Deces. Ioan Piso, fost senator şi că domnii apvocaţi, de asemenea le efectuim, «Poate aşteptaţi acum dela mine, ca să vă
pitan de poliţie în Sebeşul-săsesc, a încetat la dorinţa, cu celea mai moderne litere pen rog să daţi milostivire sau să contribuiţi la
lugăreşti.
din vitaţă după grele suferinţe în Sibiiu. tru maşină de scris, ca astfel, să se poată vr’un scop de binefacere. Nici decum. Am
da şi acestui fel de tipărituri un format nurmi o simplă rugare cătră d-voastră: Plă
CORESPONDENŢA K orm os A d o lf — osândit. Kormos, modern, plăcut şi uşor de manipulat. Vom tiţi punctual pe călţunarii (cordonierii) şi
croitorii voştri, şi pe modistele voastre!»
tipări apoi: cărţi, ziare şi broşuri menite a
prietinul fostului advocat din Arad Szelle Deodată 90°/0 tot publicul elegant ajunse în
fi răspândite între popor, invitări la petreceri mare confusiune, atât doamnele cele mai
Onorată Redaciiune! a fost osândit de câtră cea mai înaltă jude
şociale şi familiare, bilete de fidanţare, de nobile cât şi domnii îmbrăcaţi după ultima
cătorie disciplinară — la perderea oficiului.
Cu ocasiunea examenului de vară ţi de cununie şi de visită, epistole, plicuri, pla modă. Toţi aruncară involuntar ochii pe
Kormos ca jude In curie, stase în legături
nut la 11 Maiu st. v., fiind zi de sărbătoare, cate, anunţuri funebrale, precum şi tot felul de vestmintele lor neplâtite. Preotul continuă:
strînse cu faimosul Szelle, şi pentru bani îi «A nu plăti conturile la croitori, cordonieri
au participat un număr însemnat de locuitori tipărituri pentru institutele de învăţământ, pen
exopera judecăţi favorabile. După-ce Szelle a si modiste, înseamnă a comite o hoţie».
atât din comuna locală cât şi din comuna tru notarii comunali, comunele bisericeşti şi po
dat faliment, între hârtii s’au găsit multe scri Preotul a lovit cinul in cap. Când altădată
vecină. litice. Tipar copir şi în diferite colori. In spe a mai ţinut predică, nu mai era de faţă ni
sori d ale lui Kormos, în care acesta parte
După finirea examenului, Reverendisi- ranţa, că onorabila inteliginţă română, fără deo menea din publicul rlegant de mai înainte.
recunoaşte că a primit, parte cere din
mul Domn protopresb V. Domşa şi-a ţinut sebire de clasă, va binevoi a apreţia bunele
nou bani, căci „afacerea e greu de pus la
de datorinţă cu aceasta ocasiune a şi exprima intenţiuni ce m’au condus la punerea funda
cale”. La 8 Iunie a ajuns causa Ia pertrac PROSPECT
via mulţumire şi recunoştinţă atât din partea mentului acestui aşezământ de mare impor
tare înaintea unei judecătorii compuse din
Domniei Sale cât şi din partea Prea V. tanţă naţională — şi mă va onora cu lucrări pentru înfiinţarea unei casse de eco
6 membrii ai casei magnaţilor şi 6 juzi cu-
Consistor archidiecesan, bravului preot Ni- tipografice de tot soiul, cerându-le binevoi nomii, societate pe acţii în Ilva-mare.
riali. Acest tribunal seara târziu şi-a adus
colau Suciu din loc, pentru nobilul şi inte torul sprigin cu deosebită st mă sunt: Ioan
apoi verdictul, prin care îl judecă la perde
resantul scop naţional dovedit faţă de bi P. Lazar m. p., prim-comptabil la «Silvania»,
rea postului şi prin urmare şi la perderea 1. Scopul societăţii este de a des-
serică şi şcoală, prin donarea averei sale proprietarul institutului tipografic şi librăria
pensiei de 6240 cor. In motivare se spune, volta simţul de economii în toate clasele
atât mişcătoare cât şi nemişcătoare. Actul «Victoria».
că Kormos în repiţite rânduri a vătâmat
de donaţiune s’a aşternut Prea V. Consistor societăţii prin primire de depuneri spre
grav vaza şi demnitatea judecătorească. —
spre aprobare. Actul cuprinde frumoase con- F u r t de 100.000 cor. Săptămâna fructificare şi prin deschiderea de cre
In contra acestei judecăţi nu are loc nici un
diţiuni, care la tâmpul seu să vor şi publica. trecută s’a întâmplat în Budapesta un furt dite solide, a înlesni ori ce lucrare onestă
fel de apelată.
Averea totală valorează 8000 cor., zic sensaţional. Micsinai Mihâly era servitor la pe terenul agriculturei, industriei, co-
opt mii cor. pentru un preot la o comună poştă şi mâna o căruţă în care se adunau
C u n u n ii. Maria Bocan şi Daniil Buda, merciului şi a altor afaceri de eco
de abia 180 numere, e destul de însemnată. pachetele şi scrisorile cu bani dela diferitele
sergent-major în Regimentul de Infant. Nr. nomie.
Recomândă mai departe Reverendisimul filiale poştale, spre a fi transpuse oficiului
64, anunţă cununia lor, care se va ţinea Du 2. Societatea s6 înfiinţează pe temp
Domn protopresb. aceasta nobilă şi bine central. Când în ziua amintită, factorul eşi
minecă, în 14 Iunie n. a. c., la 4 ore după
cuvântată faptă creştinească şi altor locuitori din filiala din strada Csumâri, unde lnlrase de 20 ani cu un capital social de 50 000
amiazi, în biserica gr. or. din Orăştie.
din comună, cărora le zace la inimă o sântă să iee mai multe pachete, — căruţa nu era coroane împărţit în 500 acţii de câte
chemare românească şi cu deosebire acelora nicăiri. In căruţă se aflau bani în valoare de 100 coroane; la cas însS că s’ar subscrie
cari n’au familie însemnată a-şi păstra bunul — Sofica Coşobea şi losif Botinanţ şi-au 400.000 cor. mai mult de 500 acţii, adunării gene
lor în cămara cerească, unde furii nu o ră serbat cununia lor în 8 Iunie n. a. c. la orele Factorul a făcut numai decât arătare
pesc şi rugina nu o strică, ear’ la ziua de 4 d. am. în biserica gr.-or. din Ioc. direcţiei, ear’ asta a înştiinţat poliţia. Ziua rale constituante îi stă în drept de a
răsplată lua-şi-va dinariul seu înzecit, dela Sâ fie într’un ceas cu noroc. întreagă, până noaptea târziu s’a urmat cu urca capitalul social până la suma
Tatăl ceresc. A mai vorbit şi dl învăţ. Ioan cercetarea. Intr'un târziu, noaptea, doi poli maximală de 100.000 coroane, împărţit