Page 3 - Activitatea_1903_06_23

Pag. 3.
A C T I V I T A T E A
Nrul 23
se poate face în puterea unui paragraf de
Sârbilor, fraţilor Şerbi! chiar
cu diferite păreri privitoare la alegerea
să râzima pe Austria, îşi atrase ura rusofili­ acum s’a sfîrţit acel eveniment glorios, lege. In 1904 apoi lipsa de feciori o vor
lor, cari la 1858 îl lipsiră de tron, numind regelui lor. O fracţiune oare-care avea suplini cu rezervişti.
că Petru Karagheorghevici s’a ales de
în locul Iui pe Miloş Obrenovici. In urma vederi republicane.
aceasta Alexandru Karagheorghevici abzise rege al Serbiei Dee D-zeu, ca prin Foc de m ă n ie e ziarul ung. „Ellen-
însuşi persoanele competente au * J L ’ W i ; l i C 1/ V » » » --------------
de bună voie la tron în Ianuarie 1859. aceasta alegere st răsară zile mai fru- Z(5k«. deia 8 runie> pentru câ prot0popul mi-
ţinut toată ziua, ba şi noaptea sfâtuiri
F a m ilia Obrenovici. cum sâ proceadă în ziua următoare în moasc ţi mai fericite, aducând putere lîtar, Preaon. Dem. Pop a servit româneşte,
ţi fericire naţiunei. Trăiască regele a predicat româneşte şi musica militară a
Dinastia Obrenovicilor, care s’a stîns marea adunare de alegere. Petru Karagheorghevici. Trăiască li- cântat „Doamne ţine şi protege" la Rusale
prin atentatul de Miercuri spre Joi noaptea Luni în 15 I. c. deja des de di­ bertatea Sârbească! Trăiască naţiunea tn biserica Minoriţilor din Cluj. II doare, că
a domnit în Sârbia dela 1816. Politica lor _ , la sărbători mari, pentru ce numai ostasii
mineaţă erau stradele Belgradului in-
■ , .
i v • • x
a fost energică, tirană şi nemiloasă. Numele Sârbă / Valachi merg la biserică cu musica şi cato-
desuite de popor, care cu nedumerire
familiar şi l’au luat dela un anumit Obren. Trăiască armata Sârbească! licii, reformaţii, saşii, unitarii şi jidovii nu.
Prima dată îl întrebuinţează Miloş la 1810. aştepta momentul dorit, când Scupcina Au urmat apoi 101 puşcături de Nu vrea r t priceapS, c5 daci şi^ celelalte
Ura între cele două dinastii a isbucnit sub (dieta), senatori şi deputaţi să adunau * confesiuni ar merge n e m n i r t n r* 11 f'tHIQW.Zl. D 3 f îl Dl dl
n n n f u i x i i n i cu musica, n’ar fi mai
principele Miloş, care ucise pe eroul naţonal ca după un dcsastru atât de fioros sâ tunuri de pe zidurile cetăţii. Intre po­ mulţi ostaşi, ca băndaşi, după ce regimentu*
Karagheorghevici. Tirănia lui M loş nu mai sâvîrşească noua alegere a regelui şi a por s’au împărţit proclamăţii tipărite. j e românesc.
poate fi tolerată de Ştirbi şi-'l silesc pe Mi­ dinastiei. Miliţia a depus jurământul de credinţă
loş să abzică. Fiii sei Mihail şi Miloş sunt Cătră 9 ore rînd pe rînd soseau cătră constituţiunea ţârii şi a regelui f lo a c h im M urăşanu, advocat, fost
mai slabi, dinastia Karagheorghevici învinge senatorii, între cei dintâiu era Velimi- Seara a fost toate ferestrile ilum’ , funcţionar guvernial la curtea aulică transil
djn Viena, deputat dietal, preşedinte de
din nou (1843) şi Obrenoviceştii sunt exilaţi
Mai târziu ajung iarăşi pe tronul Sârbiei, rovici, preşedintele scupcinei, metropo- eăr’ în şedinţa de după ameazi sa tribunal) pe urmâ secretar al fondurilor gră-
însă la 1868 Mihail Obrenovici cade jertfa litul Inocenţius şi alţii, cari întră în ales o deputaţiune de 24, cari vor niţere,ti din Năsăud, apoi membru în comi-
unui atentat în parcul din Topşider. Lui îi , , nrâ!., unde iau la cunoştinţă avea sâ aducă pe regele acasă. tet, în comisiunea administratoare şi vice-
r , moartea preşedinte, a murit Mercuri noaptea în Nă-
r
,
■ *
urmează vărul seu Milan, care la 1882 e sala de p . Pe cât de tragică a fost moartea ^ ^
propunerea guvernului. Sâ >a la cunoş-
proclamat rege. Sub Milan sunt la ordinea amiazi i-a fost înmorinân-
tinţă reposarea regelui, apoi cum gu- regelui Alexandru, cu at t ma ^ I tarea^ ja care a participat multă lume din
zilei atentatele, conjuraţiunile, suspendările de
constituţie, însă cu toate uneltirile lui viclene vernul a susţinut ordinea. După-ce s’a siasmată şi plină de tact a fost sâvir- _ - - -■ ” »—--■ ’ ■
la 1889 Milan abzice de tron. primit constituţiunea din anul 1888, gu- şită alegerea regelui Petru,
vernul cere dela representanţii poporu- Naţiunea sârbă a procedat grabnic B ă d ă ră n ie şi in su ltă . In „Eveni-
R egele om orît.
lui alegerea noului rege. Guvernul pre- j unanim la manifestarea dorinţelor mentuU, numărul dela 31 Maiu se cuprinde
Lui Milan îi urmează în domnie fiiul
tinde, că asupra faptei comise la 10 saie> ceea-ce a făcut sâ dispară on ş gidentul consiliului de ministrj al României>
său Alexandru, născut la 1876. Fiind însă
1. c. singur numai representanţii naţio- ce urmări triste de cari mulţi se te- d] D A Sturdza, în un moment de iritaţie,
dl D. A. Sturdza, în un moment de iritaţie,
minor la 1889 când a abzis tatăl seu, s’a
nali ai poporului sunt îndreptăţiţi a ju­ meau.
ales o regenţă. In 15 Aprilie 1895 Alexandru în schimbul de vorbe ce a avut cu dl Petru
chiema la cină pe cei doi regenţi şi pe mem­ deca precum şi asupra purcederii gu­ Grădiştean, presidentul Ligei, şi-ar fi permis
brii cabinetului Avakutnovici. Era pregătită vernului. bădărănia să numească pe Românii din Si-
proclamaţia prin care Alexandru se proclama Propunerea guvernului a fost pri­ N0UTĂTI biiu „mişei“. Dl Sturdza şi-a putut lua astfel
rege. Alexandru se ridică de-odată şi se de informaţiuni cel mult dela prietinul seu
mită cu votisare nominală unanimă.
declară maioren, suspenda constituţia din
Tot in acest timp ş. aeputaţ,, m
Tot în acest timp şi deputaţii în N o i advocaţi ro m a n i. Dnlt Dr. J < ~ k y , pe ca,e P, sp« deccarv,
1889, pe regenţi şi pe miniştri îi declară io t in aocat r y r r n.,KUci., an de- sau argatul seu dela moşie, sfetnic în-
prisonieri şi-’i ţinu la palat până a doua zi acelaşi mod au luat la cunoştinţă toate oan argi a şi . advocat la tim de casă> scos de aici în adevăr pentru
la 10 ore, când primi omagiile de supunere în saţa lor proprie. A urmat dupâ
la 10 ore, când primi omagiile de supunere FeUcităm din inimă pe simpaticii pa- mişelli. Or.-care ar fi isvorul acestor infor-
ale garnisoanei, armatei şi ce ăţenilor. Popo- aceasta primirea jurământului fieşte- tr-lC)ţi' si le dorim succese si In viaţa practică I maţii talse, înfierăm purtarea aceasta necua-
rul a întimpinat cu bucurie schimbarea. Re- prjn preoţi; diferitelor confesiuni: _ lificabilă a dlui Sturdza şi cerem explicări,
gele şi-a format un minister de radicali si ^ ^ D.zeuţ ceţ viUj câ disposi- Necrolog. Subscrişii cu inimă înfrântă Pentru a reveni. „T. R!‘
progresişti înrh^iat neno- tiile constituţiunii le voiu ţinea şi apăra, de durere aduc la cunoştinţă număroaselor P ild ă vrednică de u rm a t. Primim
esişti.
La 19 exan ni calitate de legislator voiu rudenii Şl cunoscuţilor, că prea iu i a r q epistolâ> în care nj sg aduce la cuuoştinţă
,octo c w to m cil Drug. Del, câ.» jur c i „ amă, bunica, ,o,s. * co»crt Vid.
,o,ia aceasta începftnd turhurăi ile intern, conlucra totdeauna sp e bmele ţ ş tcpmua. Barciann nttse. lusa d, m a . ţ » J
" |a n |t Primarlli di„ c„.
s„(eri„te „ ad()rml, t„ Domnul, ^ duce ^ ^
-j------------
n’au mai încetat în Sârbia. a regelui, aşa să-m, ajute D-zeu. 1 Jdupâ grele sutermţe a aaorm.r in r,ouu.u„ e ^ ^ prj|narul dj„ CQ_
;ciu.,
Sfîrşitul lui tragic l'am arătat mai sus. Pe la 11 ore s’au adunat cu toţi! provăzută CU sfintele taine, Luni. in 15 lume muna Rafna> (com. Caraş.Severin)i Ioan Roşiu,
Serbia.
__________ la conak, traversând mulţimea popo-1 a. c. n., la orele 12 /3 p. m., in etate văzând, că nu mai au sfârşit cusăturile cu
Regat, sl- mărgineşte la nord cu Ung.- rul„i adunat, care striga din răsputeri: ” ,7 'Z le “"r *le 'f elor ?in “ " " f ■ dM
tA r,rin Dunăre si Sava); Ia ost ^ / ueiuuv.i«= de ştire înaintea bisericii in ziua de Cons-
"a 2 Î “ Bulgada la »d cu Bulgari, la 11 *' taM,„ Elen,, c, dacâ vor mai tmbrâc,
“ f " , , i, vestL Novibaz.r şi Bosnia. Preşedintele Velimirovicl in ton strada Cisnădie. nr. 7, la Reşman in b.sen u (j femelIe haine rampe cusute cu
Tara” este' platou traversat de multe văi şi puternic a deschis representanţa natio' ^ epZ ta d ul T n ’urm^nTriptaZ- *ur- ca"d la 5i“ “ ă Ia ioC' *Poi
dealuri. Arealul face 48.302 c. m. pStraj, aM ca urmStoarele cuvinte: • p vsd. Iustina Dr. N. Olariu °Pre5,e l0™1 Pentru “ «‘'«"a- >" “ “ ““
(877.22 Miluti pattate). a.p» n u n tire a PO. aianarea ” p Bardanu, Constantin P. Barcianu, Aurel ad“ ă \ ma' di" 'T * . fem“
porajiunii dela anul 1895 are 2,3 4153 s„«ete, "• £ B ^ , P„povtci „Usc. P Bar- de P“ ** ha™ '7 * '. de *»;■
v îrnrinr4 ne cercuri politice. Guvern scupcinei ji a t r. Ddir.«» ’ . „ D lucru, care a adus multe familii la ruină,
^nsfitutional. Are dietă (scupcină), cu 45 taţi ţi senatori ţtiu că premergând cianu, ca fii şi ice. aJ ° '" a ’ ' ° PP înainte de toate erau hainele scumpe, mân-
deputaţi denumiţi de rege şi 134 deputaţi mirea celor întâmplate ţi restituirea Iuga ^ 4c|a> “ d°e‘ cumna°t s| carea şi celelalte nu numărau - ear’ dato-
alesi de popor pe câte 3 ani. constituţiunii din l888> azi ne-am adu- ca „inere. Delia> riile să înmulţiau. In urma poruncii harnicului
1 După organisaţia dela 1889, are Infan- ^ al regduL In înţde. ~ g R QUri Tiberia P^mar toate fetele şi nevestele au venit la
o • . oo Ratalioane a 4 compănii cu câte 4 r .. . ^ ¥ „ . . ,T. . 0 D oc in haine simple, frumoase si le sta cu
teric. 20 Batalioane a * p . sul constituţiunii alegerea regelui să c p Barcianu, El vira si Victor A. P. Bar- ' ‘ . .x ,
nfireri si 90 soldaţi; în timp de răsboiu, 5 oficer. sut { ■ ,x // / ^ U ’ . . . mult mai bine. Cari mai erau pe stradă în în
mult mai bine. Cari mai erau pe stradă
, 2M solda i^ ctvaUri,: 11 Escatirorme cu 5 face cu vot,sare „omtnal*, astfel rri cia„„, c, nepoţ, ş, nepoate, haine cusute cu aur, după ce au auzit po­
oficeri, 116 soldaţi şi 112 cai. In timp de scupcina începe ţi senatul contmuăA Fie-i ţărina uşoară şi memoria b.ne- runca s’au grăbit a-şi lăpăda hainele acestea
bătaie' 5 oficeri şi 180 călăraşi. Artilerie: 40 jţog adunarea naţională a face propu- cuvântată 1 şi a-şi lua altele, cusute cu aţă. Numai în

Baterii cu 4, ta nerc cu privire U perseand f l o a r e a "dietei. .Alkotmtiny. chipul acesta poate fi mântuit poporul de
lux şi datorii. Primarul din Rafna, ca şi cel
2 °ftS ta m e 1 4 'cumpănii. Geni'e: 2 Bata- La vot bele acestea întreaga a d o - l . ^ ca prin c,.,a,r,lc guvernamentale s i djn Fetendiai care mai lnainte a ,ăcnt ,ucr„|
lioane de pioneri, cu o companie de cale fe- nare naţională ca un om sare sus şi vorbeşte despre apropiata disolvare a dietei acegtai e vrednjc de toată lauda, ear’ exetn-
rată şi jumătate Batalion cu 2 compănii de cu un glas erumpe din toate părţile ca singurul mijloc care ar putea pune capăt pjuj juj trebue urmat de toţi primarii din
bonton laolaltă 18 compănii. Train: 5 Exca- cu aclamarea tZsivio Petro Karagheor- situaţiei încurcate de astăzi. Diso.varea ai comuneie) ţn cad |uxui aduce ţa sapj de
droane şi 5 compănii de sanitaets, gendarmi, ^ vţdll / avea să urmeze in luna Iulie, pentru-ca r poporenj.
p “ o I de granije 700 inşi. «. tin.f s,a candjdat din partea adu. noo61. alegeri sd se poa.â face In August
. jO fin0 cu 1044 oficeri si 206 tunuri, Aş as a ca p ori Septemvrie, fireşte, conduse de un nou C o n fesiu
Confesîun n ile în U ngaria. După
f ^ mobilisată nârii naţionale singur pnnctpele Petru ^ conscripţia din 1900 sunt în Ungaria 9 mii.
9 f l >26932 soldaţi. Gloate: 3 ^ .932. Am Karagheorghev.c, ceea-ce preşedinte e| t 846.533 romano-cat. (Germani, Maghiari,
------ ------------ -------------
făcut acest extras ultim, ca să servească spre enunţă şi propune votisarea nominală, t Teofil F râ n cu , şef de birou în Slovaci, Croaţi, Bunievaţi), 2 mii. 799.846
-ti.
ştire şi cetitorilor noştri plugari, cari nu sunt Toate voturile le-a întrunit singu- ministeriul cultelor şi instrucţiunei publice greco-orientali (Români şi Sârbi), 2,423.818
T "
•
orientaţi despre aceasta ţărişoară, care a pro rul candidat ear’ la caftlul alegerii din Bucureşti, decorat cu medalia Bene Me- calvini (Maghiari), 1 mii. 843.634 gr.-cat.
, renti clasa II. pentru meritele sale literare (Români şi Ruteni), 1 mii. 280.070 evangelici
dus atâtea sguduituri de tronuri
atât în ie ă c ţi afar t suna aeru g. ordinul Coroana României, a încetat luterani (Germani si Slovaci, apoi renegaţi),
In săptămâna aceasta să va alege şi
de Zsivio! djn vieaţă în 27 Maiu n. c. în comuna sa 846.254 (Jidani), 68 005 unitari (Maghiari).
proclama regele. O fracţiune oare-care este
de părere a-se proclama republică. Resultatul l’a publicat preşedintele, natală Benic, la poalele munţilor Apuseni ai
Toate puterile privesc cu atenţiune în­ după-ce a enunţat că toate voturile Ardealului, unde venise să-’si restabilească . ,
sănătatea sdruncinată. — Fie-i ţărina uşoară | IVI3,1 flO U .
cordată la lucrurile ce se vor desvolta în le-a întrunit Petru Karagheorghevici,
acest regat, care poate da ansă la încurcă­ prin urmare el este regele Sârbiei. Au şi memoria binecuvântată!
turi primejdioase pentru pacea Europeană. D em isia ca b in etu lu i Sttell.
mai vorbit vice-preşedintele Ghiga Ger-
D acă n u vo r fi a sen tă ri anul Pe când punem foaia sub tipar primim
R egele a m u r it! T răiască regele! sici\ ear’ la fine ministrul de justiţie acesta înainte de Octomvrie, atunci — după- ştirea, că ministrul Szâll a demisionat şi că
Ziua de Duminecă, 14 Iunie st. Zsivcovici, cel mai popular bărbat al cum scrie »Neue Freie Prese» — feciorii, cu formarea uoului cabinet va fi însărcinat
Sârbiei, eşind pe balconul conacului a cari ar fi să scape cu 1 Octomvrie vor fi de cătră M. Sa Regele contele Ştefan Tisza.
n., a fost pentru Sârbia foarte sgomo-
toasă, întrucât partidele sâ frământau zis în ton înalt următoarele: ţinuţi până la sfîrşitul lui Decemvrie, ceea-ce