Page 3 - Activitatea_1903_06_24
P. 3
Nrul 24 ACTIVITATEA Pag- 3.
leguminoase etc., fruntea boabelor se Post de notar în Komos. Se atrage drapelul independenţei. Puţin mai jos stă în Ispesat 80 cor., a rămas un venit curat de
atenţiunea celor interesaţi la concursul pos picioare I. Brătianu. El e cu capul gol, în
scutură sau s6 desghioacă, ear’ la cele 60 cor. Suprasolviri s’au dat din partea
tului de notar în comuna mare Romos, pre redingotă şi pardisiu. In faţa lui aplecat în
cari se coc egal, boabele mari şi grele d-lor : Roza Antal, şef la gara din 1. 9 cor.,
tura Orăştiei, comitatul Hunedoara. genunche stă un dorobanţ, ţinând într’o Hajdu Gâza, căpitan opid. 4 cor., Dr. Strausz
s6 deslipesc şi se scutură la cea mai
mână arma, ear’ în cealaltă căciula. Brătianu Arpâd, advocat 4 cor., Csucs Kâroly, co
mică mişcare a paiului. De aceea stadiul Instalarea episcopului Lugoju privind la el, îi arată cu mâna dreaptă dru merciant 4 cor., Szalasi Ant. comerciant 3
cel mai potrivit pentru recoltă este lui. Ziarele aduc vestea, că hirotonirea no mul spre neatîrnare şi viitorul ţării. Pe par cor., Niţu Dima, comerciant 2 cor., Vasile
pârga, adecă unde lanul şi câmpul în ului episcop gr.-cat. din Lugoj Dr. Vasile tea a doua a monumentului în faţa lui Ioan Osvadă, dir. de bancă 1 cor., Nicolau Ma-
treg a luat un aspect galben auriu, şi Hossu va avea loc în 12 Iulie la Blaj. Actul Brătianu e o româncă cu doi copii, povestind crea, comptabil 1 cor., Cziczek Mihây, co
hirotonirei se va săvîrşi prin metropolitul faptele lui Brătianu. Pe marmoră stă scris merciant 1 cor., Petru Muntean, măcelar 1
bobul se poate frânge cu unghia, şi
Mihâlyi, asistat de episcopii Szabd şi Radu. cu litere de aur: «Prin minte, prin inimă şi cor., Kuszâl Jozsef, cassar la drumul de fer
până gătim de tăiat, se apropie deja
Instalarea se va face în Lugoj în 19 Iulie braţele noastre». Jos, pe o placă de marmoră 1 cor., Roth Miller 1 cor., Adler fotograf
toate de maturaţiunea completă a lor, e scris: «Lui Ioan C. Brătianu — 1903*. Braşov, 60 fi1., Malkin Mihâly, bărbier 40 fii.,
atât cele tăiate cât şi cele remase în Petrecere. Sâmbătă la 27 Iunie a. La spatele monumentului e un înger, geniul Gat Lâszld, comerciant 20 fii., Kovâts Laj,
picioare, fără de a se scutura vre c. m a t u r i s a n ţ i i collegiului Kun din Orăş- României, care rupe lanţurile sclaviei. Sub 20 fii. Vosgyan Ioan, 20 fii. Florea Sandru,
unele. tie îşi vor ţinea p e t r e c e r e a in c er c r e s - acest al doilea grup, în cele patru colţuri ale 20 fi.
t ri n s , în sala hotelului « T r a n s i l v a n i a » , monumentului să află câte-o statuă de bronz. Cu stimă:
Dr. A. Nowacki a făcut studii in
în beneficiul steagului tinerimii. începutul Ele simbolisează: Prudenţa, Elocinţa, Patrio JPetru Moisinf
teresante asupra maturităţii grâului, şi notar al societăţii.
seara la 81/2 oare. Taxa de intrare: de tismul şi Curajul. In partea dreaptă şi în
a modificărilor ce el sufere în decur persoană 1 cor. 60 bani ; de familie 4 cor., stânga sunt basreliefurile, representând scene
sul maturaţiunei sale şi a găsit: de loge 10 cor. Suprasolviri să primesc cu dtn istoria modernă a ţării şi la care Bră
mulţumită şi se vor cuita prin foi. Bilete tianu a luat o parte activă. Intr’o parte să
Subsemnatul inginer diplomat şi
*j3 u i se pot procura în neguţâtoriile: Barcsi Jânos, află representată scena, când Brătianu vor
2.8556 3,5813 4,1862 4,2180 Graef H. şi Harth Johann ; seara la cassă. beşte poporului la 1848, ear’ în alta sosirea
aqsoq OOI uip practic îmi iau voia a V6 încunoştiinţa,
-qns Petrecerile abiturienţilor au fost totdea M. S. Regelui pe pământul României. Această că am deschis un birou technic în
Reghinul-săsesc (str. Dedrâd nr. 347.)
minunată lucrare de artă se datoreşte cu
una alese şi bine succese.
Greu tatea specifică 1,2004 1,2295 1,3363 1,3913 noscutului sculpţor frâhces dl Ernest dubois. preliminare (devise) pentru tot felul de
In acel birou pregătesc planuri şi
! | j Directoriul fundaţiunii Şuluţane Vifor în dieta croată. Mercuri construcţiuni de architecturâ precum:
piqUD 'UiO l> si-a ţinut şedinţa anuală în Sâmbăta Rusa
O î
C- lO C 5 CC s’au început la Zagrab şedinţele dietei croate, planuri pentru clădiri economice, oficine
CC
ui aqvoq 001 O «O 00 tH liilor, fiind de faţă, afară de membrii Ven.
<S
tH
CC
B[ jiuurqoA »c icT ce înaintea palatului dietal s’a adunat mulţime (laboratoare), celare de ghiaţă, clădiri
Capitul II. Dni: Iosif Pop, Ioan Mezei şi de oameni, aşa că poliţia şi gendarmeria a pentru muncitori, locuinţe pentru am
de % Alex. Onaciu, j uzi de curie în Budapesta, trebuit să intervină şi să alunge mulţimea. ploiaţi şi pentru privaţi, locuinţe ţără
Canti tatea apă 51,47 47,69 25,73 12,97 director financiar Nyiregyhâz, Iosit St. Şuluţ, Chiar în şalele dietei erau postaţi mulţi gen- neşti, edificii pentru proprietari de pă
Vas. Hossu, jude de tablă, Cluj. George Pop,
Sibiiu şi Leontin Pop, Cluj, juzi de tribun, darmi înarmaţi. Oposiţia a protestat ener mânt şi de domenii, pentru tot felul
gic contra acestui fapt. Presidentul a de de edificii publice, precum; şcoale, bi
Epoca secera tului Iulie 9 Iulie Iulie 20 Iulie în pensiune. Ioan Simionaş, preş. sedriei orf. clarat, că a trebuit să aducă gendarmi, pen serici, etc.
Deva, Iuliu Bardosi, insp. şcol. reg. în pens.
1 I ! 13 23 Sibiiu. Vasile P. Hărşan, adv. Sibiiu şi Dr. tru a asigura liniştea în dietă.. (E caracteris Asemenea planuri şi preliminare
timpurie târzie Alex. Pop, medic, Blaj, apoi advocatul archid. tic, că mulţi deputaţi din partidul guverna sele şi de apă, precum: construcţiuni
pentru tot felul de construcţiuni de şo
mental au primit epistole ameninţătoare, în
Dr. Iuliu Maniu şi Ştef. Pop, protonotar
Stadiu maturitate lapte, lapte, în pârgă completă cons. Sâmbătă dim. s’a ţinut părăstras pen cari sunt provocaţi a-şi depune mandatele). de poduri, mori, iazuri, întărituri de
Deputatul Covacevici din partidul naţional
ţermuri, canalisaţiuni, pentru scurgerea
tru Mitrop. Şuluţ ia biserica parochială, ce
a făcut propunerea urgentă de a se esmite
apei din
terene
mâlăştinoase şi din
de în matur, lebrând protop. Bărbat şi capei. Nistor. La o comisie pentru constatarea căuşelor tulbu lacuri.
începutul şedinţii după salutul adresat celor
mat. mat. în presenţi, Mitroplitul aminteşte de repausarea rărilor recente din Croaţia şi eruarea auto
Planuri şi preliminare pentru apa-
1 1. j II. III. IV. membrilor Dr. Ioan Raţiu şi Patr. Barbu, şi rilor spirituali ai turburărilor. Când Cova ducte în comune şi cetăţi.
cevici a voit să-’şi motiveze propunerea, s’a
apoi în cuvinte de caldă iubire şi bucurie
Deci timpul cel mai potrivit pentru produs un mare tumult pe băncile oposiţiei, Tot felul de planuri pentru lucrări
pomeneşte de numirea admin. fundaţiunei
secerat este trecerea cerealelor dela care bătea cu picioarele în pământ, fluera cu cari privesc ingineria de cultură ,precum
111. Sa Dr. Vas. Hossu, de Episcop la Lugoş.
lapte la pârgă. Insă cu toate acestea Cuvintele Excel. Sale au fost acoperite de guere şi trîmbiţe aduse cu sine de acasă şi şi mâsuri de terene şi câmp şi co
făcea sgomot asurzitor. Presidentul a fost masări.
uneori nu este r6u, ba putem fi chiar aclamări la adresa III. Sale. Se cetesc ra
silit să suspindă şedinţa. In ziua următoare Asigurând lucru conştienţios şi
constrinşi de împrejurări, ca să începem poartele administraţiunii şi advocatului archid.
seceratul cu 2— 3 zile mai curend de Iuâi.du-se spre ştiinţă cu aprobare. Special (Joi) oposiţia a fâcut propunerea, ca să se serviciu prompt, mâ recomând
s’a remarcat preţioasale servicii, pe cari dl exmitâ o comise de 11 inşi, care se elabo
cât stadiul normal, sau decât am dori reze o adresă cătră împăratul, în care să se cu tot respectul
Vasile Mica, din Sz.-Odorheiu, le-a făcut
noi. Aceasta se întemplă mai cu seamă pretindă sistarea investigaţiumlor în chestiunea
fundaţiuni prin cumpărarea moşiei de acolo. F . Bogdan,
atunci, când avem mult teren de se Din acest prilej Directoriul îi şi votează mul turburărilor din Croaţia şi agraţiarea celor ing. cu diplomă.
cerat şi braţe sunt relativ puţine, sau ţumită protocolară. In acelaşi timp s’a cons condamnaţi pentru turburâii. Şedinţa aceasta
încă a fost furtunoasă.
timpul este nestatornic şi nu suntem tatat şi frumosul avânt luat de fundaţiune a
siguri de el. Atunci să începem mai cărei avere la finea anului era de coroane „Calicul" în a doua ediţie.
9,058.5-56. (Ştire alarmătoare. Garda albaneză
bine cu 2— 3 zile mai curend decât Pe al doilea semestru din acest
ar fi provocat pe Sultanul să abzică dela
prea târziu, căci nu avem perderi aşa tron, ear’ comitetul bulgar ar fi ameninţat că an escriem nou abonament la „Calicul"
Potop de apă şi grindină. Cu datul
mari la cele tăiate de timpuriu, ca la în Constantinopol chiar aşa un atentat să cu preţul de 3 coroane — pentru străi
de 12 Iunie preotul N. T o d e a din Almaşul-
cele tăiate mai târziu, cari cătră fine mic ne scrie următoarele : Comunele noas va comite ca şi în Salonichi. Că s'a întâm nătate — 3.50 franci.
ni-se scutură enorm. tre muntoase din cercul pretorial Geoagiul- plat oare-ce este neîndoielnic, aceasta o con Abonamentul să plăteşte înainte de
stată şi o veste adresată lui «Kolnische Zei-
Recoltatul cerealelor se face cu inferior au earăşi zile triste. In 9 Iunie ho 1 Iulie v.
tarul comunelor Almaşul-mare, Nădăştie, Glod, tung», că în palatul Sultanului s’ar fi întâm
secerea, coasă simplă, coasă împedecată plat tenele treburi secrete. In una din nop Celor-ce nu-s »feciori d'ai lui bani
şi Tecărău au fost sdrobite de o grindină
şi cu maşinile de secerat simple, sau ţile săptâmânei trecute s’ar fi transportat din gata*, dacă ne cer, le concedem plă-
care abia în ziua următoare s’a topit. Păraele
cu maşini de secerat şi legat. palatul Sultanului 40 persoane vulnerate. tirea abonamentului oricând în decur
şi văile în urma aceasta s’au umflat, causând
Despre antecedentele caşului şi decurgerea
Secerea este un cuţit încovoiat stricăciuni mari. Şi mai tristă li-a fost însă sul semestrului.
aceluia nu se poate şti nimic. Agenţii se
în formă de semicerc, a cărui coadă ziua de Joi (11 Iunie), care doar’ numai cu Cu numeri dela începutul anului
creţi s’au înmulţit foarte, şi vapoarele socie
este împlântată într’o bucată de lemn ziua catastrofei din 24 Iunie 1898 s’ar putea nu m ai putem servi.
asămăna, când au perit în valuri chiar şi un tăţii bulgare sunt tare supraveghiate.
numită mâneiu. Partea interioară a se D in motivul acesta vom scoate
considerabil număr de oameni. Joi adecă, o
cerei sau că este netedă, şi atunci se Iteuniune de asigurarea vitelor. pentru cei-ce doresc a posede „Calicul“
ploaie torenţială s’a descărcat în munţii Al-
bate cu ciocănelul pe nicovală şi se In Rodna-nouă, la sfatul preotului Pamfiliu dela începutul anului o a doua ediţie.
maşului-mare, în urma căreia valea Almaşului-
ascute cu gresia, întocmai ca şi o coasă, mare, care trece prin comunele Almaşul-mare, Grapini, s'a ţinut în 14 Iunie o adunare de Preţul abonamentului la a doua
popor, şi cetindu-se un proiect de statute
sau că ea este zimţită, adecă crestată Nădăştie, Glod, Ardeu şi Bozeş, a crescut ediţie să reduce pentru prim ul semes
pentru o «Reuniune economică de despăgu
şi atunci la îngroşare şi tocire, ea nu în mod înspăimântător, causând pagube tru la 2 coroane/ pentru a l doilea se
enorme. Tot aşa şi valea Tecărăului şi bire in cas de daune», proprietarii de vite
se poate bate cu ciocănelul şi nici mestru rămâne tot J coroane.
cea a Almaşului-de-mijloc, cari trec prin co au făcut între sine un contract social: cum-
cu gresia, ci pentru a fi ascuţită, ea că să vor ajutora unul pe altul, în cas când Abonamente la a doua ediţie a
munele Almaşul-mic, Balşa şi în parte şi prin
trebueşte zimţită din nou. (va urma). Mada, pe unde au causat pagube foarte mari. ar păgubi, ca aşa — până la întărirea sta „Calicului1’ prim im pân ă în 15 Iulie v.
Mai ales locuitorii Almaşului-mic, cari sunt tului proiectat — ei totuşi să fie ajutoraţi. — A doaua ediţie e condiţionată d'un
NOUTĂTI situaţi pe marginea văii, strîmtoraţi întră Tot atunci li-s’a explicat şi legea şi moda număr de cel puţin aţâţa noi abo-
lităţile de a se putea asigura economii şi la
___ _ » _____ două dealuri, au suferit pagube uriaşe. Ştie nenţi, câţi se recer la acoperirea
Dumnezeu, ce va mai fi; până acum însă cassa statului. [Art. 1. XVI. 1900) — Ra
speselor retipărirei.
Fundaţiune de 30,000 coroane a pe aici numai rău şi sărăcie se arată. Aproape portorul.
fâcut P. S. Sa Dr. Demetriu Radu, pe sama die- zilnic ne cercetează ploi torenţiale, cari spală „Calicul* oferă o lectură hazlie, care
cesei Lugojului din prilejul serbării jubilare şi duc la vale tot ce se află în calea lor. în veci nu să învecheşte.
a aceleia. Totodată a mai promis P. S. S. Mulţumită publioă. Dovadă continuele cereri după
şi pentru edificarea şcoalei gr.-cat. din Lu Monumentul lui I. C. Brătianu exem plare de acum 16 ani, de cari
goj 2000 de cor. ane. Fapta fiumoasn, care s’a desvălit la Bucureşti în una din Dumine Societatea cojocarilor din Hunedoara a la noi nu să mai află.
încununează păstorirea de 6 ani a P. S. cile trecute. Monumentul e o adevărată lucrare arangeat o petrecere de vară în 7 1. c.
Sale în Lugoj, vorbeşte de sine. de artă. Sus să vede România representată în grădina d-lui Straus, care a succes foarte Administraţia „Calicului41.
prin o femee, care ţine în mână desfăşurat, bine. S'a încasat suma de 140 cor., s’a
