Page 1 - Activitatea_1903_07_25
P. 1
Anul III. Orâştie, 2 Iulie n. 1903. Nr. 25
IN SERŢIU N I: A B O N AM EN T:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/s an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nil să îna
Pentru România şi străinătate:
poiază.
Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în fiecare Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
3 Iulie 1866. le-am cuprins însă în notiţe şi rînd pe teaptă-te Române", care făcea o impre au căzut la primul atac, al batalionului
rînd le voiu publica.
Bine ar fi, ca să siile foarte bună asupra soldaţilor noş I., care fu condus la asaltul cu bajo-
se scrie cât de multe, căci culese, la tri şi curajul, apoi entusiasmul creştea, neta, în urma tacticei usitată în armata
timpul său, toate într’un mănunchiu, încât cugetai, că înaintăm la atare ce austriacă. Mai multe atacuri şi mai
Mâne să împlinesc 37 ani de când
ar forma adevărata istorie nepărtinitoare. paradă. Nu lipseau glumele împrumu mult expus au fost batalionul 3, com
regimentul nostru de casă Nr. 64 Cari
Regimentul 64 înainte de răsboiu tate făcute de ficiorii noştri. Regimen paniile 13— 18. Despre aceste, precum
Alexander, Grossherzog von Sachsen-
se afla în Viena şi până la câmpul de tul înainta prin holdele cu grâu în co şi despre conducerea bună, rea, apoi
Weimar-Eisenach, acum Freiherr von
bătaie a mers pe jos, pe când multe loane pe batalion, ear’ în urma noastră despre multe bravuri speciale de ale
Mărtens, înfiinţat după răsboiul din
alte trupe folosiră calea ferată. — Dru spicele rămâneau culcate la pămănt. detajamentelor acestui regiment vom
anul 1859 din cadrele altor trei regi
mul până la Gablencz şi Zwikau l-au făcut Am suit o colină, după care am scrie în viitor.
mente ardelene, au primit botezul de
în trei săptămâni. Acest marş a ajutat scoborît în alta vale, având din nou Scopul acestora, după cum am
sânge pe câmpul Bohemiei şi aceasta
mult la oţelirea trupei şi au suportat înaintea noastră un deal lipsit de ori amintit şi la început, este ca s6 îm-
cu prilejul bătăliei decizătoare dela
mai cu înlesnire ostenelele răsboiului, şi ce cultură, însă cum era rîpos, cu prospetăm aducerea aminte a zilei
Konigrâtz.
mai cu seamă retirarea pe aceeaşi dis mare grăutate puteam înainta. Lupta de 3 Iulie 1866 care cade chiar pe
Bine este a se revoca în memo
tanţa a făcut-o regimentul în abea 7 curgea în toată puterea în spre stânga ziua de mâne.
rie acelor puţini combatenţi de atunci,
zile în urma desastrului suferit de ar dela noi, numai după ajungerea pe
cari se mai află în viaţă, precum şi f i
mata întreagă.
acelora, cari azi sunt In şirurile acestui vîrful colinei să auzi o granată şuerând
In 3 Iulie firmamentul era des de pe de-asupra nostră. Abea acum ne-am Maghiarisare pe toată linia.
regiment.
Celea scrise aici sunt întemeiate dimineaţă încărcat cu nori grei. Tru împărţit în tirailori de câte o jumătate
pele îşi vedeau de ocupaţiile lor, ce de compânie.
pe unele notiţe de a-le lui Alexandru In interesul maghiarisării firmelor
se usitează în câmpul deschis şi parte
Savul, cadet în regimentul Nr. 64, cari Cu acest prilej înaintând, câteva neguţâtoreşti, comitatul Borşod a făcut
din întâmplare a rămas în posesiunea sub corturi improvisionate. Nime nu jumătăţi de companie au fost rupte representaţie cătră dieta din Buda
avea idee, că încă în aceeaşi zi să se
mea, ca a unui camerad al său, cu de cătră grosul regimentului şi cum pesta. Aceasta scrisoare arată, că me-
înceapă răsboiu 1. Se aşezase castroa-
care împreună am servit în acest re nu cunoşteam bine linia duşmanului, seriaşii-industriaşii şi neguţătorii folosesc
nele cu carnea la foc, când de o dată
giment. o jumătate de companie condusă de pe lângă limba maghiară şi alte limbi
să aude o detunătură, apoi a doua, a
Notiţele sunt conduse în limba locotenentul Horvath a fost prinsă de străine pe tablele lor. — Cum unii nu
treia şi mai, multe, toate dela aripa
germână, pentru-că Savul era înainte Prusaci. Pe la ameazi şi până cătră 1 se folosesc nici decum de limba ma
de înrolare absolvent al Ludoviceului stângă a armatei. S’a suflat alarm, oră era lupta încinsă pe toată linia ghiară, ceea-ce să atribuie indiferinţii
aproape în 10 minute regimentul era
din Viena, ca atare puţin, ba foarte şi ficiorii erau deja dedaţi cu bubuitu şi unor prejudiţii necualificabile. — Pro
în picioare, gata de răsboiu.
rău, ştia limba sa maternă. Era fiul rile asurzitoare ale tunurilor şi puş punerea coramisării astorfel de oameni
dragomanului austriac de Savul, aplicat Era la 7 ore dimineaţa, o ploaie tilor. sună:
la consulatul din Iaşi şi a fost crescut cu picuri mari cădea, care ţinu până In urma unei conducerii necores 1, Cetăţenii supuşi dării de câş
nemţeşte. Tiner cult, pianist rutinat, cam cătră 11 ore. — Bubuiturilor de punzătoare, corpul nostru 2 de armată, tig clasa III.) cari se folosesc afară
în urma căreia însuşire aveam Intrare tunuri nu se dădea mare atenţiune la care opăra la aripa dreaptă, era aproape
de limba maghiară şi de altă limbă
la multe familii distinse din Godoio şi început, însă preparările să dispuseră să fie luată (cuprinsă) de inimic pe din
străină p e tablele lor (firme)) să fie în
mai târziu în reşedinţa comitatului Go- pe toată linia. dărăpt. Numai atunci şi în momentul sărcinaţi încă separat prin lege cu
mor, unde eram staţionaţi după 66. Regimentul nostru să ţinea de cor ultim s’a dispus retragerea, care a mân
/ o % dare de întregire (suplem entară).
Cadetul Savul a făcut campania pul doi de armată, ear’ Brigada tuit totul de nimicire aproape completă.
2. însuşi prin lege să se decre
dela încep it şi până la sfîrşit. Repro consta din regimentul nostru, 80 Holl- Incunjurul aripei noastre drepte s’a fă
teze , că negoţul de monopol al sta
ducătorul acestor evinimente abea la stein, un batalion de venători nr. 23, cut la disposiţia comandei principelui
tului (cârcimă) sare, tăbaC) şi timbre)
23 Iulie, ziua ultimului atac avut la o baterie cu tunuri. Comandantul Bri- moştenitor din Prusia, care înainta ne
să se deie numai acelor cetăţeni, cari
Blumenau, aproape de Pojon, am so gadei Br.Safran dete comanda de „marş văzut cu trupele sale împrejur de noi.
posed limba maghiară şi sunt în stare
sit la regiment. Tot ce am auzit înainte". Aşa înaintam cu marşul „Deş- Cei mai mulţi feciori de ai noştri
a servi m uşterii în aceasta limbă.
nopolei (1453) Grecii imigrează în mare nu Elementul slavon împuţinându-se, n’avea nî ţară se produce un curent literar pentru
F01Ş0 ARA măr in ţările române, ca în unele cari p’a- cine să mai predea iimba slavonă în şcolile redeşteptarea conştiinţei noastre naţionale.
ceste timpuri se găsiau în lupte cu Turcii, de popie. Grecii nu voiau să se ducă la Originea romană a poporului român, unita
întocmai ca părăsiţii, cari perzănd un corp' bisericile sărace de la ţară, ocupând tot lo tea neamului şi stăruinţa lui în Dacia traiană:
româna — aleargă şi se acaţă de altul, ei găsiră aci un curile grase de pe la bisericile din oraşe şi iată cele 3 idei fundamentale ale românis
şi mrîuririle streine. nesecabil izvor de speculă şi de câştig. mănăstirile bogate. Eram ameninţaţi a nu mului, cari fură aduse la lumină şi susţinute
La sfinţirea mănăstirii Curtea de Argeş slu mai avea preoţi, cari să săvîrşească cele re de cronicarii secolului XVII, între cari cităm
jesc 1.000 de preoţi, mulţi veniţi din răsărit, ligioase la ţară. In faţa acestei primejdii, mai de seamă pe Grigore Ureche, Miron
(Urmare).
astfel că încă de la Neagoe Basarab, Grecii Mateiu Basarab şi Vasile Lupu pun să se Costin şi Dimitrie Cantemir. Din cunoştinţa
Însemnatul fapt al Introducerii limbii se Încuibează din ce în ce mai mult în mă tipărească, în tipografiile înfiinţate de ei, lor au eşit alte trei idei, din cari Românii
române în locul celei slavone, se face din năstirile ţării, ear pe timpul lui Mateiu Basa cărţi bisericeşti în limba românească, pe cari îşi constituiră un ideal: eşirea din starea în
cause deosebite la Românii de peste munţi rab şi Vasile Lupu, în mare parte călugării preoţii români n'aveau nevoe să o mai În josită în care ne găsiam pentru a ne face
şi la acei din principate. slavoni sunt înlocuiţi cu călugări greci. veţe pentru a o înţelege. Mai presus de demni de strămoşii noştri, unirea Intr’un
Peste munţi, Saşii, primind luteranlsmul toate nu trebue să uităm că pe lângă singur stat a tuturor Românilor, resleţiţi de
Limba lor se întinsese asa de mult la
şi voind să întoarcă la a lor credinţă şi pe aceste trebuinţe neapărate, limba română îşi vremuri, şi dreptul ce avem asupra acestor
noi, In cât Paul de Alepo, secretarul patri-
Români, pun de traduc pe româneşte cărţile pregăteşte terenul la noi şi prin deşteptarea pământuri ca adevăraţii lor moştenitori.
archului Macarie din Alexandria, ce venise
lor sfinte şi le impun Românilor. Deci pro naţională a noastră. Deja în 1577, Coressi (Va urma).
după milostenie în ţările Române pe timpul,
paganda luterană fu causa Introducerii limbei tipărind Psaltirea în iimba românească zice,
lui Mateiu Basarab şi Vasile Lupu, ne măr
române în locul celei slavone peste munţi. că a tradus-o »ca să fie de învăţătură tutu
turiseşte că el aci la noi, s’ar fi Întărit foarte Sfaturi.
Dincoace, Ia noi însă, altele fură căuşele ce ror Românilor* ; ear Metropolitul Varlaam,
mult în cunoştinţa limbei greceşti pe care nu
înlesniră furşiarea limbei române pe pămân în a sa carte românească de învăţătură, (Iaşi Văpselc pentru podele. Adunăm cât
o prea ştia d’acasă. de multe coji verzi de nucă, le lăsăm gră
tul ei natal. 1643) spune că a compus cartea »ca să fie
Pentru pregătirea preoţilor era nevoe madă, p.ână putrezesc, apoi le ferbem bine,
Aci în locul înrlurirei slave o alta căuta de învăţătură pentru toată seminţia romă le strecurăm şi cu aceasta zamă văpsim po
ca viitorii apostoli ai creştinismului să fie
a-şi lua întâietatea, înrîurirea grecească. Şi nească*. delele de două ori. Până nu s’a sbicit le
cunoscători în ale slavonei. învăţătura se
dup&-cum este ştiut că atunci când doi se Astfel limba română luă locul celei sla ungem cu uleiu de in. Podelele să fac foarte
dădea la câţi-va ucenici de către vre-un preot frumoase şi văpseaja ţine mult.
ceartă al 3-lea câştigă, tot astfel din lupta vone, însă numai în bisericile sărace, pe *
sau dascăl mai cărturar de la vre-o biserică.
dintre slavonism şi grecism, limba română când în cele bogate fu înlocuită peste tot
Dă copilul tău la vre-un meşteşug, care
câştigă în puteri, urzindu-şi pânze mai te Locul unde se Impărţia această învă cu greceasca, ce se ridicase din ce în ce este una din cele mai preţioasă averi şi co
meinice în plutirea ei cătră adevăratul lîman ţătură, era vara, tinda bisericii; ear iarna, mai mult. Ca o sfidare a predomnirei sla- mori, pe cari le putem lăsa copiilor noştri.
al românismului. După căderea Constanti- probabil casa preotului Însuşi. vonismului, cu Introducerea limbei române