Page 1 - Activitatea_1903_07_26
P. 1
Anul III. Orăştie, 9 Iulie n. 1903. Nr. 26
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
ACTIYITATEA 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1ji an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna P entru Rom ânia ţi strâin âtate'.
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A u rel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Cine e fericitul acela, care n’a în să ajungă la spital sau închisoare. EI Convocare.
tâlnit nici-odatâ în viaţa lui chipul dom un blăstăm, care prigoneşte până la al
nesc şi mândru al omului, schimonosit nouălea neam, până la cea de pe urmă
In sensul §§-lor 23 şi 26 din sta
]Mu e făptură pe pământ mai mă de stricăciunea beţiei, într’o pocitanie odra»iă. Strănepoţii ispăşesc în jalnică tute, membrii »Asociaţiunii pentru lite
reaţă şi mai minunată decât omul! Ce hâdă şi disgustătoare ? ticăloşie greşelile strămoşilor loviţi de ratura română şi cultura poporului ro
minte mai ageră şi mai încăpătoare Nu mai stă drept şi impunâtor ca păcat. Nici praf nu se alege de casa mân* se convoacă în
decât a lui? Animalul cel mai deştept, un stăpânitor! Se încovoaie ca un rob lor, de traiul lor, de neamul lor, afuri Adunare generală ordinară
abia îşi aduce aminte, ca prin vis, de nemernic; şovăe ca un copil nevîrstnic, sită este soartea, tiuda şi agoniseala
ziua de ieri şi nici prin gând nu-i trece cade ca un stârv lipsit de viaţă. Ochii lor. Nimic nu se prinde, ca putregaiul la Baia-mare pe zilele 9 şi 10 August
că după azi vine mâne. Trăeşte cu lui altă-dată deştepţi şi vii, dormitează se duc toate, tot ce se adună o clipă st. n. 1903.
clipa care sboară şi piere, fără se ştie stinşi şi împaianginiţi, în luminile lor, din ostenelele lor. Toate pier!... Să ne Programul adunării este:
că a trăit şi cât a trăit şi fără să se nu zăreşti mai mult decât în ale unui ferim dar de — beţie!
Şedinţa primă.
întrebe de rostul seu, de al fiinţelor bou. Icoana sfântă a figurii lui, făcută Şi oare cine poate şi este chiar
Duminecă în p August st. n. ipoj, la
ce l’au încunjurat şi de al lumii în care după chipul şi asemănarea lui D-zeu, şi chemat, în prima linie, ca să ferească orele / / înainte de amiazi.
s’a născut. s’a stricat; e numai o mâsgălitură. Cine poporul de beţie?
Omul nu uită trecutul. Vede de a mânjit-o astfel, pe obraz, pe nas, La tot caşul că preotul şi învăţă O r d i n e a de zi.
parte în viitor şi caută să-’şi lămurească etc. ? Ce duh rău şi-a bătut joc de torul. 1. Deschiderea adunării generale.
şi firea lui şi firea din afară de el. dînsa, ca să nu mai semene a om? Şi ştiut este, că sfântă şi grea 2. Constatarea delegaţilor presenţi.
Ce mai fiinţă chipeşe, mai falnică Te întrebi, ce lighioană o mai fi este chemarea celui însărcinat a învăţa 3. Raportul despre activitatea co
şi mai frumoasă decât dînsul! astă făptură ciudată, care nu e nici om, pe alţii, dar mare va fi resplata lui. mitetului central în anul 1902.
Statura lui mândră şi dreaptă, îţi şi nici animal ? De aceea unirea dintre preot şi 4. Alegerea comisiunilor:
spune că el este regele atâtor vietăţi, învăţător trebue să fie pururea tare şi a) pentru examinarea raportului
In loc să vorbească, gângăneşte.
care se târesc pe pământ, sau se în- neperitoare, ca să-’şi poată întru toate general;
Gura lui flecăre, bolboreseşte sunete
covoaie cu capul plecat, ca nişte robi îndeplini cu sfinţenie misiunea. b) pentru examinarea socotelilor
fără legătură, fără înţeles şi fără jude
înaintea lui. Numai omul are darul învăţătorul sădind în sufletul co pe anul 1902 şi a proiectului de bud
cată; par’că ar fi cuvinte de copil, dar
nepreţuit, de a-şi arăta într’un graiu piilor încă pe băncile şcoalei ura con get pe anul 1904;
şi un copil ar grâî mai dulce şi mai
desluşit, tot ce simte şi ce doreşte. tra beţiei, descriindu-le şi arătându-le c) pentru înscrierea de membri.
omeneşte. Tot ce ştia se şterge din minte,
Uitaţi-vă la celelalte fiinţe, n’or fi sim starea la care ajung iubitorii de alcool, 5. Propuneri eventuale.
tot ce plănuia se ascunde în întunerec.
ţind şi ele, n’or fi trecând şi prin ca ear’ preotului revenindu-i sarcina, ca La oarele g după ameazi şedinţa fes
Uită trecutul şi nu mai zăreşte de loc;
pul lor, păreri, fie cât de întunecate! pe când aceia sunt mari, să meargă tivă a secţiunilor stiinţifice-titerare.
noapte şi haos e în capul lui. Haos şi
Dar sunt mute, sufletul lor, care licăre din casă în casă şi se cerceteze starea
noapte se întinde şi peste lumea lui. Şedinţa a doua.
mijind în lume, ca după somn, nu se lor sufletească, sfătuind, mustrând şi
Din om a ajuns ne-om. Nu mai vede, L u n i în 10 August st. n. /poj, la 0-
arată limpede în cuvinte cu şir şi cu rost. îndreptând după-cum va cere trebuinţa.
nu mai pricepe, înjură, răcneşte, bate, rele 10 înainte de ameazi.
Animalul mugeşte, sbeară, urlă, geme, Dacă învăţătorul şi preotul, aceşti
fură, ucide... O r d i n e a de zi:
nu vorbeşte. doi luminători ai satelor se vor uni
E turbat!... Negreşit, sănătos nu
Da, nu e făptură pe pământ mai şi-’şi vor da mână de ajutor unul altuia, 1. Raportul comisiunilor.
e; cine-i treaz să se dea în lături şi
măreaţă şi mai minunată decât omul; atunci miseria în care în multe părţi 2. Fixarea locului pentru proxima
să-l ocolească. Boala lui e grozavă.
nu e alta mai chipeşe, mai falnică şi se află poporul nostru din causa beu- adunare generală.
Ca mâne o sâ-1 vedeţi în spital, ori în
mai frumoasă; şi numai el are darul turilor spirtuoase va fi înlăturată, şi o 3. Disposiţiuni pentru verificarea
închisoare. Săracul! Şi ce blăstăm pe
cuvântului. nouă vieaţă îi va ocupa locul, viaţă proceselor verbale.
Ce jale grea te apasă dar’ când neamul luil care-1 va ferici şi în loc de întristări şi 4. încheierea adunării generale.
vezi pe acest rege al pământului, că Din sângele beţivului es copii stri năcazuri, îi va aduce veselie şi bucurie. Se observă, că eventualele propu
se face una cu toate dobitoacele de caţi, porniţi la beţie şi fapte rele; ur- neri au să fie presentate in scris pre-
rînd! siţi a trece şi dînşii prin cârcimă, ca sidiului Asociaţiunii (în Sibiiu Strada
Astfel elevii din şcoala grecească fondată în că domnii Caragea şi Calimach tipăresc co raei, purtări, dansuri, politeţa franceză,
FOIŞOARA Bucurtşti de cătrâ Şerban Cantacuzen, ajung dicele de legi în limba grecă, totuşi nu se toate sunt primite, Ia noi, astfel că d'atunci
la o aşa pricepere în greceşte pe timpul Iui ajunse la nici un resultat statisfăcător, căci
cultura francesă fu îmbrăţişată cu mult foc
Brancoveanu, încât pot să compună posii de nu găsim nici un Român scriitor în limba mai ales de saloanele boereşti.
imba română — laudă şi să ţină cuvântări în această limbă elinească: fie teolog, fie istoric, fie poet. Recordou, ne comunică >cd fetele ce
înaintea Domnului. Pe tronul ţărilor române, Efectul acestui curent fu că înstrăină o trec drept a avea o creştere mai bună ar vorbi
şi mrîuririle streine. suindu-se domni Greci, limba lor fu conside bună parte din popor de limba şi cugetarea şi, puţin franveza*.
rată ca limbă boereascâ, şi toţi boerii Ro naţională şi schimbă caracterul Românului
Adăogând deci Ia limba grecă şi cu
mâni, ca să fie bine priviţi la palat, începură făcându-1 sceptic şi indiferent. noştinţa francezei şi ceva musică, avem icoana
(Urmare). a da o cultură grecească copiilor lor. Se for *
* * culturii femeei din epoca fanariotă.
Această reuşită de scurtă durată a Iim- mase moda: cine nu ştia greceşte era privit Pe nesimţite grecismul este înlocuit de Pe lângă acestea trezindu-se în noi în
bei, să nu uităm că a fost ajutată de elemen ca mojic, ca prost. Boerii pământeni ames franţuzism. Noi fiind sub puterea Porţei şi credinţarea, că suntem un popor de rasă la
tul grecesc. Influenţa grecească avă să lupte tecaţi cu cei din Fanar, îşi băteau joc de Poarta stând în bune relaţiuni cu Francia tină ne apropiarăm şi mai mult de Francia
cu puternicul curent slavon şi ca să-l poată tot ce era al ţării, lăsând numai ţăranului încă de pe timpul lui Francisc I., era natu şi Începurăm acel puternic curent către civi-
dărlmă dete ajutor limbei române. După ce numit în derîdere, român, să grăească limba ral lucru ca şi noi pe lângă aplicări ale rasei lisaţia franceză, care schimbă faţa ţărilor
alungă slavonismul, vine în luptă apoi cu cântecelor şi cronicelor bătrâneşti, pe când să avem şi din interese politice înclinări
curentul naţional românesc şi ast-tel în tocul dânşii se simţeau Încântaţi că pot să o în cătră apus. noastre- (Va urma).
unui vechiu stăpânitor câştigarăm un altul druge pe limba urmaşilor lui Ulise, în graiul Mai toţi domnii din Fanar fiind aleşi (,Albina"j. Christache Oeorgescu,
Direc. Gimnaz. Târgovişte.
mai straşnic şi mai ameninţător. asupritorilor stăpânitori. dintre dragomani, cunoscători a multor limbi,
Alături cu încetul progres al limbei Nu se putea ajunge la dregătorii pu pentru a-şi pregăti copii pentru stăpânirea
române, să desvoaltă o cultură în limba blice fără cunoştinţa limbei gaeceşti. Constan ţărilor române, le deteră o cultură franceză cPxo&zi călttccna.
grecă atât în Muntenia cât şi în Moldova. tin Mavrocordat hotărî *ca ori care fecior de încunjurându-i de pedagogi din Francia,
In bisericile bogate şi în mănăstiri limba ro boer, care nu se va sili să meargă la învă Enache Văcărescu ne spune despre fii Iui ^ e bucurie simţim când auzim cea
mână e primită numai la strana din stânga: ţătură şi să înveţe carte elinească, să nu fie Alexandru Ipsilant din Muntenia >că aveau dîntâiu rândunică sau când vedem pe cerul
apostolul, evanghelia şi rugăciunile mai de vrednic a să înălţa la rangul boeriei* ei dascăli europeni de limba franceză vrednici albastru, într’o zi de primăvară, venind co-
seamă erau rostite în limba grecă. Ţinta şcoalei devenise învăţarea limbei de laudă şi împodobiţi cu multă ştiinţă*. coarele şi cocostîrcii în lungi şiruri, „aducând
E ciudat faptul cum chiar domnii pă greceşti, căci din numărul de 12 ani hotărîţi Pilda dela palat era luată îndată şi de boe- pe-aripi îrttinse, calde raze dela soare“. Bu
mânteni sprijinesc acest curent străin prin studiului, 9 erau daţi acestei limbi, ear’ în rime şi numai decât operile lui Voltaire şi curia este mare, căci aceste pasări călătoare, ne
înfiinţare de şcoli greceşti, în cari să cons restul de 3 se dedeau oare-cari cunoştinţe Jvan Jacques Rousseau sunt în mânile clasei vestesc sfârşitul ernii, ne anunţă că va în
tată oare-cari progrese demne de semnalat. ştiinţifice. Cu toate sforţările făcute, cu toate culte. verzi earăşi câmpul, că fluturii frumoşi colo-