Page 2 - Activitatea_1903_07_26

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 26

rate
Morii Nr. 8), cu 8 zile înainte de adu- 6. Petiţiunile instruate cu documentele şi fără stîrşit au fost răsplata lor ne servim de forţa robustă a vitelor
necesare sunt a se adresa la representanţa
uarea generală. binemeritată. Dl Axente, ne-a predat domestice, ca să câştigăm din timp şi
fundaţiunei lui Gojdu, Budapesta VII, hol 16
S i b i i u, din şedinţa comitetului afară de program şi anecdota «Lună spese. Cu maşina trasă de 2— 4— 6
utcza 8 sz. până la 5 August st. n. a. c.
central al «Asociaţi unii pentru litera­ ori soare« de Speranţă şi «Numai una* vite, putem să secerăm pe zi 2,7— 5,6
tura română şi cultura poporului ro­ de Coşbuc. ha, şi să le dăm gata; deci avem cu
mân*, ţinută la 3 Iulie 1903. Jocul animat ’şi-a luat începutul ea un câştig enorm de timp şi spese.
Petrecerea de vară — la orele 10V2 şi a ţinut în bună vese­ Seceratul cu maşina în sine, nu este
Iosif St Şnluţu m. p., Dr. Ilie Beu m. p., a meseriaşilor noştri. lie până în zori de zi. inferior tăiatului cu secerea sau coasa,
vicepresident. secretar II.
Pălăria «Dzeu vede*, dăruită de din contră ea poate lua paiele mai pe
Sibiiu, 22 Iunie 1903.
dibaciul măestrul compactor dl Petre jos decât o facem noi cu secerea sau
După munca îndelungată şi obo­ Ilieş şi purtată de presidentul Reuniu­ coasa, şi le retează de o potrivă pe
sitoare, momentele de recreaţie sunt nei dl Vie. Tordăşianu, a adus din cru- toate. Numai adunatul în mănunchi
de natură de a-ţi întări forţele şi cerii adunaţi frumuşica sumă de cor. şi legatul snopilor, lasă une-ori de dorit.
Spre scopul conferirei de stipendii din a te face să-’ţi câştigi nouă disposiţiune 13 pe seama fondului văduvelor şi or­ Un inconvenient al lor este, că
„Fundaţiunea lui Gozsdu" pe anul şcolar pentru începerea şi continuarea muncii. fanilor meseriaşilor noştri. ele nu pot tăia un grâu culcat la pă­
1903/4 pentru şcoalele medii, facultăţi, uni­
Reuniunea sodalilor noştri, această sen­ Laudă conducătorilor Reuniunei, mânt sau încurcat, ci trec peste el.
versităţi şi şcoalele de cădeţi militari la ar­
tinelă neadormită a clasei noastre de laudă coriştilor şi recunoştinţă publicu­ Apoi un alt defect şi mai mare al lor
mata comună şi honvezi — să excrie con­
mijloc, silinţă îşi dă, s£ procure publi­ lui asistent. este, că ele sunt scumpe şi le putem
curs pe lângă următoarele condiţiuni:
1. Concurenţii să documenteze cu do cului şi îndeosebi ţăranului şi meseria­ Un căluşer. întrebuinţa numai puţine zile în an
cumente sau atenticate de notarii publici: şului, ba, în nenumărate caşuri, chiar nici 20 zile în total, şi de-aci încolo
a) că sunt fii de cetăţeni ungari şi şi păturei sus puse a societăţii noastre, EC O N O M IE anul întreg stau nefolosite, şi un capital
aparţin bisericei ortodoxe române, spre care momente de recreaţie şi de înălţare însemnat zace inert în ele. Maşinile
scop se cere extrasul din matricula boteza­
sufletească în această viaţă destul de de secerat se rentează numai acolo,
ţilor, provăzut cu clauzula parochului com­ Recolta cerealelor.
sbuciumată şi prin aceasta a-’l face, ca unde avem cel puţin 70 ha de secerat
petent, că şi de present aparţin la biserica
gr.-or. română; după recreaţiune cu atât mai mult zel pentru fiecare maşină în parte, deci
b) că studiază cu succes la vre-un ins­ să-’şi vadă şi unul şi altul de afacerile (Urmare). poate beneficia cu folos de ele numai
titut public din patrie, spre care scop au sale zilnice. In caşul dintâiu, un lanţ de 10— 15 proprietatea medie şi mare, ear nu şi
să subştearnă studenţii dela şsoalele medii Producţiunea de Sâmbătă (20 Iu­ — 20 cosaşi merg în rând unul după proprietatea mică şi ţăranii, cărora ea
atestatul despre anul şcolar 1902/3, ear’ cei
nie n. c.) a Reuniunei, după programul altul fără întrerupere, şi la foşnitul pa­ nu li se plăteşte şi ei represintă ma­
dela facultăţi şi universităţi indicele despre seu destul de bogat şi variat, a fost şi ielor pe tact, progresează munca enorm,
toate cursurile ascultate şi respective docu- joritatea agriculturei. De asemenea ei
un fel de examen pentru o samă de şi omul nu simte oboseală. In caşul nu şi-le pot procura nici prin asocia-
montul despre progresul făcut;
elevi din şcoala «dramatică* ce se face al doilea însă, — când paiele tăiate le ţiune, deoare-ce în aceleaşi zile fie-care
c) că nici averea proprie, nici a părin­
ţilor nu ajunge, să acopere toate trebuinţele în şedinţele lunare literare, iniţiate la răzimăm de cele ce stau în picioare — asociat ar voi să lucreze cu ele, şi se­
pentru creşterea concurentului, spre care scop stăruinţa presidentului Reuniunei, a dlui după fie-care cosaş trebue să urmeze ceratul nu se poate amâna pentru un
e a se produce atestatul diregătoriei compe­ Victor Tordăşianu. o femeie ori băiat, care se adune bu­ alt timp. In fine ele se usează şi strică
tente. Atestatul să cuprindă şi date positive Public număros din toate clasele catele şi să le pună pe legături pen- uşor, şi mai mult de 3—4 ani nu pu­
despre această avere şi trebue să fie subscris
sociale a asistat la această sărbare, do­ tru-ca să deschidă drumul cosaşului, tem folosi o maşină, şi odată o singură
şi de preotul locului, ear’ dacă n’ar fi acolo
rind cu toţii să sprijinească, în mod şi ce vine în urmă. piesă deteriorată ori stricată, ne ţine
preot ori ar fi Înrudit cu concurentul, trebue
să fie subsris din partea protopopului con- moral şi material Reuniunea în nisuin- Dacă sistema primă sau a doua în loc sau nu mai putem face nimic
cernent. ţele sale. Să ştie, o parte a venitului este mai bună, şi produce mai mult, cu maşina întreagă.
2. Dacă concurentul a intrerupt stu­ curat al producţiunei, e menit pentru aceea depinde, cu care sunt obicinuiţi Maşinile de secerat sunt de dife­
diile, atunci are să producă şi atestat oficios
ajutorarea săracilor noştri la Crăciun. lucrătorii, şi voind a le impune alta, rite sisteme. Sunt secerătoare simple,
despre ocupaţiunea sa Intru timp şi despre
Corurile dirigeate cu pricepere de nu numai că ei ar cosi mai puţin, fiind cari numai taie cerealele, şi un om cu
purtarea sa morală pe acest timp.
dl Candid Popa, au mărturisit despre neexercitaţi, dar s’ar şi descuragia, con­ grebla în urma lor sau din scaun, le
3. Fiecare concurent are să arete în
petiţiunea sa specialitatea la care, şi locul ostenelile acestui^ dascăl, care s’a dedi­ siderând aceea ca o insultă a aptitudi- adună şi depune în mănunchi; sunt
unde voeşte a continua studiile, precum şi cat şi el cultivărei clasei noastre de nei lor de muncă. altele, cari le taie şi adună singure în
aceea, dacă are şi alt stipendiu. mijloc. Mult au plăcut solurile dom­ Pentru adunat şi legat, după trei mănunchi; şi în fine sunt secerătoarele
4. Cei ce voesc să studieze în străină­ nilor Ioan Stanciu şi Nicodim Rusu, cosaşi ne trebueşte un om mare, ear cu aparat de legat, cari le taie, adună
tate, au să arete necesitatea de a face studii dar’ corurile mixte încă n’au lăsat ni­ pentru adunatul snopilor şi pus în clăi în snopi şi leagă snopii cu o sfoară ori
în străinătate, ca în caşul dacă li se va vota
mic de dorit. Multe din composiţii au sau jumătăţi, ne trebueşte după patru cu sîrmă, şi lasă snopii gata în urma
stipendiul, să se poată îndată exopera con­
cesiunea ministerială prescrisă. fost de câte 2-ori cântate. Composi- cosaşi un om mare. Pentru greblat şi lor, eventual şi adunaţi în rânduri la o-
5. Cu privire la concurenţii pentru do­ torii noştri: Dima, Timoteiu Popovici, adunarea spicelor in urmă, după şese laltâ de pot fi îndată clăi ţi.
bândirea de stipendii spre absolvarea şcoale- Flondor şi Şorban ’şi-au găsit admira­ cosaşi avem lipsă de o femeie cu gre­ Maşinile de secerat şi legat mai
lor militare de cădeţi, se obervă, că stipen­ torii în numărosul auditer. bla, seau după două-zeci cosaşi, de o toate sunt de origine şi provenianţă
diile acestea pe lângă documentarea condi- D-şoara Baciu şi dl Axente, aceşti greblă mecanică cu un cal. americană. In unele părţi ale Americei,
ţiunilor staverite în acest concurs (p. 1. a. c.
pricepuţi representanţi ai artei drama­ Insă cu mult superioară secerei şi prin California şi Mexico se întrebuin­
2, 3, 6, 8 şi 9) numai atunci se vor extrada
comandei şcoalelor militare, dacă concurentul tice, prin declamaţiunile lor au făcut coasei, atât în privinţa forţăi cât şi a ţează maşini şi mai complicate: pentru
va documenta, că este primit de elev regulat cinste Reuniunei şi ’şi-au câştigat noi sporului de muncă este maşina de se­ secerat şi treerat de odată. Aceasta
la respectiva şcoală de cădeţi. lauri la activul lor. Aplause nenumă­ cerat, unde în loc de forţa slabă umană, retează numai spicele sau paiele dela

raţi se vor juca earăşi prin aer, sburând Unde au fost ei cât a ţinut pe la noi earna? bătăliei. Dacă Sntîlnesc în drum vre-o cora­ raci să se ducă din ţara lor, să-’şi lase co­
prin pajiştele împodobite cu flori. Dacă rândunica ar putea vorbi sau dacă bie, se lasă pe ea ca lăcustele pe un câmp, pii şi părinţii pentru străinătăţi îndepărtate.
Mai ales celor dela oraş, rlndunica le noi am putea înţelege limba ei, câte nu am şi sunt aşa de fără suflare, încât unii mari­ Iubirea de locul naşterii este însă pu­
este singurul prevestitor, pe când celor dela auzi dela ea? nari nemiloşi le pot prinde cu mâna. In ternică; dorul de ţară aduce înapoi pe oa­
ţeară fel de fel de pasări le cântă toată ziua Cum simţesc vîntul rece de toamnă, sfîrşit după multă trudă ajung pe pământul meni ca şi pe paseri, să mai trăiască cât pot
şi seara. Ciocârlia sglobie, se scoală mai de rândunelele se strâng tînăr cu bătrân, pe dorit al Africei. Acolo au scăpat; unele se pe acolo, pe unde şi-au petrecut copilăria
d.mineaţă de cât soarele şi când noaptea să acoperişul bisericii sau pe sîrmele de tele­ opresc în partea nordică, altele trecând peste nevinovată. îndată ce păsărelele simt că şi
îngână cu ziua, ea trezeşte din somn pe plu­ graf, ţin sfat şi într'o bună dimineaţă, luân- pustiul Saharei se duc până aproape de pe la noi a început să fie cald, se pornesc
garul harnic ce trebue să tragă brazde în du-şi rămas bun din locurile unde au petre­ equator, brîul pământului. In drumul cătră îndărăt pe acelaşi drum lung, având a lupta
ogorul seu. Mierlele şueră, cucul fuge din cut vara, se îndreaptă ca săgeata spre sud, ţările calde se întâlnesc fel de fel de paseri, cu aceleaşi pericole ca şi la dus. In sfîrşit
arbore în arbore strigându-şi soaţa; prin stu- unde soarele pururea încălzeşte şi unde cri­ cari mai înainte, habar nu aveau unele de sosite din nou la noi, sunt primite cu stri­
hâria bălţii, raţele sălbatice îşi caută loc de văţul nu suflă. altele. Prepeliţele ce stau ascunse toată vre­ găte de veselie de copii ca şi de bătrâni,
cuib, ear’ privighetoarea stă până târziu în Lasă în urmă codrii îngălbeniţi, lanurile mea în grâu se întâlnesc cu bâtlanii lungi în ear clopoţeii şi viorelele îşi scot capul din
crâng. secerate din mănoasa noastră ţară, trec Du­ gât; lişiţele de prin stuhării cu ciocârlia, pământ, zicându-le »bine aţi venit* şi anun­
. . . . Şi spune în uimire, nărea bătrână şi locurile pe unde vitejii noş­ ce-i place numai cântec şi lumină, ear pu- ţând lumii întregi sosirea Primăverii. Păsărui-
Tainele inimei sale, visul ei de fericire, tri soldaţi s’au luptat ca nişte lei, ajung pe pezele moţate sboară alăturea cu blândele cele voioase se pun pe lucru; unele îşi dreg
Lumea ’ntreagă stă pătrunsă, de-al ei cântec la fraţii noştri din Macedonia, ce stau încă turturele. cuiburile din anul trecut, altele îşi clădesc
(fără nume. sub jugul turcesc şi se îndreaptă cătră ve­ Cu toatele fug de pe la noi. case nouă, lucrând numai în cântece, comu­
Ce deosebire de zilele posomorite de chia Grecie. Până aici au avut unde să se Şi se duc pe rând pe rând nicând veselia şi hărnicia Românului, ce în­
Zarea lumii întunecând, cepe şi el să răstoarne brazde pe pământul
earnă, când pe câmpurile albite de zăpadă odihnească, căci au sburat numai de-asupra Şi se duc ca clipele
nu se văd de cât cârduri de corbi şi cioare uscatului. Dar acum înaintea lor se întinde Scuturând aripele. odichnit şi să asvârle sămânţa ce va da
croncănind în căutarea hranei, sau stoluri Marea Mediteranâ; cât vezi cu ochii numai (Emtnescu, Ce te legeni codrule) ? roade multe.
de vrăbii, ce se adăpostesc sub streşini, de apă; bietele păsăruici îşi dau curagiu una Fug, căci pe la noi nu mai au ce mânca ; Câte nu aţi putea şi voi copii învăţa
viforul amarnic, ori câte un piţ’goiu sbârlit, alteia, se strâng grămadă şi sboară mai de­ se duc spre acele locuri unde, în vremea dela aceste făpturi ale lui Dumnezeu; la lu­
ce se mai vede printre tufişurile fără frunze, parte, când lovind cu aripile valurile înfuriate, cât la noi e frig, înfloresc plantele, insectele cru totdeauna cu veselie, în inimă să prindă
uitându-se doar va găsi vre-o sămânţă sau când ridicându-se mai spre soare. Sărmanii nu amorţesc, ear seminţe sunt îndeajuns. rădăcină, dragostea de ţeară şi de părinţi şi
un fruct uscat. Earna în locul cântecului puişori, slăbiţi de osteneală, nu au unde să-’şi Foamea, care e mai presus de ori-ce, îm­ să nu vă lipsească nici odată curagiul de a
privighetoarii, se aud urlete de lupi flămânzi. odihnească trupul cald şi cad părăsiţi de pinge bietele păsărele sâ-’şi lase locul unde duce la bun sfârşit ce aţi început 1
Toată veselia, speranţa şi vieaţa zilelor ceilalţi, care trebue să se ducă mai departe, s’au născut, p a t r i a lor, şi să plece în ţări („Aldina"). Dr. Ioan Simionescu,
de vară ni le prevestesc oaspeţii primăverii. să nu peardă vremea, ca şi oştirea în focul străine, cum tot foamea face pe oamenii să­ Prof, Univ. Iaşi,