Page 3 - Activitatea_1903_07_26
P. 3
t
Nrul 26 A C T I V I T A T E A Pag- 3.
mijloc, le treeră şi pun grăunţele în N o u advocat ro m ă n . Dl Dr. George dit «Mielul» se creeze premii, ca să se dis- La spargerea bombei am fost surprinşi
saci, ear paiele le lasă pe loc. Ele Dubleşiu şi-a deschis cancelaria advocaţială tribue între exponenţi. La exposiţie va asista, după o secundă sau două de a vedea că
îns£ sunt foarte complicate şi greu de în Hunedoara. Românii din părţile acele pri după toate prevederile, şi directorul Institu grindina nu mai era compactă, ci moale şi
mesc în sinul lor un harnic apărător şi sim tului de valorizare a lânei din Budapesta. se presenta mai mult sub formă de zăpadă
tras; au o greutate de 8000 chlgr. şi
patic tinăr. topită; apoi ploaia şi ninsoarea încetară în
sunt împinse înainte de 24 catîri şi
Telegram e — loco. Sub nr. 34678 mod brusc, un calm absolut, se restabili şi
servite de câte 5 oameni; ele seceră D iecesa I/ugoJului. Şematism istoric dto 17 Iunie a. c. ministrul de comerciu şi vântul încetă.
câte 15 ha, sau câte 450 saci â 50 publicat sub auspiciile P. S. S. D. D. Dr. comunicaţiune a conces, ca în toate oraşele Din contră norii cari înaintea experien
chlgr. pe zi. Demetriu Radu, episcop gr.-cat. de Lugoj. de pe teritorul coroanei ungare, în cari ser ţei se îndreptau spre E N E luară două di
In genere cu maşinile de secerat, Pentru iubileul del sfânta Unire de 200 ani; viciul înmanuării telegramelor îl provede ofi recţiuni deosebite şi unul se dirijă către
dela înfiinţarea aceleiaşi diecese de 50 de ciul erarial de postă şi telegraf, să poată fi Nord, ear altul cătră Ost, constituindu-se din
noi facem mare economie de timp şi
ani. Lugoj, 1903. Tip. Ioan Virânyi. date telegrame şi cu destinaţiunea loco, fără nou în nori cu grindină şi causând recol
braţe, şi cu atâta mai mare, cu cât ea
O carte monumentală de 683 pag. în considerare la împrejurarea: dacă pe lângă telor din acele direcţiuni pagube conside
e mai complicată. format 8° mare, tipărită frumos şi împodo oficiul încredinţat cu înmanuarea funcţionează rabile.
Ins6 maşinile complicate au multe bită cu mai multe ilustraţiuni: portretele în respectivul oraş mai multe oficii de postă Faţă cu resultatele acestea parţiale,
şi mari defecte: ele sunt mai grele, au episcopilor de Lugoj, biserica catedrală, reşe şi telegraf (telefon), ori nu?, şi fără conside dar constatate ca eficace, spune d. Guerin
multe părţi accesorii, cari se înfundă dinţa episcopească, vechea biserică din Dem- rare la împrejurarea: dacă oficiile telegrfice Clâment, un sindicat de apărare bine organi-
suş şi mănăstirea Prislopului. instalate în acelaşi oraş ţin contactul cu ofi sat, ar împuţina cu siguranţă stricăciunile
şi usează uşor. Tocmai părţile acceso
Cuprinde istoricul diecesei, biografiile ciul de înmanuare prin telegraf (telefon), ori causate de grindină.
rii sunt acele cari se usează şi rup
episcopilor Dobra, Oltean, Mihâlyi şi Radu; prin cursor? La oficiile telegrafice de pe la *
mai curend şi prin ele se împedecă apoi seria tuturor canonicilor şi registrul fun- gări însă, în oraşele în cari există oficiu de
O broască ţestoasă care trăefte
funcţionarea maşinei întregi. Astfel ma daţiunilor, scrise toate de Episcopul Dr. Radu. postă şi telegraf in regie erarială, numai in
de 200 de an i. Este ştiut, că broaştele
şina simplă, care nu mai taie şi adună Pe urmă să arată starea şcoalelor şi a tutu acel cas pot fi date telegrame loco, dacă sta ţăstoase au o vieaţă foarte lungă. Unele din
în mănunchi, nu se înfundă ori încurcă ror aşezămintelor din diecesă. La pai ochii ţiunea telegrafică a gării stă în nemijlocită tre ele ajung până Ia etatea de 200 de ani.
să spune istoricul fie-căreia, apoi seria preo legătură telegrafică cu oficiul de postă şi te
mai nici odată, pe când maşina de se O interesantă confirmare a acestui fapt se
ţilor cunoscuţi şi actuala stare cu datele sta legraf, care are să înmanueze telegrama. In
cerat şi legat se înfundă şi încurcă anunţă din Florida, în America. Un pescar
tistice. După obicinuitele date şematice ur circulaţia locală taxa pentru un cuvânt e 2
de acolo a prins în rîul Saint-Jean o broască
foarte des, şi ne ţine în loc uneori mează la sfîrşit câteva din cele mai însem fileri, taxa unei întregi telegrame insă nu
foarte mare, care e cel puţin de 200 de
ceasuri întregi cu desfundarea şi aran- nate acte ale pâstorirei episcopnlui Radu poate fi mai mică de cât 40 fileri.
ani. Pe ţeasta ei s’au găsit săpate cuvin
giarea ei. până la cel din urmă act de încheiere; lite- tele :
Apoi cu privire la montagiu şi rile fundaţiunei iubilare, de valoarea nomi O mor. Sâmbătă seara s’a petrecut în • Prinsă în anul 1700 de Fernando Go-
nală 26.000, de valoare faptică peste 30.000 Orăştie un omor înfiorător. Tinărul Adam
dires ori reparat, părţile şi piesele stri mez în rîul Sebastian şi de acolo dusă în
coroane. Oltean a junghiat pe tinărul Alexandru
cate la noi cu deosebire face foarte marele Wekiwa».
Deac, făcându-i mai multe împunsături de Marele »Wekiwa« e numirea veche a
mult, căci noi nu avem ateliere meca Sâ-fi caute de lucru. Ministrul de cuţit în g â t şi în piept, ear' după aceea
rîului Saint-Jean.
nice In apropiere, şi nici mecanici ex interne a dat circulariu, de cuprinsul, că aruncându-l în rîu, unde a fost aflat a doua
De-asupra înscripţiunii era săpată marca
perţi pe moşii ori în sat, şi ar trebui funcţionarii dela administraţie n'au voe să zi. Ucigaşul a fost deţinut. Spaniei. In vremile acele Florida era a Spa
s6 le trimitem în oraşele mari eventual primească ocupaţiuni particulare, pe plată, ci niei.
au să-şi vadă numai de oficiile lor. Excep-
în capitală, ca s6 le repare, şi s6 per- Pescarul, care a găsit-o după două sute
ţiune se face cu: notarii comunali, archivarii D I V E R S E .
dem mai multe zile în neactivitate, de ani, a adăogat lângă inscripţiunea cea
şi fiscul comitatului, cari au dreptul să facă
până la sosirea lor înapoi. Aceasta anumite lucrări scripturistice, pe plată. veche o altă nouă cu numele lui, cum şi
va decide în cele mai multe caşuri, E xp e rien ţe cu tu n u rile contra anul, luna şi ziua, în care a prins broasca
interesantă.
dacă e să cumpărăm o sistemă sau R egele P etru C aragheorghevici g rin d in e i. Cetitorii noştri au auzit despre *
— R o m ă n . Noul rege al Sâibiei Petru eficacitatea tunurilor asupra spargerii norilor
alta. Cu cât e mai simplă o maşină, U n m ijloc, ca vacile ce d au puţin
Caragheorghevici are moşii în România pe cu grindină.
cu atât ea va fi mai bună; pentru si lapte să dev in ă m ai lăptoase. Danezul
Baragan, unde se ducea mai de multe ori Astăzi sunt partizani cari susţin efica
guranţa mai mare a noastră ar fi bine, vara. Vorbind odată cu dl Al. Săulescu, citatea absolută; dar în schimb sunt şi alţii Hegelund, cunoscut prin noua lui metodă
ca să avem secerătoare de diferite sis unul din vecinii sei, a spus acestuia, după cari nu cred în ele din causa eşecurilor su de a mulge vacile, a aflat că dacă mulgem
mai des ca de obiceiu vacile rele de lapte
teme. cum scrie »Jurnalul» din Bucureşti, urmă ferite. şi anume îndată după-ce au fătat, li-se înmul
Apoi cu privire la greutate şi forţa toarele : »— Sunt Sârb, este adevărat, dar’ Adevărul e că une-ori experienţele au ţeşte laptele. Aşa d. ex.: O vacă nutrită
de origină sunt Român macedonean, şi mă dat resultate cu totul satisfăcătoare, alte-ori
motrice, ori-e adaos de funcţiune, re foarte bine, dădea 3 săptămâni după fătat,
mândresc cu originea mea. — Toate docu n’au dat resultate bune de Ioc, şi în fine
clamă o forţă îndoită din ceea-ce era mulsă fiind de trei ori pe zi, numai 31/,
mentele familiare accentuiază originea noastră une-ori au dat resultate dubioase. De aici
înainte. Astfel pe când maşina de co s’au format cele 2 curente pro şi contra. litri lapte. Vaca fiind în urmă mulsă de 8
românească. Să ştii dela mine că toate fa
sit, care taie numai fără să adune, miliile din Peninsula-Balcanică al cărui nume Adevărul este, că apărătorii sistemului ori pe zi şi nutrită tot cu acelaşi nutreţ, dă
poate fi trasă de 2 cai mai mici, cea se începe cu Cara..., Mavro..., Cerna.., sunt de spargerea norilor cu tunurile pot avea dea în urmă câte 10 litri. Mulgerea aceasta
care taie şi adună mănunchi automatic, familii româneşti de origine. Românii din dreptate de partea lor, dar trebuesc studii de 8 ori pe zi s’a continuat trei săptămâni;
Balcani au fost deosebiţi de celelalte rase poate îndelundate până să-şi determine toate apoi s’a muls iarăşi numai de 3 ori pe zi
recere 2 boi sau 3—4 cai de ai noştrii, şi vaca a dat tot aceeaşi cantitate de 10
prin coloarea feţei lor : ei sunt bruni şi Tur condiţiunile în care să-şi facă experienţe ca
ear cea care taie şi şi leagă totodată, litri pe zi. O altă vacă care dădea îndată
cii, de obiceiu, îi numiau Cara (negru), Gre să reuşească.
aceea, nu poate fi purtată fără 4— 6 după fătat numai 5 —6 litri lapte pe zi, fiind
cii Mavros (negru), Slavii Cerna (negru). De Norii se găsesc la înălţimi variabile, şi
boi ori cai, dar şi pe aceştia la ameazi aici familiile mari române şi-au derivat nu au direcţiuni variabile. Numai aceste 2 cause mulsă de 7 ori pe zi, i-s’a înmulţit la 14Va
trebue să-’i schimbăm şi înlocuim cu mele. Unii au fost numiţi Carageorgevici, pot da naştere la atâtea schimbări de mo litri la zi, şi aceasta cantitate a rămas sta
alţii, odihniţi. Carapetru, Caragiani, Caraianopol, etc. ; alţii duri de experienţă. ţionară şi după-ce s’a revenit după 3 săp
Mavrogheni, Mavropol, etc.; alţii Cernovici, Noi nu ne-am perdut speranţa că va veni tămâni, la numărul obicinuit al mulsorilor
Cele cari au aparate pentru tăiat de 3 pe zi.
Cernaiev, etc. Toţi sunt Români macedoneni ziua când viticultorii vor lupta şi contra
şi treerat totodată, nu pot face alta,
de origine, slavisaţi sau grecisaţi în cursul acestui flagel. In ţara noastră nu se fac ex
decât să reteze numai spicele şi să le timpurilor». perienţe, aşa că tot din streinătate trebue
treere, ear paiele să le lase pe loc, ca să ne vină şi aceasta chestiune resolvată în Dela şcoala de fete din Sibiiu.'
să li-se dea foc seau să se pună sub C ununie. Saveta Mihăilă şi George mod definitiv.
brazdă, ca îngrăşământ; ele recer o Silian anunţă cununia lor, care să va ţinea Ca cronicari fideli dăm mai jos descrie A apărut a XV II-a Programă a şcoa-
Duminecă, în 12 Iulie n. la 11 ore a. m. in rea unei experienţe făcute la Cernay-Ermont lei civile de fete cu internat şi drept de pu
forţă şi mai considerabilă, de 20— 30 blicitate a »Asoci aţ i unei pentru literatura
biserica gr.-or. din Romoşel. (Francia) în ziua de 8 Maiu st. n. orele 71ji
vite mari. Ori-ce adaos la numărul română şi cultura poporului român» din
Să fie într’un ceas cu noroc I seara.
de vite, nu înseamnă numai o concen După mai multe furtuni succesive, la Sibiiu pe anul şcolar 1902/1903 publicat de
trare de forţă, ci şi un sport de pe- T u rb u râ ri în O rient. Intre soldaţii 8 Maiu 7 ore seara, o furtună violentă venea Dr. Vasile Bologa, director. Sibiiu, Tipogra
fia archidiecesană 1903.
deci şi neajunsuri de tot felul: cu prin turci şi populaţia din Costenaţ a fost o în nori groşi apărură, având la basa lor o coloare
Anuarul are următorul cuprins: 1) Câ
căierare grozavă. Soldaţii au încunjurat co roşcată ca a aramei, semnul norilor cu grin
derea şi punerea lor collectivă, în acţiune.
muna şi au tras cu tunurile. Bulgarii s’au dină. teva probleme ale şcoalei româneşti de la
Aburul până acum ni^ s’a intro
apărat ziua întreagă, perzând 400 morţi şi Dl Guerin Clăment, viticultor la San- noi, de Ioan Borcia, 2) Discursuri de ia In-
dus la maşinile de secerat din causă, cheiarea anului şcolar, 3) Ştiri şcolare. Per
mulţi răniţi, ear dintre soldaţii turci au căzut mois, văzând aceasta furtună apropiată, care
că ele recer relativ puţină forţă şi cea 50 morţi. nu anunţa ceva bun, se duse repede la via sonalul şcoalei şi al internatului este com
mai mare parte din ea servă la trans sa dela Cernay, unde stabili un post de apă pus din următorii: Dr. Vasile Bologa, direc
portul ei şi din dificultatea de a o trans E xp o siţie de oi în P o ia n a . Cu rare. Sosind, furtuna începu cu violenţă, în tor, Eugenia Iovescu, învăţătoare difinitivă,
Victor Păcală, învăţător provisor, Vasilie
mite pe distanţe mai mari. Poate că scop de a studia diferitele soiuri de oi de dată dete drumul la o bombă care să ridică
rasă aleasă şi de a chibzui asupra culturei la o înălţime de 700 m. La spargerea ei să Stan, înv. provisor, Ioan Borcia, înv. provi
electricitatea să aducă mai bune ser
raţionale a oilor, dar’ mai ales cu scop de-a produse în norii cei groşi o mişcare bruscă, sor, Maria Muciu-Urechia, învăţătoare auxi
vicii, după perfecţionarea technicei ei.
valoriza lâna şi celelalte produse ale oilor, care îi răspândi, după 3 secunde un alt foc liară. Maria Pop, învăţătoare auxiliară. Ca-
(Va urma). comitetul central al »Reuniunei române de fu lansat şi de-odată acesta în momentul techeţii: Mateiu Voileanu şi Nicolae Toganu,
agricultură din comitatul Sibiiu», a luat detunăturei norii groşi se sparseră cu totul şi Instructori : Elena Cunţan, Iulius Schaeffer.
hotărîre a aranja în 10 Iunie n. c. o ex- în mijlocul lor apăru un colţ albastru al ce Sabina Brote, Selma Mdkesch, Olivia Bar-
NOUTĂŢI posiţia de oi în fruntaşa comună Poiana rului senin. dossy, Elsa de Heldenberg. Directoara inter
(lângă Mercurea), dat fiind, că poporaţiunea O a treia bombă fu aşezată, în mo natului : Elena Petraşcu. Medicul interna
din partea locului se îndeletniceşte cu cul mentul când i-a dat drumul la a 2-a dar ploaia tului Dr. Beu.
Consacrarea 1. 8. I)r. V. H ossv,
tura în mare a oilor. La această exposiţie udând fitilul nu s’a aprins, norii se resfâcură, Numărul elevelor inmatriculate la şcoala
scrie ,,Unirea“ într'un adaus, nu se va civilă a fost 98 ordinare şi 9 privatiste, din
Reuniunea va distribui premii în valoare de se apropiară şi grindina începu să cadă. In
face la Sânpetru, după cum era hotăttt. 200 cor. şi în acelaş timp se vor lua măsuri acest moment fitilul fu aprins şi bomba lan tre cari 88 gr -or., 19 gr.-cat. Interne 65, ex
ca şi prim&ria comunală şi institutul de cre sată în norul visat. terne 42.