Page 1 - Activitatea_1903_07_27
P. 1

Anul  III.                                                    Or ăst ie,  16  Iulie  n.  1903.                                                         Nr.  27




            INSERŢIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
       se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/2  an 3 cor.
                reduse.
                                                                                                                                                      Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                             4  coroane.
       Manuscriptele sunt a se adresa
       redacţiei  şi acelea  nu să  îna­
                                                                                                                                                      Pentru  Rom ânia  şi  străinătate :
                poiază.
                                                                                                                                                           Pe  an  16  franci.

       Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani.


          EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSAMI, :
                                                                      A p a r e      în   f i e c a r e   Joi.
            D r.  A urel  M untean                                                                                                              L auri an    B erci an



                                                      Ostăşimea  batalionului  4/64  a  fost  ma  careuri de  apărare  pe locurile  unde
                                                                                                                                           Acum  urmează  fapta  unică în  ama-
        14 Iulie 1866.                           ospătată  cu  mâncări  alese,  apoi  cu  vin  se  aflau.                             lele  istoriei  de  răsboaie  şi  anume:
                                                 şi  bere.                                       Sosind  în  apropierea  careurilor,        Chirasirii  obosiţi  o  i-au  înapoi,
                                                      După  ameazi  petreceri  populare  năvăliră  pe  toată  linia,  simulând  ata­ dupâ-ce  să  convinseră,  că  nimicirea
            ^Zilele  mari,  însemnate  şi  de  glo­ de  ale  ostaşilor.                     curi,  fără  a  se  trăda  că  unde  are  in-  acestor  bravi  soldaţi  este  imposibilă.
       rie  chemaţi  sunt  a-le  sărbători  urmaşii                                         tenţiunea  atacul  cel  adevărat.  Aripile  Uimiţi  de  ţinuta  acestei  trupe  eroice
                                                      Toate  aceste  festivităţi  săvârşitu-
       după  neam,  tovarăşii  de  arme  şi  cei   s’au  în  urma  faptelor strălucite  dela  14  cavalerii  fac  de  odată  schimbare  de  se  cam  mai  duc,  lâsend pe câmpul lup­
       legaţi  de  aceeaşi  soarte!  Atari  festivi­                                        front  şi  se  retrag,  pe  când  centrul  cu  tei  mulţi  vulneraţi  fi  mai  multe  tro-
                                                 Iulie  1866  prin  cari  românaşii  noştri
       tăţi  s’a  dedat  a  ţinea  an  de  an  şi  re­                                      putere  concentrată,  năvăleşte  înainte  şi  feie,  ear fecior aşii  noştri  o  i-au
                                                 dovedit-au  iubire  de  patrie,  care  de
       gimentul  nostru  de  casă  nr.  64  odi­                                            se  aiaptâ  pe  divisia  a  2-a  (comp.  15  după  iei,  diaolvând  careul  fără
                                                 atâtea  ori  ni-să  trage  la  îndoială.
       nioară  Sachsen-Waimar-Eisenach,  acum                                               şi  16).  Numai  holdele  cu  grâu  le  stete  nici  o  comandă, chip  3e-şi  rea­
                                                      Lăsăm  să  urmeze  cele  întâmplate
       Br.  Mertens.                                                                        în  cale.  Atacul  acesta  a  fost  dat  cu  dune, alungând pedeatrimea ca­
                                                 pe temeiul  notiţelor  cadetului  Alexandru
            Eacă  ordinea  de  zi  emanată  dela                                            toată  puterea.  Fiind  chirasirii  însă  îm­ valeria.  Aceasta  faptă  stă  până  azi
                                                 Savu,  a  ziuoaristicei  de  atunci,  apoi  a
       comanda  de  aici.                                                                   brăcaţi  cu  chirasc  puţin  le  păsa  lor  de  ca  unicum  în  a-le  răsboiului,  deşi  nu
                                                 ordinei  de  zi  a  regimentului,  pe  când
            Din  prilegiul  aniversării  a  37  a                                           gloanţele  noastre  de  puşti.   Atacul fă ­ corăspunde  problemelor  răsbelului.
                                                 se  ţinu  decorarea oficierilor  şi  ostăşimei,
       memoriei    atacului   dela  „Biskupitz“,                                            cut  în  goana  cea  mare  asupra  acestui      Comandantul  acestei  divisii,  căpi­
                                                 în  orăşelul  Sachsenfeld,  din  Stiria  de
       întâmplată  la  14  Iulie  1866.  Batalionul                                         careu  să  părea  că  vine  o  vijelie fi tem-  tanul  Herdlicska,  când  se  desmeteci
                                                 jos,  prin  F.  M.  L.  Filipovich.
       4  al  regimentului  de  inf.  nr.  64,  a  dis­                                     pestate  ce  are  si  măture  tot  ce-i  stă  din  toiul  atacului  şi  apărării,  dispuse
                                                      După  şepte  zile  dela  Konigraetz
       pus   serbătorirea   acestei  zile  după                                             în  cale.  Era  o  privelişte  imposantă  retragerea  în  paşi  iuţi  şi  aleargă  că­
                                                 regimentul  să  afla  în  taberă  sub  fortă­
       următorul                                                                            şi  tot  odată  fi  înspăimântătoare.      trâ  grosul  trupei  sale.  Aceasta  împre­
                                                 reaţa  Olmiitz,  unde  poposirăm  3  zile,
                      P r og r a m :                                                                                                  jurare  a  şi  fost  criticată  din  partea
                                                 neştiind  încâtrău.  Abea  în  14  Iulie  de    Atacul  vehement,  ce  avea  înaintea
            Luni  în  13  1.  c.  la  9  ore  înainte   cătră  seară  auzim  puşcături   înspre  sa  nimicirea  totală  a  pedestrimei,  fu   unor  colegi  de  a-i  sei,  cari  se  aflau
       de  amiazi  tragere  la  ţintă  pe  întrecute   dreapta  dela  noi,  cari  acopereau  aripa   respins  cu  bărbăţie  de  bravii  noştri   acolo.
       a  feciorilor  (ostaşilor  de  rend);      dreaptă  a  armatei.  Puşcăturile  erau   ostaşi,  cari  se  aflau  strînşi  unii  de  al­  Dacă  în  acest  moment  chirasirii
            Marţi  în  14  1.  c.  (ziua  aniversară)   dela  divisia a  3-a a  batalionului  al 3-lea,   ţii,  ca  un  zid  puternic  gata  de-a  îm-   ar  fi  avut  tărie  şi  curaj  a-i  persecuta;
       dimineaţa  la  8  ore  serviciu  D-zeesc  în   (compania  17  şi  18.)  Comandantul  aces­  frunta  primejdia.  Atacul  cel  dintâiu  nu   la  tot  caşul  acelea  2  companii  puteau
       biserica  gr.-or.  din  loc;              tui  batailon  era  majorul  Doleich,  ear’   succese,  al  doilea  şi  al  treilea,  execu­  fi  nimicite.
                                                                                                                                            Aceasta  memorie  s’a  sărbat  la  14
            Cuvântare  ocasională  cătrâ  ostaşi  adjutant  era  Basiliu  Sândor.  Asupra  tate  de  nouă  trupe  inamice,  asemenea
                                                                                                                                       Iulie  a.  c.  în  Orăştie,  Vâsărheiu  şi  în
       în  curtea  casarmei.  împărţirea  premii­ acestei  divisiuni  se  făcură  trei  atacuri   fură  respinse.  Impresorat  de  toate  păr­
                                                                                                                                       Bosnia,  unde  se  află  dislocat  regimen­
       lor  pentru  serviţii  bune  şi  tragerea  ni­ de  cavaleria  inimică,  chirasirii  de  gardă  ţile,  s i  încinge  o  luptă  desperată  între
                                                                                                                                       tul  nostru  de  casă.  Despre aceasta  faptă
       merită  la  ţintă  în  ziua  premergătoare; »Brandenburg«,  însă  fără nici  un  resul-   săbiile  cavalerii fi baionetele pedestrimii
                                                                                                                                       să  scrie  în  istoria  regimentului  zicerea
            După  ameazi  la  1  oră  prânz  festiv  tat  de  a-i  putea  înfrînge  pe  românaşii   noastre.  Patru  excadroane  de  cavalerie
                                                                                                                                       unui  comandant,  paremisă  că  chiar pru­
       în  localitatea  de  menage  (refectoriu)  al  noştri.                               nu  fu ră   în  stare  a  sparge  careul  alor   sian  că:
       oficerilor  Batalionului  4/64  la  care  a     După  ce  înoptase  de  tot  veni    2  compagnii  pedestrime,  de fi  cei  mai      »Tholkunheit,  gepaart  durch  To-
       luat  parte:  o  deputăţie  a  garnisoanei  rândul  în  urmă  şi  pe  divisia  a  2  a  ba-  mulţi feciori  de  a-i  noştri  erau  vulne­  desverachtung,  animirte  die  Infanterie
       de  aici  1/31  batailon  reg.  de  inf.  31;  tailonului  (compania  15  si  16).  Aceasta  raţi  la  mâni,  cu  deosebire  cei  din  li­  zum  Angrife  und  Vervolgung  der  Ca-
       toţi  oficerii  pensionaţi  din  localitate;  divisie  se  afla  postată  în  câmp  liber,  nia  primă  a  careului.   Las  că  fi  caii   velerie«.
       primarul  şi  căpitanul  orăşenesc;  proto-  fără  să  aibă  nici  cea  mai  mică  apă­ cavalerii  au  fo st  formal tetovaţi  de  ba­  Ear’  noi  mai  adaugem:  »Românul

       presbiterul gr.-or.  Vasilie Domşa; în uimă  rare,  locul  era  şes,  încărcat  cu  fru­  ionetele  feciorafilor  noştri.       a  dovedit  totdeauna,  că  ştie  şi  poate
       toţi  oficerii,  cari  fac  excursiuni  şi  stu­ moase  holde  de  grâu  şi  secară,  posiţie   Toate  aceste  să  întâmplară  în  câ­ contribui  la  apărarea  ţării  sale,  este
       dii  technice  militare  sub  conducerea  de  tot  desavantagioasă.                  teva  minute  cu  o  înverşunare  aproape  gata a-’şi  jertfi  totul, pentru tron,  dinastie
       generalului  Emil  Nestor  şi  cari  chiar      In urma atacurilor continue,  a  aces­ ne  mai  pomenită  şi  de o  parte  şi  şi  neam!
       acum  s’au  aflat  în  trecere  prin  Orăştie. tor  chirasiri,  divisia  a  fost  silită  a  for­ de  alta.                                                         f
                                                                                                                                                     ----------

                                                       Scânteia  patriotismului  odată  aprinsă   şcoalele  române,  întrebaţi  literatura  română,   Intre  cei  mai  însemnaţi  curăţitori  ai
                F01Ş0A RA                         trebuia  să  facă  o  mare  flacără  si  a  lăcut.  întrebaţi  limba  română,  întrebaţi  Patria  ro­ limbei  române,  cităm  pe  Heliade,  Maxim,
                                                       Ne  găsim  in  faţa  lui  Gheorge  Lazăr,   mână,  ele  toate  într’un  glas  vă  vor  spune  şi  Laurian  în  România  şi  pe  Cipariu  în  Ar­
                                                  a  cărui  misiune  e  bine  caracterisată  de  Pa-   cine  a  fost  pentru  noi  Heliade,  timp  de  o  deal.  Dar  înăercările  lor  au  fost  prea  lătu­
          imba  romană  —                         piu  Ilarian  «Precum  Negru-Vodă  cu  spada,   jumătate  secol.  Dorul  de  muncă  al  lui  He­ ralnice.  Heliade  ne  alcătuise  o  limbă  italie­

                      şi  îarîuririle  streine.   de  asemenea  Lazăr  cu  cartea  în mână,  trecu   liade  şi  Asachi  fu  trecut  elevilor  lor  şi  se­ nească,  ear  ceialalţi  ne  latinizase  cu  totul.
                                                  muntele  să  spună  Românilor,  de sub  domnia   colul  al  XIX  produse  o  generaţiune  de  lu­  Azi  am  rămas  la  calea  mijlocie,  adecă
                                                  Fanarioţilor,  că  erau  Români <.        crători  harnici,  cugetători adânci,  condee  pri­ să  dăm  afară  cuvintele  siavone  şi  pe  toate
                        (Urmare).
                                                       Ca  un  apostol  al  românismului,  gră-   cepute  pe  toate  terenurile,  în  cât  am  putea  cele  străine,  pentru  cari  avem  vorbe  româ­
            Dar  dacă  în  secolul  XVIII-a  simţămân­  eşte  în  limba  română  discipolilor  săi  din  în­
       tul  naţional  stă  în  adormire  sub  jugul  gre­                                   zice  că  Românii  au  trăit  în  acest  secol  cât  neşti,  ori  în  locul  cărora  putem  întrebuinţa
                                                  căperile  mănăstirii  Sf.-Sava (Bucureşti): «Ajun­  ar  fi  trăit  în  mai  multe  veacuri.  Dincolo,  o  expvesiune  împrumutată  dintr’o limbă  neo­
       cesc  de  care  se  alipise şi cel francez,  aceasta-I
                                                  gă lacrimile  patriei,  ajungă jugul robiei,  vreme   peste  Carpaţi,  întâlnim  pe  Mureşeanu,  auto­ latină  (mai  ales  franceza  şi  italiana);  dar  să
       face  ca  odată  redeşteptat,  să aibă noue  forţe,
                                                  este  acum  să  se  ridice  din  ţărînă  seminţele   rul  cântărei  noastre  »Deşteaptă-te  Române»,  lăsăm  în  pace  acele  cuvinte  străine,  caii
       după  un  atâta  somn  şi  se  reapară  cu  mai
                                                  căzuţilor  strănepoţi ;  aducerea  aminte  de   pe  Cipariu,  Bărnuţ,  Laurian,  Ilarian  şi  alţii;  sunt  încetăţenite  sati  exprimă  noţiuni  prea
       multă  tărie.
                                                  mărirea  strămoşească  cere  mântuirea  lori   dincoace,  în  principate,  din  pleiada  de  scrii­ legate  de  vieaţa  poporului.   (va  urma).
            Dincolo,  peste  munţi,  tot  încercările  de   Cu  drept  cuvânt  un  elev  al  său  puse  de
       a  ne  atrage  la  catolicism,  ne  trezi  din  piro-   i-se  sapă  pe  peatra  mormântală  următoarele   tori  cităm  în  treacăt  pe  istoricii  şi  filologii:   („Albina").   Christache  Georgescu,
       teală  şi  Clain,  Şincai  şi  Maior trimişi în Italia                                Cogălniceanu,  Hajdeu,  Ureche,  Tocilescu,                  Direc.  Gimnaz.  Târgovişte.
                                                  versuri :                                 Xenopol,  pe  poeţii  cei  mai  de  seamă:  Ale­
       ca  să  înveţe  religiunea  catolică,  întorcându-se
                                                     •Precum  Christos  pe  Lazăr  din  morţi  a  înviat,   xandri  şi  Eminescu,  pe  prosatorii,  de  frunte:
       în  patrie  sunt  insuflaţi  »nu  de  Roma  Papei,   • Aşa  tu  România  din  somn  ai  deşteptat.
                                                                                            Bălcescu  şi  Odobescu,  pe  criticii  neîntrecuţi:   H m
       ci  de  Maica  Roma, străbuna împăratului  Tra-   In  urma  revoluţiunii  de  ia  1821,  cu
       ian«.  Prin  lucrările  lor  limbistice  şi  istorice  reintroducere  domniilor  naţionale,  limba  ro­  Maiorescu  şi  Gherea.  Toţi  prin  ale  lor  scri­
                                                                                             eri  arată  că  limba  română  e  în  stare  să  ex­
       aprind  flacăra  românismului,  care  arde  şi  în  mânească  se  ridică  din  tindele  şi  curţile  bi­                             (/^aie  popa  limba!
                                                                                             prime  toate  manifestările  cugetării  omeneşti
       present  şi  va  arde  continuu  cât  vom  avea  o  sericilor  tn  şcoli  superioare,  începând  a  fi  în­                          Vine  gogoriţa  şi  te  mănâncă I
                                                                                             şi  că  ea  cuprinde  mărgăritare  de  mare  preţ
       inimă  românească.                         văţată  şi  de  feciorii  de  boeri  în  locul  celei                                     Las  te-oiu  da  eu  la  şcoală,  te-o  învăţa
                                                                                             uitate  şi  aruncate  în  gunoiu,  în  secolii  ante­
            Dincoace  Enăchiţă  Văcăresc»  lasă  ur­ greceşti.  Regenerarea  noastră  culturară  e                                     el  dascălul I
                                                                                             riori,  de  înrîuririle  străine,  stăpânitoare.
       maşilor  săi  ca  testament:               datorită  în  mare  parte la 2 oameni de seamă:                                           Vine  doctorul  şi-ţi  taie  nasul!
                  •Urmaşilor  mei  Văcăreşti      Heliade  în  Muntenia  şi  Asachi  în  Moldova.  In  acest  secol  limba  s’a  curăţat  mereu   Cu  aceste  lucruri  încearcă  oamenii,  ca
                  •Las  vouă  moştenire :
                  •Creşterea  limbei  româneşti,       Ce  a  făcut  Heliade  pentru  redeştep­ de  grecisme,  slavonisme  şi  franţuzisme,  con­ din  copii  neascultători  şi  răi,  să  facă  copii
                  •Şi-a patriei iubire.           tarea  noastră  nu  vă  pot  spune eu.  întrebaţi tinuând  a  se  curăţa  din  ce  în  ce  mai  mult  buni  şi  ascultători.
   1   2   3   4