Page 2 - Activitatea_1903_07_27
P. 2
Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 27
Serate de-ale riaşi a fi cu alipire cătră Reuniune, V. Popa şi Oltean, au cântat „Călugă ce au caulificaţiune specială pentru limbi şi
care se poate privî de primul pas de riţa", un frumos „Duet", pentru care au istorie (nyelv 6s tortânettudomânyi szak-
meseriaşilor români. esoport);
păşire al meseriaşilor în vieaţa publică. secerat aplause nesfârşite, în urma că
3. arătarea despre studiile pregătitoare
Cunoştinţele în Reuniune câştigate sunt rora, dl Popa ne-a delectat cu o com-
şi ocupaţiunea de până acuma;
Şedinţa literară a 6-a, ţinută Joi tot atâtea poveţe de urmat în vieaţa posiţie frumoasă pentru solo de bas.
4. să dovedească, că posed perfect
la 25 Iunie n. c. în localităţile „Reu practică. Promite a-’şi aduce în tot Simpaticul cel mai tinăr membru al
limba română în vorbire şi scriere;
niunii sodalilor români din Sibiiu" cu deauna cu scumpătate aminte de tim Reuniunei, dl Petru Tâmpânariu, sodal
Concurentul (concurenta) ales va avea
prinde un şir întreg de acte de recu pul petrecut în societate, al cărei membru pantofar, e plăcut foarte mult cu de
să observe disposiţ'unile statului de organi-
noştinţă. Presidentul reuniunii dl Vic nu va înceta a fi şi din depărtare. Al plin succesul seu prim debut: „Varia- sare al şcoalei.
tor Tordăşianu, în cuventul de deschi 2-lea: o frumoasă cuvântare de mulţu ţiune" de Ionescu. Sodalul pantofar dl
învăţătorul ordinar, până când e pro-
dere, făcând o scurtă reprivire asupra mită şi recunoştinţă, adresată de mem Nicolae Apolzan, ţine să devină bun visor, primeşte salar anual K 1400-— solvit
activităţii reuniunii, aduce vii şi calde brul Ioan Hăgău, calfă pantofar, care comician, dovadă anecdotele „Ţiganul în rate lunare anticipative şi K 300’—
mulţumite numărului însemnat al ele cu concursul presidentului Reuniunei a la Ierusalim" şi „Jurământul pentru bani de cuirtir, solviţi în 4 rate trilunare
ear’ devenind definitiv primeşte salar anual
vilor seminariali, cari ’şi-au dat binevoi fost înscris la şcoala de croit a d-lui Sârb" de Speranţă, cu cari ne-a ţinut
K 2000'—, bani de cuartir K 600-—, 5 cuin-
torul concurs în tot decursul anului la Zilich, pe care tocmai o absoalvă şi în continuă veselie. Sodalul arămar dl
cuenale a K 200 — şi drept de pensiune
diferitele lucrări ale ei, şi, îndeosebi tot cu concursul lui a fost în posiţiune Moise Fărcaş, a dat dovezi de între
dela stat, unde va solvi taxele prescrise;
celor 8 absolvenţi ai cursului pedago de a se susţinea la acea şcoală, primind buinţarea în mod vrednic a timpului
învăţătoarea provisorie primeşte salar anual
gic, cari cu multă abnegaţiune au luat drept ajutor: un stipendiu din funda- liber prin predarea corectă şi cu simţ K 800‘— şi întreagă întreţinerea in internatul
parte la toate probele de cântări şi ţiunea „Andronic“, ear’ din mijloacele a poesiei „Sunet" de Alexandri. Dl Aug. şcoalei, ear cea definitivă primeşte salar anual
la producţiunile publice. Aceşti buni presidentului o însemnată parte a ba Bena, cleric, ne-a delectat cu mai multe K 1200-— întreagă întreţinerea în internat,
cuincuenale şi drept de pensiune ca învăţă
şi harnici fiitori dascăli laudă merită şi nilor receruţi pentru prânz şi cină în piese executate la pian, secerând vii
torul. învăţătoarea, locuind în internat, va
pentru cuvântul, că s’au pus în servi curs de 10 luni, un rînd de vestminte şi bine meritate aplause.
avea să dee directoarei mână de ajutor la
ciul învăţământului chiar înainte de-a cusute de croitorii, membri ai Reuniu Mica şcolăriţă Aniţa Praşca, care agendele internatului.
fi absolvat preparandia. Mulţumeşte ono nei şi unele albituri. Dl Hăgău cu la cântă atât de admirabil, ne-a pus în
II. Doritoarele de a ocupa postul de
rabilei direcţiuni a seminarului „An- crimi în ochi imploară binecuvântarea uimire cu declamarea lungii poesii „Ana învăţătoare suplcntă pentru lucrul de mână
dreiân“, şi mai ales P. C. S. d-lui di cerească asupra binefăcătorilor sei. Doamna" de V. Alexandri. Vocea-’i au să înainteze:
rector Dr. Eusebiu Roşea, care de un Din sumarele şedinţelor adminis arginţie, pronunţarea corectă şi la în a. atestat de botez;
şir de ani cu multă bunăvoinţă şi pre trative, cetite de dl notar I. Apolzan, ţeles, fac onoare dascălului C. Popa, b. document despre cualificaţiunea ce
venire a dat voie elevilor să stea în am aflat, că văduva învăţătoreasă d-na a cărui elevă a fost drăgălaşa Aniţa. rută prin legea statului pentru ocuparea pos
ajutorul reuniunii. Aduce cuvinte de Nicoară din Munţii-Apuseni, ’şi-a adus Aci a urmat apoi cuvântarea d-lui turilor de învăţătoare la şcoalele civile;
laudă dirigentului corului d-lui C. Popa aminte de săracii noştri, pe seama că Hăgău şi după ea sortarea între cele c. arătare despre studiile pregătitoare
şi despre ocupaţiunea de până acum;
pentru ostenelele aduse cu instruirea rora a dăruit un rând de vestminte, 124 persoane presente, induse cu multă
d. atestat despre cunoştinţa în teorie
corului şi mulţumeşte bravilor corişti ear’ între obiectele şi cărţile, ce s’au oboseală de dl P. Ilieş în protocol —
şi în praxâ a lucrului de mână;
(dame şi domni), cari s’au găsit tot sortat între numâroşii asistenţi la şe a celor 18 obiecte dăruite. Subscrisul
e. să dovedească, că vorbesc bine ro
deauna la locul lor, contribuind astfel dinţa literară de astăzi, să găsesc 2 am rămas cu speranţa de-a câştiga
mâneşte şi ungureşte, eventual şi nem
la ridicarea vazei reuniunii. De ase câlindare perpetue, dăruite de soţia vr’o carte folositoare — numai la şe ţeşte.
menea mulţumeşte d-lui Aug. Bena, d-lui compactor Petru Ilieş, iniţiator al dinţa din Joia ultimă din luna Iulie. Vor fi preferite acele concurente, cari
cleric absolut şi distins musician, care acestor daruri, 2 cărţi dăruite de pre- Cred a fi de prisos se amintesc — pe lângă caulificaţia din lucrul de mână
de 3 ani la aproape toate şedinţele li sident şi 14 lelurite cărţi procurate că serata a fost veselă şi că aceste se — mai au caulificaţie şi din oare-care cate
terare ne-au delectat aci cu piese de din mijloacele Reuniunei. rate ne procură momente de înălţare gorie de studii, îndeosebi din grupul lim
bilor.
pian, aci de flaută şi îi doreşte succese Programul special în scurt a fost sufletească şi de mândrie naţională.
învăţătoarea suplentă primeşte o remu
la continuarea studiilor musicale, la următorul: d-şoara Maria Iordan, a de Onoare celor grupaţi în şirurile
neraţie anuală de K 600-—, solvită în rate
care se dedică. clamat frumos poesia „Ştefan şi Du Reuniunei. lunare anticipative, şi întreagă întreţinerea în
TJn tipograf.
Două puncte din lungul şi intere nărea" de V. Alexandri; dl Emil Bo- internat.
santul program al seratei merită să fie bancu, cul.-tip., a recitat poesia „în învăţătoarea angajată va avea să dee
scoase în relief. Primul: o scrisoare a zestrarea neamurilor", tot dsa mai în CO N C U RS directoarei mână de ajutor la agendele inter
harnicului fost al 2-lea bibliotecar al urmă a recitat poesia „In Cismigiu" de natului.
Reuniunei, a d-lui Nicolae Bratu, culeg.- Lumpatius şi a cântat câteva strofe Terminul de concurs expiră la 15 Au
Pentru ocuparea unui post de învăţător
tip., care în urma licuidării societăţii dintr’un cântec poporal. Dl Filimon gust a. c. st. n.
{învăţătoare) ordinar şi a postului de învăţă
„Tipografia", silit a fost, ca mulţi alţii, Delorean, sodal cismar, a produs mult toare suplentd pentru lucrul de mână la şcoala Posturile sunt a să ocupa cu 1 Sep
temvrie a. c. st. n.
a părăsi Sibiiul şi a se angaja la noua haz prin predarea bucăţilor „Mai lăsa-te" civilă de fete a Asociaţiunii se publică
tipografie din Şimleul-Silvaniei. In scri şi „Lungeşte-’i Doamne boalele" de concurs. S ibiiu, din şedinţa dela 2 Iulie 1903
soarea sa dl Bratu aduce vii mulţu Sandu Pungă-goală D-şoara Maria I. Doritorii (doritoarele) de a ocupa a comitetului central al Asociaţiunii pentru
postul de învăţător (învăţătoare) ordinar au literatura română şi cultura poporului ro
mite Reuniunei pentru onoarea, cu Simtion, ’şi-a făcut intrarea în şirul de
să presinte comitetului Asociaţiunii (Sibiiu mân.
care Ta distins, punându-’l bibliotecar butanţilor cu recitarea bucăţii „De-aşi
str. Morii nr. 8) următoarele documente:
şi membrilor pentru concursul, ce ’i-’l-au avea de şcoală parte" de Vioara Magdu 1. atestat de botez; Iosif St. Şuluţu II. Beu,
dat întru împlinirea conştienţioasă a şi mai apoi prin recitarea mai multor 2. document despre cualificaţiunea ce secretar.
grelei sale misiuni. Apelează la mese poesii poporale. Elevii preparanzi d-nii rută prin legea statului, având preferinţă cei-
Dar ce să mai faci la nevoie, zice omul O vorbă aruncată în mintea unui copil II sperii cu şoala şi cu dascălul dela e râu dispus. In acest cas vă perdeţi capul
ce să faci, să-’l baţi? Să-’l omori? II sperii va eşi odată de acolo, nici nu ştii în ce şcoală ? Să nu te miri dar când îi va fi şcoala şi-i daţi tot, tot; tot ce nu cere ; îi daţi tot
mai bine acolo cu ceva, şi scapi de dînsul. formă şi nici nu ştii ce rău poate să prici urîtă. ce altă dată nu i-aţi fi dat. Ii dai ceasorni
E adevărat, când îi spui de gogoriţă şi nuiască ea. II sperii cu doctorul că-i taie nasul ori cul, îi dai călimara, îi dai luminarea, li dai
Taie popa limba ? Aşa ai spus tu co limba? Zi ferească Dumnezeu să nu se întâm puşca, îi dai briciul, toate i-Ie dai, pentru că
de alte prăpăstii, şi de tăiat limba şi tăiat
nasul, copilul se spărie. Te aude vorbindu-i pilului. El te-a crezut. In mintea lui de aici ple să dea peste copil vr’o boală de cele stai tu să-l păzeşti. Dar când copilul se va
de lucruri nouă, de lucruri cari după mintea înainte, singurul rol pe care 11 are preotul rele ca: anghină, scarlatină, etc., căci va fi face bine, nu-i vei mai da, căci tu nu vei
lui se pot întâmpla; te aude, rămâne pe pe lume va fi de a tăia limba copiilor. vai de tine cum te vei uita la dînsul, de mai sta degeaba lângă dânsul, căci tu mai
gânduri şi luându-se pe gânduri îşi uită Mai merge de-acuma copilul la preot? pildă, că nu se lasă ca să ’i-se uite doctorul ai şi altă treabă.
Tu nu-i dai şi copilul va plânge şi
pentru moment îndărătnicia lui. De acuma când la o întâmplare, copilul va în gât. atunci tu îl vei speria.
Ţie îţi pare bine, tu te bucuri că co fi bolnav, mai poate preotul să se apropie Eată la ce puteţi ajunge speriind copiii. Deci care e leacul ?
pilul s'a astâmpărat, s’a cuminţit dar te în de el să-i dea grijanie? Şi să nu ziceţi: Dar lasă că şi pe mine Intâiu, lecueşte-te pe tine : Fii cu minte
şeli. Nimic în lumea asta nu să perde. Ade- Ai spus că vine gogoriţa şi-l mânâncă. m’au speriat când eram mic şi n’am ajuns
se-ori nu vedem, nu prindem noi de veste Ai spus şi el te-a crezut. El a tăcut, căci a aşa. Să nu ziceţi aşa, pentru că nu e adevă şi nu-i da odată ce nu-i poţi da totdeauna.
Nu-i da de loc. Nu-1 învăţa a-i da şi nu-ţi
ce să face, dar nimic nu să perde, rămas cu gândul la gogoriţă. I-a rămas în min rat. Gândiţi-vă mai bine şi vă cercetaţi mai va cere, şi tu nu vei fi nevoit să-l sperii.
Dacă vezi că pe jos, pe unde ai vărsat te că să află în lume fiinţe de acestea cari pot cu de-amănuntul sufletul vostru şi veţi vedea,
apă, s’a uscat, ce crezi? Crezi că apa aceea să între şi prin uşile încuiate, şi prin părete de pildă, că ori cât v’aţi părea de viteji, tot (•Albina<) Th. D. Sperantia.
şi pe ori unde; fiinţe a tot puternice, de
s’a perdut ? S’a nimicit ? trebue să fie ceva de care vă temeţi. Ei bine,
cari nu poţi scăpa.
Dacă pui cârpe la uscat, îţi închipui că frica aceasta e dela gogoriţă de când eraţi
Ei bine, ştii ce va eşi de pe urma aces
apa din ele s’a nimicit, s’a perdut? mici.
Sau dacă ai aruncat o vorbă în urechile tei gogoriţe? Şi chiar de nu vei găsi că eşti fricos, G l u m e .
unui copil, crezi că vorba aceea s’a perdut Pe urma acestei gogoriţe va eşi că co să ştii că tot nu eşti aşa cum ai fi fost dacă
Nora. O nevastă voia să-’şi cumpere
în mintea lui, fără nici un răsunet? fără nici pilul tău se va alege un fricos care se va nu te speria. o carte, dar’ îi părea prea scumpă. Cumpă
o urmare ? teme şi de umbra lui; se va alege că în loc Dar pentru ce aveţi nevoe să speriaţi ră-o — zise librarul — că atâtea glume
Din locul cel ud, când să uscă locul, să creşti un om voinic şi cu curagiu, va
apa să Schimbă în vapori şi se ridică în sus în creşte un păcătos. Şi păcătos va fi toată copiii ? sunt în ea, de să mori de rîs.
atmosferă, unde să amestecă cu alţi vapori vieaţa, căci ceea-ce i-a întrat de tinăr în Eată de ce: — Dacă-’i aşa, dă-’mi-o, cât de scumpă
şi de acolo va cădea îndărăt pe pământ în sângele lui, nu-i mai ese până nu i-o eşi şi Se întâmplă de e mai bolnăvior, că-1 o fi, căci o dau soacrei s’o cetească.
formă de ploaie. sufletul. doare ceva, că nu poate mânca, plânge, ţipă,
