Page 3 - Activitatea_1903_07_27
P. 3
Nrul 27 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
CORESPONDENŢA Nov. 1902, că articlul a venit dela loan Ger Reflectanţii Ia vre-unul din aceste po Hotelul » Transilvania* este proprietatea
man, şi că a cuprins cuvinte ofensătoare*. sturi au a se presenta în vre-o Duminecă sau institutului »Brooser- Vorschuss- Verein*, clă
Dar bine să notăm că: Silvestru Moldovan sărbătoare în comuna respectivă spre a’şi dit în fruntea pieţei Orâştia. Loc higienic,
Brad, la 5 Iulie 1903.
a jurat că: «n’a cetit articlul meu* Ce fru arăta desteritatea în cântările bisericeşti şi spaţios şi are tot confortul reecrut de hote-
Prea On. Redacţiune! mos să păstrează secretele la «Tribuna*. Pro tipic. lele moderne, ear' sala de joc, teatru şi con
fesorul A l b u nu a fost la pertractare. Dân
In preţuitul ziar «Activitatea» dela 2 Concursele instruite prescriselor din veniri sociale poate emula cu ori şi cate lo
sul a avut advocat pe Dr. Keleti I. din Ora-
Iulie a. r. Nr. 25 aţi binevoit a publica la vigoare au a se aşterne în terminul indicat calitate din ţară.
dea-mare, eară acesta a trimis pe candidatul
«noutăţi* o informaţiune relativă la procesul subsemnatului oficiu protopresbiteral. Dl Vasilie N. Bidu promite a-se în
de advocat Dr. Iustin Ardelean, redactor la
meu cu dl Şt ef an Al bu din Brad. Oficiul protopresbiteral Orăştie în con- griji de toate cele cuvenite, ca musafirii săi
Informaţiunea este pe cât de răută «Vulturul*. Acesta a apărat pe clientul seu. ţelegere cu comitetele parochiale. set fie cu desăvârşire bine găzduiţi şi serviţi.
Cum, vom vedea altă dată! Destul că dl
cioasă, pe atât de falsă. Anume se zice că : Pe lângă aceste auspicii îi darim din inimă
Ardelean, redactorul român a cerut dela pre- Orăştie, 10 Iunie 1903.
eu în un atticlu din «Tribuna* aşi fi spus răsplată îmbelşugată, drept recompensă os
sidiu că : să nu fie admis tălmaciu Dr. Va-
că „dl Albu e un amfibiu lipsit de conştiinţa Vasile Domşa, tenelilor sale, cu care este împreunată aceasta
naţională, şi om de nimica«. Aceasta e o sile Dan, advocat, fiind-că eu ştiu limba ma protopresbitcr. întrepi iudere, pe cât de greu, cu atât mai
ghiară. Să vede că-’l gena să vorbească
minciună cornurată. Fapt e că: eu despre rentabilă.
româneşte. Cererea nu i-s’a împlinit, şi eu Fie! ca târgul încheiat intre fraţii
dl Albu n’am publicat nici când, absolut
am putut vorbi româneşte. Eu m’am presen Saşi, ca pt opr ie tari şi între întreprinzătorul
nimic, nici în «Tribuna* nici în alt ziar. N0UTĂTI
Minciună obraznică e şi aceea, că «Albu tat însoţit de advocatul meu Dr. Iustin Pop român, să ducă la un bun sfîrşit, întru cât
m’a dat în judecată pentru calumniă şi in din Deva. - numai mulţumiri să se audă şi de-o parte si
sultă prin presă!' Trebue să declar că: nici un martor ,n Consacrarea întru episcop a Ilus- de ceialaltă!!
Lucrul stă aşa. Eu am trimis pe la nu a fasionat că eu am scris articlul * Rep trăţii Sale Dr. Vasile Hossu, ce era să se
tilii murdare«, şi nu s’a putut proba prin S tip e n d ii la politechnică. Pentru
începutul lui Iulie 1902 un articlu spre pu ţină în 12 I. r., să va ţinea în 19 Iulie, ear’ ascultători ai universităţii teclinice (mfiegye-
nici o dovadă. Bal eu am trebuit să do
blicare la «Tribuna*, în care era tradusă o instalarea în 26 Iulie. După «Răvaşul*.
vedesc, şi sunt acte scrise şi articlul publi tem) din Budapesta, secţia ingineriei, minis
parte însemnată din corespondenţa «brădi trul de c inerciu a înfiinţat 40 stipendii de
levăl* apărută în Nr. 50 al ziarului «Hunyad- cat de redacţiune în Nr. 137 al «Tribunei*, câte 1000 coroane. Cererile pentru obţinerea
vârmegye*. In corespondenţa «brâdi ltvdl* unde până la evidenţă să arată că articlul A du n area generală a »Asociaţ;- vr’unui stipendiu de acesta, adresate minis
era denunţat întreg trecutul gimnasiului; eară încriminat e scris de redacţiune însăşi. Lume unei* din pricina că atât preşedintele Dr. trului de comerciu, sunt a se presenta rec
despre şcoalele elementare se zicea că: elevii întoarsă. Cum de am fost eu condamnat să Alexandru Mocsonyi cât şi vice-preşedintele
va lămuri la tabla regească, unde am apelat losif Sterca Şuluţiu vor fi împedecaţi a lua toratului universităţii îndată după înscriere.
nu ştiu nimic ungureşte; încât despre dl
întreagă sentinţa. Sper că adevărul va tri parte, va fi condusă de Partemiu Cosma, Stipendiaţii vor beneficia de aceste stipendii
Albu, era ridicat la a 4-a potenţă, în ce până la obţinerea diplomei, respective abso-
priveşte creşterea patriotică a familiei. — umfa, fiind-că sunt nevinovat; eară «laşul* membru în comitetul Asociaţiunei. lutorului, solvindu-li-se în zece rate lunare
Articlul meu nu a apărut nici când în „Tribuna". care a scris articlul sub signatura „e“ va fi
descoperit cu toată ticăloşia sa. de câte 100 coroane, ear’ pe timpul vacan
S’a aflat însă un «laş şi miserabil«, Congres in terp a rla m en ta r. In zi ţelor de vară vor fi aplicaţi la serviciu de
care sub signatura „e“ a scris un articlu: Aceste, vă rog a le publica în preţui lele de 24, 25 şi 26 August se va ţinea la praxă, pe lângă diurne ce li-se vor solvi in
«Reptilii murdare* in Nr. 122 al «Tribunei*. tul ziar: « A c t i v i t a t e a * în Nr. proxim, Viena, în sala de şedinţe a camerei senio
fie şi la loc deschis. dependent de stipendiu. După obţinerea di
Din acest articlu dl Albu a Încriminat pen rilor congresul interparlamentar pentru ar plomei vor avea însă să între în serviciul
tru vătămare de onoare pasagele: »Reptilii Pe lângă cari sunt bitraj internaţional. Grupul român, compus statului, trebuind să servească de atâtea-ori
murdare«, oameni josnici, lipsiţi de demni cu profundă stimă: din deputaţii şi senatorii regatului român, 2 ani şi jumătate, câţi ani au beneficiat de
tatea naţională; cari au ofensat limba ro loan German, va lua parte cu mulţi membri la congres.
catichet—InvCţător. stipendiu.
mană; şi cari trebue a fi inferaţi, pentru-că * President al clubului român e dl Em. Po-
merită dispreţul romănimei. Articlul s'a scris N . R. Noutatea din Nr. 25 a «Activităţii* este rumbaru, deputat şi fost ministru, care ase Cununie. D-şoara El ena Ha n e ş i u
de redacţiunea «Tribunei* şi anume de mem reprodusă din alte foi române. Dăm bucuros loc menea va merge la Viena pentru a lua parte şi dl I o s i f T i 1 i c e a, teolog abs. anunţă
brul redacţiunei, care a scris mai mulţi ar- acestei rectificări vechiului nostru amic. la şedinţele congresului. Se vor ţinea cu sărbarea cununiei lor, care se va celebra Du
minecă în 19 Iulie n. la 4 ore p. m. în bi
ticlii de fond sub signatura „e". ocasiunea aceasta patru şedinţe, două recep-
serica gr.-or. din Orăştie.
Şi ce se vezi I La judele de instrucţiune Nr. 702y 903 ţiuni, o representaţiune de gală la operă şi Să fie într’un ceas cu n o r oc i
redactorul G. Mohan, tipograful spune că ar un banchet.
ticlul încriminat a venit dela loan German, C o n c u r s . Circulaţiunea notelor de stat
era despre cele urmate mai departe, îndreaptă şi a banonotelor in v. a. Terminul
Otelier român. Tragem atenţiu
pe judele instructor la redactorii Sil. Mol- Pentru ocupai ea posturilor vacante de ultim pentru circulaţiunea şi schimbarea
nea On. public la anunţul d-lui Va-
dovan şi Prodan. Bravii redactori: Moldo- în văţători în comunele mai jos însemnate notelor de stat şi de bancă în v. a.
silie N. Bidu de pe pagina a p a foii
van—Prodan ce fac, ce nu fac, că în de din protopresbiteratul Orăştiei prin aceasta este următorul:
noastre. Vestim şi la acest loc cu bu
plină Înţelegere cu dl A l b u , apar la ziua se scrie concurs cu termin de 30 zile de la La cassieriile statului edarea şi schim
curie, că şi pe acest teren am ajuns a
de pertractare, în 25 Iunie, ca martori ai d-lui prima publicare în «Telegraful Român*. barea notelor de stat â fl. 5 şi fl. 50
avea un întreprinzător din sinul nos
A 1 b u, şi eu ca acusat direct. 1. Boxeş, un post, salariu 600 cor. tru, care are şi pricepere şi putere de-a v. a. a încetat cu 1 Septemvrie 1901.
Eată esenţa fasiunilor I din repartiţie şi din eventualul ajutor ce s’ar concura cu ori şi care din otelierii din In circulaţiunea privată obligămentul
Silvestru Moldovan spune că: >N'a dobândi la cererea comunei bisericeşti, cuar- de a primi aceste note de stat ca
Orăştie în toate afacerile, cari taie în
Cetit articlul trimis de mine. Prodan spune tir în natură şi lemne de foc. mijloc de plată a încetat cu 28 Fe
ramul acesta atât de rentabil dar’ şi
că: *L’a cetit articlul meu, dar nu ştie, dacă bruarie 1903. Cassieriile şi oficiile sta
2. B alşn, un post, salariu 600 cor. greu.
acela s'a publicat în original ori modificat«. din repartiţiunile, cuartir în natură şi lemne tului însă sunt obligate a primi notele
Ambii redactori apoi spun că: nu ei D l Bidu, proprietar în Orăştie, â fl. 5 şi fl. 50 ca mijloc de plată
de foc. de mai mulţi zeci de ani se ocupă cu
au scris articlul din Nr. 137 al «Tribunei*, 3. B in ţin ţi, un post, salariu 600 cor. până la 31 August 1903. Banca Austro-
în care apriat se zice că : redacţiunea a scris pescărie în piaţa Orăştiei, ca atare Ungară este obligată a schimba notele
din repartiţiune, cuartir în natură şi lemne provede tot comitatul Hunedoara şi
«Reptilii murdare*, cetind corespondenţa aceste fără nici o detragere, atât la
de foc. până pe la Timişoara piaţele cu peş
«brâdi levăl* din «Hunyadvârmegye* şi filialele, cât şi la centralele sale, dela
că: n'au avut trebuinţă nici de informaţiuni, 4. B u lbu c—C arpeni, un post, sa tele de lipsă. 1 Septemvrie 1903 până la 31 Au
lariu 600 cor. din repartiţiune, cuartir în na
dela presupuşii corespondenţi, răuvoitori de ai Dibăcia sa comercială, ca născut gust 1907.
tură şi lemne de foc. învăţătorul va ţinea
d-lui Albu. Braşovean, este de mult cunoscută şi Bancnotele â fl. 10 v. a. să răs
şcoală o săptămână în Bulbuc şi alta în Cur-
Ba, ce e mai mult, ambii redactori, deşi face onoare statului său; 2— j astfel cumpără* la centralele Băncii Austro-
recunosc o declaraţie scrisă de ei, în cari re peni, depărtare de 1 chim. de întreprinzători şi nici un ram al Ungare până la 31 August 1903; la
cunosc că: au scris articlul încriminat pe 5. D âncul-m are, un post, salariu industriei şi comerciului nu ar rămâ filiale obligămentul acesta a încetat cu
basa unor informaţiuni false etc., totuşi să 600 cor. din repartiţiune, cuartir în natură nea neexploatat în aceasta piaţă des 28 Februarie 1903; dela 31 August
lapădă şi jură înaintea tribunalului că nu ei şi lemne de foc. tul de românească. a. c. până la 31 August 1909 Banca
au scris: «Reptilele murdare*. Ear’ întrebaţi 6. D encul-niic, un post, salariu 600 Austro-Ungară răscumpără bancnotele
Dacă luăm în băgare de seamă
că: cine scrie sub signatura „e", răspund că cor. din repartiţiune, cuartir în natură şi â fl. 10 v. a. numai pe lângă o peti-
publicul consument român, apoi modul
articlii semnaţi cu „e“ sunt externi şi că lemne de foc. cum unii întreprinzători, abea veniţi ţiune netimbrată, înaintată prin ori-care
signatura „e“ înseamnă »extern«. (Minunaţi 7. J ju d eşti- Conteşti, un post, sa aici de ieri-alaltăieri, tractează peste filială a sa.
redactori). lariu 600 cor. din repartiţiune, cuartir în na umeri muşterii, deşi relativ în vreme Bancnotele* â fl 100 să răscum
Din o scrisoare a redacţiunei, adusă tură şi lemne de foc. scurtă au ajuns la stare bună, apoi pără la centralele Băncei Austro-Ungare
la acte să vede că : manuscrisul meu şi un până la 31 Octomvrie 1904, la filiale
8. P isch in ţi, un post, salariu 600 nu putem îndestul recomanda sprijinul
ursoriu era în mânile redacţiunei când pro până la 30 April 1904 şi pe lângă o
cor. din repartiţiune şi folosirea a 8 jug. pă material şi moral al acestui bărbat, inves
cesul s’a încriminat, şi era în curgere la 24 petiţiune netimbrată până la 31 Oc
mânt, cuartir în natură şi lemne de foc. tit cu cunoştinţe largi pe toate terenele
Noemvrie 1902. tomvrie 1910.
9. M enghet, un post, salariu 600 cor. economice.
Provocaţi numiţii redactori c ă : unde Bancnotele â fl. 1000 le răscum
din repartiţiune şi alodiu, cuartir în natură D l Vasilie N. Bidu mai are şi o
e manuscrisul meu, au răspuns că: «s’a per- pără centralele Băncei Austro-Ungare
şi lemne de foc de la comuna politică. familie număroasă de a căreia bună
dut*. — Cred şi eu că l’a perdut, pentru-că până la 31 Decemvrie 1904, filialele
arătându-’l acesta era cu totul altul, şi nu 10. B om os, un post, salariu 600 cor. creştere singur îngrijeşte cu adevărată până la 10 Iunie 1904 şi pe lângă o
din cassa bisericei, 40 cor. relut de cuartir, iubire de părinte.
cel scris de însăşi redacţiunea sub signatura „e". petiţiune netimbratâ, până la 31 De
4 stângini de lemne din cari în primul rînd cemvrie 1910.
Redactorul responsabil, G. Mohan nu Reflectase dl Bidu odinioară şi la
se încălzeşte sala de învăţământ. La cassieriile statului bancnotele
s'a presentat la pertractare. otelul »CentraT, clădit cu capital ro
Martorul Teodor V. Păcăţian, redactor 11. B om oşel, un post, 600 cor. sa mânesc de institutul românesc •» Arde se primesc ca mijloc de plată încă trei
la «Telegraful Român* spune că: a) nu a lariu din cassa bisericei, cuartir în natură şi leana*, însă acela să dase, ca pe as luni peste terminele fixate, va să zică
fost us la «Tribuna* se însemne articlii ex lemne de foc. cuns, unui intreprinzător, care numai se primesc: bancnotele â fl. 10 v. a.
terni cu „eu\ 12. Şibot (Alkenyâr), un post, salariu curtuasie n a învăţat, ce trebuie să aibă până la 30 Noemvrie 1903; bancno
b). că în public să vorbeşte că: sub 600 cor. din cassa bisericei, 2 stângeni de cu musafirii sei. Acesta s’a caftănit tele fl â 100 v. a. până la 31 Ianuarie
signatura a scris Io an E. Prodan, fost lemne pentru încălzit şi cuartir în natură în deja dela consumaţii săi în mare parte 1905 şi bancnotele â fl. 1000 v. a.
redactor la »Tribuna *. Martorii Dr. Pavel şcoală. români. Acum intenţionează a clădi el până la 31 Martie 1905.
Oprtşa şi M a r i a C r i s t e a au fasionat Cuincuenalele se socotesc conform le- atare-ce cafenea — restaurant de con („ Revista Economică)'.
că: lor le-a spus Silvestru Moldovan prin gei, de la ziua alegerii. curenţă peste uliţă de Otelul »Central*,