Page 1 - Activitatea_1903_07_28
P. 1
Anul III. Or ăst ie, 23 Iulie n. 1903. Nr. 28
/ 8
INSERTIUNI: ABONAMENT:
Pe an 6 cor. pe 1ji an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
ACTIYIÎITEi 4 coroane.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadi esa
redacţiei şi acelea nu să îna P e n tr u R o m â n ia şi s tră in ă ta te :
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi. § ^ ^ 3
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
(& ătiă qP. (L. (B&tifoţi. în ale caracterului. Şi stăpânul şi sluga; t LEO XIII. Festivităţile din Baia-mare.
şi şeful şi subalternul; şi conducătorul
Papa dela Roma, după un morb greu
Abonamentul la » A c t i v i t a t e a * şi membrii, se bucură de una şi aceiaşi In 8 August 1903.
ue ’ 14 zile şi o agonie de mai multe
pe al doilea semestru al acestui an Iu creştere, unele şi aceleaşi însuşiri, una zile, a repausat Luni, în 20 Iulie la La orele 3 p. m. membrii comitetului
lie—Decemvrie este deschis tot cu con şi aceiaşi cultură a inimii. 4 ore după amiazi. „Despăiţământului Sătmar-Ugocea" cu mem
diţiunile din fruntea foii. La unii ca aceştia cu dreptul să A fost născut sub numele Vincenc, brii comitetului instituit pentru aranjarea fes
Rugăm cu tot respectul pe P. T. poate aplica cuvintele credinţii de Schiller: Ioachim, Rafael, Alois Pecci la 2 Martie tivităţilor sociale, pleacă dela hotelul orăşe
»Si-a perdut omul tot preţul (valoarea), 1810 în Carpineto, un orăşel în Italia. nesc la gară spre întimpinarea comitetului
Domni abonenţi, cari nu şi-au achitat
dacă i-a încetat credinţa în aceste trei La 20 Februarie 1878 a fost ales central al „Asociaţiunei“, sub conducerea di
încă abonamentul, să şi-l plătească cât
cuvinte.- Dumnezeu, Virtute, Li de conclavă cu 44 voturi. Aşadară cu rectorului despărţămâtului.
s i poate de curînd. maioritate absolută şi preponderantă de La gară se află adunată junimea ro
bertate«.
prima-oară. mână din Baia-mare, dame, domnişoare, fe
Cu unii ca aceştia moralitatea nu mei şi fete din popor. Inteligenţa din jurul
Insusiri slabe. are nimic nici în mânecă, nici în clin. Băii-mari şi poporul, aleşii de prin satele
vecine.
Pentru ei sunt mai preferiţi toţi aceia, Interesele de dare In timpul de
y
cari profesând însuşirile lor, prin făţăr Ex-lex Comitetul se postează în semi-cerc pe
locul unde va desch nde din vagon preşedin^
Cu însuşirile unor cunoştinţe cao- nicii şi pizmuiri, să nizuiesc a susţinea Am mai afirmat, că în timpul cât tele comitetului central.
tice, câştigate une-ori din tractate ab sus stindardul şefului lor, care prin ase ţine starea de Ex-lex (afară de lege) Discursul de primire îl rosteşte dl
stracte şi netemeinice, mulţi tineri de menea apucături au ajuns la dominarea adecă dela 1 Maiu a. c. carnete după Alexiu Pop.
ai noştri, după-ce sunt aplicaţi în vieaţa situaţiunii. darea restantă nu este dator a plăti După aceea imediat se predau preşe
practică, în loc de-a presta servicii fo Chemarea ziaristicei noastre este, nime şi nici primăriile comunale nu dintelui buchete de flori dtn partea domni
lositoare pentru aceia, în a cărora frunte a sbiciui din răsputeri viţiurile stîngace, sunt în drept a le cere. şoarelor şi din partea unui grup de fete de
este pus, mai mult transplantează ce- cari mai peste tot locul au luat dimen Aceasta o susţinem şi acum şi ne ţărani. Se ascultă răspunsul preşedintelui.
lea mai urîte viţuiri păgubitoare, cari siuni însemnate. Aceste însuşiri egois- miră cum unele foi de ale noastre mai D rectorul presentează membrii comi
pot înfricoşa contribuenţii. Nu am zis
nasc apoi neînţelegeri, în urma cărora tice şi pline de interese particulare au tetului, notabilităţile, cari vor fi de faţă şi
nici cu un cuvent, că cine are şi îi dă
lucruri bune, înaintare şi propăşire nici străbătut deja şi prin comune, acelea mâna să nu o plătească, pentru că cu pe onoraţiori.
că mai poţi aştepta. se ivesc zilnic, cu deosebire la alegeri ţirăita o supoartă mai lesne decât Comitetul de primire şi de încuarti-
rare arangează convoiul până la hotel, unde
Aşa este aceasta la oraşe în mare de preoţi, învăţători, notari şi primari. dacă să adună mai multă şi pe
şi la sate, în mfisurâ mai mică. Câte un omuleţ, lipsit de celea timp mai îndelungat. descinde presidiul comitetului central, şi de
unde se încuatirează oaspeţii sosiţi îm
O dovadă aceasta, că celor mai mai intuitive cunoştinţe de causă, care La cas dacă cineva va fi însărci
preună.
nat cu carnete pe timpul şi după da
mulţi le lipseşte cultura inimii, chiar şi singur nu are nici o judecată sănătoasă, La 8 ore întrunire în restaurantele
rea restantă dela 1 Maiu a. c. până
acelora, cari de altcum sunt invescuţi în a căruia glavă nu afli de cât cunoş hotelului orăşenesc pentru seara de cunoş
la ziua eşirii din Ex-lex, acela să facă
cu absolutoare şi diferite soiuri de di tinţe abstracte şi caotice, îşi joacă ro tinţă.
recurs fără timbru şi să’l aştearnă la
plome academice. lul de conducător, folosindu-se de aro Direcţia finanţială, provocându-se la La un moment potrivit, în numele Ro
Vedem zilnic exemple, cum însu ganţa bietului popor lesne crezător. decisul judecătoriei administrative fi- mânilor din Baia-mare şi din comitat, a des
părţământ. Sătmar-Ugocia, dl Alex. Berban
şiri stîngace sunt aplicate în vieaţa prac Atari fapte sunt tot atâtea dovezi, nanţial nr. 234 din anul 1900 — Toc salută pe iubiţii oaspeţi.
mai aşa nu se poate cere camăta nici
tică, aproape peste tot locul. Cum cei că cei de la sate sunt vrednici imita Comitetul se îngrijeşte, ca vre-unul
după taxele finanţiale (provent, compe-
mai mulţi prin linguşiri şi făţărnicii îşi tori ai celor de pe la oraşe. dintre d-lor sau dintre d-nii oaspeţi să
tinţă) cari s au măsurat în acelaşi res-
fac cariere. Atari monstruosităţi con Adecă maimuţe, cari imitează pe răspundă.
timp. Musica cântă doine naţionale, tinerimea
damnabile sunt vrednici imitatori ai orangutang.
Cine dintre plugarii noştri au pe prin un ales al ei, îşi spune şi ea cuvântul
stăpânului, ce le stă în frunte. La de Combătute faptele lipsite de Dum
vremea dela 1 Maiu până 1 Septem de salutare.
aceştia cu drept cuvent li-se poate nezeu, Virtute şi Libertate, vom ajunge vrie a anului bani, o va şti numai „T. P.“ La 12 ore din noapte directorul dă
aplica zicerea: »asemenea, de aseme a stîrpî însuşirile slabe! care spărie oamenii neîntemeiat. signanul pentru ridicarea meselor, şi oaspeţii
nea să bucură». Un fel de fac-simile, se duc fie-care la cvartirul seu.
Anul şcolar începe cu 21 Septemvrie b) a p t i t u d i n e c o r p o r a l ă (dovedită Pet i ţ i uni l e se trimit de părinţi ori
F01Ş 0 A R A şi se termină la 18 August. Asentarea şi în prin testimoniul unui medic activ de la de tutori la cea mai apropiată comandă a
armata comună, marină ori honvezime); şcoalei de cădeţi până la 15 August şi sunt
rolarea în armată se face după absolvarea
cursului al IV-lea, — la 18 August, ţinân- a se indica trei scoale, în cari ar dori să fie
c) c u n o ş t i n ţ e p r e m e r g ă t o a r e do
du-se după împrejurări cont de dorinţele pă primit aspirantul. împărţirea aspiranţilor la
Scoalele de cădeţi. rinţilor la împărţirea elevilor pe la diferitele vedite cu atestat şcolar de la şcoalele diferitele şcoale o face ministeriul de răsboiu.
» î de publicitate reale ori gimnasiale;
trupe. La suplică au să fie alăturate: a) atestat de
pentru şcoalele de infanterie sporiu cel botez; b)
— Informaţiuni. — De present sunt următoarele scoale de puţin»suficient«, ear' pentru artilerie şi atestat de indigenitate; c) atestat
cădeţi, în: pioniri cel puţin »bun«, şi anume: medical; d) atestat de vaccinare, (dacă nu se
adevereşte în atestatul medical); e) toate
^•dresându-mi-se din mal multe părţi a) Viena, Budapesta, Praga, Konigsfeld patru atestatele şcolare de pe anul curent şi testi
întrebări cu privire la condiţiunile de primire în Moravia, Pojon, Innsbruck, Timişoara, pentru I n / cinci 1 cl. medii moniul şcolar de pe anul premetgător; f)
în şcoalele de cădeţi, împlinesc o plăcută da- Sibiiu, Triest, Liebenau lângă Graz, cursul I III cele \ şese / atestat de moralitate, dacă aceasta nu se in
torinţă, dând următoarele informaţiuni: Lobzow lângă Cracovia, Karlstadt, Mar-
Nota »nesuficieut« din latină şi grecă dică în atestatul şcolar.
Şcoalele de cădeţi se Compun din 4 burg, Kamenitz lângă Petruvaradin, Strass nu se ia în considerare. Absolvenţi ai Aspiranţii se încunoştiinţează la timp
cursuri şi au menţiunea a pregăti elevii pen în Stiria şi Lemberg (toate pentru şcoalelor civile cu drept de publicitate din partea comandei când au să se înfăţişeze
infanterie şi vânători);
tru serviciu în cercul de activitate al unui din Ungaria încă sunt îndreptăţiţi a la e x a m e n u l de pr i mi r e. Acesta se
oficer subaltern şi a pune basă ştienţifică b) pentru cavalerie în: Mâhrisch-Weiss- petiţiona; face între 12 şi 16 Septemvrie şi poate asista
pentru a putea cerceta mai târziu instituţiu- kirchen; la el tata ori tutorul, care poartă şi spesele
nile de resort militare. In cele trei cursuri cj pentru artilerie în : Viena; d) p u r t a r e morală, dovedită prin ates de călătorie ale aspirantului. Examenului pre.
dintăiu se predă în genere materialul ce se d) în Hainburg pentru trupele de pioniri tatul de şcoală eventual prin alte auto merge visitare medicală. Examenul se face
propune şi în şcoalele publice reale superi şi regimentul căii ferate şi de telegraf. rităţi, mai vârtos dacă a trecut un timp în limba germână şi este ve r ba l şi scrip-
oare, astfel, că absolvenţii cursului al IlI-lea Primirea în o şcoală de cădeţi se face de peste 6 luni de la absolvarea clasei t u r i s t i c şi anume pentru anul prim din:
ai şcoalei de cădeţi pot fi admişi la exame de regulă numai pentru cursul prim, pentru ultime până la primirea în şcoala de limba germână, aritmetică şi algebră, geo
nul de maturitate la o şcoală reală publică. celelalte cursuri numai dacă permit împre cădeţi; metrie, geografie, istorie, istoria naturală, fi-
Absolvenţii cursului al III-Iea dacă dovedesc jurările. (?) e t a t e a mi ni ma l ă şi maxi mal ă sică şi chemie, (în cadrele în cari s’au pro
un sporiu general de cel puţin »foartebine« C o n d i ţ i u n i l e de p r i m i r e sunt: pentru: pus aceste studii în şcoalele medii inferioare).
au dreptul a cere, permiţând împrejurările, a) c e t ă ţ e n i e austriacă, ungară sau bos- cursul l^ alu n eişco aled elli) şi se nu (17) Aspiranţilor li-se face verbal cunoscut resul-
un loc liber şi a fi transferaţi la una din niacă-herţegovineanâ (dovedită prin tes tatul examenului. Cei-ce au corăspuns sunt
cele două academii militare. timoniu de indigenitate); . etatea de M de M primiţi definitiv; pentru aceia însă, pentru
