Page 1 - Activitatea_1903_07_29
P. 1
Anul III. Or ăst ie, 30 Iulie n. 1903. Nr. 29
A B O N A M E N T :
IN S E R Ţ IU N I:
ĂCÎIYIÎĂÎEĂ 4 coroane.
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/2 an 3 cor.
reduse. Pentru plugari—ţărani pe an
M anuscriptele sunt ase adresa
redacţiei şi acelea nu să îna P e n tru R o m ân ia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
EIÎ1TOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a re Joi.
D r. A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
spre progres şi cultură şi când foaia astfel, că ştim apreţia şi ştim s6 ne în
A P E L .
Progres în cele rele. noastră s’a. ocupat şi cu politica, ne am sufleţim pentru instituţiunile noastre
spus părerile franc în privinţa aceasta, culturale dătătoare de lumină şi vieaţă.
am luminat poporul şi s’au însufleţit toţi »Societatea pentru crearea unui
Orăştie, 26 Iulie 1903. S e b e ş, 7/20 Iulie 1903.
Sub acest titlu scrie „Gazeta T.“ câţi n’au putut fi influenţaţi de cei de fond de . teatru româna îşi va ţinea Comitetul central arangiator:
în Nr. 153 din 12/25 Iulie a. c un aici, pe cari „Gazeta T.“ îi numeşte evo- adunarea generală din anul acesta în
prim-articlu, prin care, între altele, tace luţioniştii dela Orăştie, totuşi nici o- oraşul Sebeşul săsesc — Szâszsebes — Preşedinte : Secretar:
amintire de mărturisirea visitiului dela dată n’am declarat resbel contra preo la 15)28 şi zilele următoare ale lunei Sergiu Medean George Tătar.
protopresbiter.
posta din Budapesta, care şterpelise ţilor cari nu ne-au sprijinit, n’am zis că August a. c.
de-acolo 100.000 coroane şi la tribunal le aprindem casele, dacă nu merg cu Societatea aceasta urmăreşte idea
a mărturisit, că a furat banii, cu scop noi, cum s’a zis din partea acelora aici lul de a înfiinţa în mijlocul poporului Descoperirile
de a-şi crea o soarte mai uşoară,' pen- la Orăştie. român din patrie teatrul naţional; pâr
Deşteptarea poporului, luminarea fostului ministru preşedinte Georgevici.
tru-că aşa a cetit el în Darwin, Kant ghia, care lăţeşte, întăreşte şi ridică
lui, şi progresul în cultură spre a-1 fe
şi Biilow şi aşa a auzit dela nişte ora cultura naţională a popoarelor. E su
rici, o punem în sarcina preoţimei şi Prim-ministrul de odinioară al Sârbiei,
tori socialişti, că soartea muncitorului blim idealul acesta, pentru-că farmecul
învăţătorilor ca conducători naturali, Vlădan Georgevici a scris în o foaie germână
şi a omului sferac trebue s£ se amelio teatrului naţional va fi pentru noi o
nu însă forţat şi cu ori-ce preţ, adecă un articlu s; nsaţional despre regele Alexan
reze. Autorul acestui articlu, după-ce ne noue şi puternică armă pentru întărirea
nu prin agitaţiuni de felul socialiştilor dru. Afn marea acestuia va naşte mare sen-
aminteşte de plăcerea ce simţim când iubirei de neam şi a credinţei tari în saţie în lumea largă, că regele Alexandru a
— cari sunt imorale — şi împing pe
auzim că în cutare ţară păzitorii de viitorul poporului român. pogodit un asasin pentru omorîrea tatălui s/u.
oameni la fapte nesocotite, ca şi a vi
vite s6 zice, că umblă pe câmp într’o Nu insistăm mai deaproape asupra Din ardeiul lui comunicăm următoarele părţi
sitiului de la posta din Budapesta, ci interesante :
mână cu băţul de păstor ear’ în ceea- istoricului societăţii pentru teatrul ro
prin învăţăturile cele creştineşti, aşa Eu am fost silit din pură iubire cătră
laltă cu un jurnal, conclude că pro mân, nici asupra scopului ce-’l urmă
că fie-care să se validiteze el singur dinastia naţională şi naţionalism adevărat, a
gresul este frumos şi cultura este foarte reşte, căci acestea bine cunoscute trebue
după puterile sale, la timp potrivit, nu prmi asupra-mi formarea guvernului. Şi eu,
utilă, dar şi ele au, ca-ori ce lucru în se fie fiecărui Român de bine, căruia-i Vlădan Georgevici, care stau aproape de
împins şi forţat prin agitaţiune şi apu
lume, partea luminoasă şi umbroasă, zace la inimă cultura şi înaintarea nea groapă, aici în faţa Euiopei adeverez, că re
cături socialiste.
învăţătura este o sabie cu două tăişuri. mului; ci ne mărginim numai a apela gele Alexandru a pogodit un asasin, ca să
Dacă spre pildă în fie-care locali
Dacă învăţătura este bună şi morală, cu toată căldura la fraţii români din ucidă pe tatăl său. Aşa, ascultaţi căpeteniile
tate, unde să află oameni inteligenţi, Europei, auziţi naţiuni civilisate, cum regele
străbaţi cu ea prin întunerec şi îţi ere apropiere, şi din depărtare, învitându-i
cum este şi Orăştia, nu s’ar face cli- Alexandru al Serbiei şi drăguţa lui, mai
ezi o mulţumire sufletească şi fericire, cu dragoste frăţească s6 alerge la adu
cărie pentru bani, nu s’ar cultiva ser târziu soţia sa, regina Draga au pogodit pe
dacă învăţătura este rea, te răneşti pe narea amintită, cu atât mai vertos, că
vilismul şi nu s’ar remunera linguşirile conduce torul de bandiţi Knezevici, să omoară
tine însuţi cu ea. participarea la adunările generale ale în mod mişelesc pe Miian.
şi minciunile, atunci s ar putea face un
Noi, la acestea, încât priveşte pe societăţii este busola interesului ce-’l Continuative spune Georgevici, cum
bun început pentru o conlucrare armo
poporul nostru adaugem, că, mulţumită nutrim pentru societate. Datori suntem Knezevici tocmit de Alexandru şi Draga a
nică a tuturor factorilor de importanţă
lui D-zeu, cel puţin în părţile acestea cu toţii a sprijini aceasta societate pen- săvîrşit punctual însărcinarea şi că nu el este
în viaţa socială. Ar putea învăţa şi po causa, că glonţul n’a nimerit şi Milan a scă
nu avem motive de a ne plânge, că tru-câ a noastră este, deşteptarea şi
porul o şcoală bună şi sănătoasă şi nu pat. Celelalte sunt cunoscute. Asasinul a
nu ar fi trezviu, moral şi de omenie, înaintarea noastră o urmăreşte şi pen-
s’ar forma curente periculoase pentru a mers rîzând la locul de perzare, a ştiut că
şi dacă aducem aceasta în legătură cu tru-ca cât mai îngrabâ s6 se poată va fi agraţiat de cei ce-’l pogodiseră şi va
aprinde un foc de paie.
ideea sulevată, o facem în interesul unui realisa dorinţa noastră ferbinte, şi a fi şi remunerat. Agraţiarea a întârziat însă
O activitate sănătoasă în direcţiu
progres moral şi a unei culturi adevă înaintaşilor noştri, — înfiinţarea şi cu o minută, pe Knezevici l’au puşcat şi tot
nea arătată, credem că va fi sprijinită
rate, prin care poporul nostru să se fe deschiderea teatrului naţional. în aceeaşi zi a sugrumat şi pe prefectul Anjelici,
de toţi bărbaţii noştri de valoare, cari care era vărsat în afacerea Alexandru — Draga
ricească. Fraţi români! Veniţi sd strîngem
nu umblă după reclame eftine. — Knezevici. In ziua atentatului chiar a chemat
Deşi suntem şi am fost totdeauna la peptul nostru cu cuvenită căldură
Noi îi vom sprijini cu toată inima. la sine miniştrii sei şi a pretins întemniţarea
de principiul unei activităţi vii în calea pe fica culturei naţionale, se dovedim tuturor politicilor radicali. Când a observat
cu org nismele. .Cutare organism moare pe Pe un pameşnic ce’n dejurstfă de multe ori s’a primit. dar chiar străinii au rămas minunaţi de frumu
FO IŞO A R A mâna doctorilor dintr’o bubuliţâ, pe când La presustvii ca pomoşnic cu credinţă am slujit. seţea limbei noastre.
In multe comandirofce tot cu cinste am umblat.
altul fără doctori habar n’are de oftică». Numai versurile :
Şi sledvii pe la zastave de multe oii am lucrat;
.Organismul limbei române, z ce d-sa, In otpufli cu podorojne eu ca alţii n'am eşit,
£ im b a rom ână, — mi-se pare a fi atât de ţeapăn, în cât gali- Sau ostanofee la slujbe în veac n’am pricinuit; Frunză verde, frunză verde,
Frunză verde şi ear verde,
cismele bonjuriştilor, ca şi ciceionismele pu Samovolnicia iarăşi nici cum nu am săvîrşit,
şi îarîuririle streine. Ci nagrajdenii primit-am, ca un cinovnic cinstit.
ritanilor depaite de a mă spâria, m’au făcut recitate de-o Româncă pun în uimire pe poe
Nacazanii pentru slujbă nici odată n’am avut.
să rîd». tul francez Alphonse Lamartine.
(Urmare şi fine). Şi sdelci a lucra ca mine altul nu s’a mai văzut.
Acesta e un mare adevăr : organismul In aigumentarea noastră vin şi cuvin
Din cele arătate urmează : limbei româneşti e atât de viguros, în cât Nici grecismele, ca în versurile: tele geogralului Hoffman când caracterisează
a) Că limba română face parte din lim deşi s’a încovoiat nevoit; sub povara stăpâ- Palacala ’mi pare bine, că tu te-ai pomăzuit, pe poporul român şi limba sa.
bile neo-latine, fiind formată neîndoios din nitoare a slavonismului şi grecismului, însă Clen sau logiotatos ca s’ajungi ai nimerit. » .........nicăirea nu întâlneşti o inteli
limba latină, de care se apropie în multe îndată ce scăpă de dominaţiunea slavonă dă Acsafna cu duioşie, te rog mult a m’asculta. genţă mai repede, o minte mai deschisă, o
părţi, mai mult decât chiar italiana. afară din limbă cu duiumul cuvintele slave, Să nu faci scheţsis, tertipuri, nărozii, ckte-ta-lipa. agerime mai mare, unită cu dibăcie în con
Primeşte însă la constituirea ei şi pu şi îndată ce Grecii din Fanar părăsesc ţara, Nici franţuzismele, ca în rîndurde : duită cum o arată Românul cel mai de rînd.
ţine elemente dacice, însă elementul de că duc cu ei şi cuvintele greceşti ; de curentul Acest popor unit şi ajuns la cel mai înalt
petenie e cel latin. francez încă n’am putut scăpa bine, căci •Ascultă «a^rLuxandro, aş vrea să me plimb pe pod grad de civilisaţiune, ar fi potrivit să stea în
Ş’apoi se stau cu caleaşca la madam marşan de mod,
b) Că ţara noastră fiind în relaţiuni suntem prea începători şi ne lipsesc multe Voiu se-’mi fac o pălărie cu blonduri şi an velur, fruntea culturii intelectuale a omenirii. Şi
continue cu Turcii, Polonii, Ruşii, Ungurii expresii proprii, mai ales pentru termeni Căci-mi vine d merveil cu boaua de samur. ca să se împlinească aceasta, limba sa e
şi Germanii, nu se putea ca aceste popoare technici şi pentru gătelile damelor. Fără tran- Ah! maşer, se-’mi vezi mantela\ mai sublin mai lucru fen ! atât de armonioasă şi de bogată, că ar fi
să nu împrumute limbii noastre cuvinte d’ale ceză n'am avea şosele nici trotuare pavate O dublură ’nfricoşată şi faţă amur san fent etc. potrivită pentru poporul cel mai cult de pe
lor, cari s’au aşternut în straturi subţiri şi cu basalt, n’am avea gări cu şefi de staţiuni, c) Limba română departe de a fi dis
suprafaţa pământului.
nebăgătoare de seamă în limbă. Straturile cu persoane, cu bufeturi, cu pompe, n'am plăcută, din contră este de o dulceaţă neîn d) Ceea-ce reese mai de samă din cele
cele groase, influenţele cele puternice ce s’au avea postă, nici timbre, nici mărci poştale, trecută şi de o sonoritate fără seamăn. spuse, e faptul că unicul păstrător al limbii
exercitat asupra limbei noastre a fost, slavo- nici biurouri, şi earna am fi siliţi să umblăm Lăsând la o parte versurile poetului româneşti, încă din cele mai vechi timpuri
nismul, grecismul şi franţuzis.nu!. prin noroiu fără galoci, fără şoşoni, ear da nostru: până în present e clasa poporului, e ţăranul
Cu toate acestea, nu trebue să uităm mele fără manşon. român, care singurul în timpul de primejdie
Mult e dulce şi frumoasă
cuvintele d-lui Hajdeu din scrisoan a adresată Azi ne fălim cu o limbă întru câte-va şi-a jertfit vieaţa pentru a ne păstra azi un
Limba ce vorbim,
d-lui Gion, cu privire la a sa conferinţă »Cum curăţită de streinisme. Nu mai avem nici Altă limbă armonioasă, pământ strămoşesc, iar în timp de pace a
vorbim», că şi limba unui popor se aseamănă i slavonismele de odinioară, ca în poesia ; Ca ea nu găsim. ţinut morţiş la religiune şi la limbă, la tbi-