Page 2 - Activitatea_1903_07_29

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 29

regele că noi suntem nedumeriţi în execu­ VII. Cor bărbătesc „Potpouri" din „Şe­ sau tuciu bătut, şi prinse la 7— 8 cm Circular.
tarea acestei fapte mişeleşti, a chemat la zătoarea", de Al. Vidu. distanţă unul de altul, pe o şină de
sine şi pe comandantul-colonel Constantino- VIII. „Doina" din opera „Mărioara", de fer bătut, care earăşi stă nemişcată, — X V I I I .
vici şi în faţa noastră a tuturor i-a zis ur­ Herman Kirchner, cu acompaniament de pian, rama — şi în crestăturile lor se mişcă
mătoarele : de d-şoara Anuţa Oniţ, Iubiţilor în Christos F raţii
numai dinţii dela ferestrâu.
Dacă eu îţi demând, ca pe toţi aceea, IX. Operă clasică de Chopin, piano- Ilustrisimul şi Reverendisimul Domn
cari sunt cuprinşi cu numele pe aciasta şe- forte, de d-şoara Valeria Isacu. Afară de braţele fixe în formă de noul-denumit Episcop diecesan al Orăzii-mari
dulă încă în noaptea de azi şă-i împuşti, X. „Romanţă", „Doină", de ***, cân­ cuie, cari pătrund mai întâiu în holdă Dr. Demetriu Radu instalarea Sa canonică
face-o-ai ? tată de d-şoara Virginia Gali. şi o separă în mănunchi, pentru tăiere, defiptă deja pe 2 August a. c., din cause ne­
Ca să putem evita vărsarea de sânge, XI. Cântece naţionale pe vioară de d-nii pentru descurcarea holdei încurcate prevăzute şi neatîrnătoare dela dânsul fiind
ne-am învoit dorinţei nemernice a regelui. Alexandru Rus şi Basiliu Başiota. necesitat a o amâna şi transpune pe 16
şi ridicarea dela pământ a celei căzute,
Mai târziu când cu sprijinul regelui Milan şi XII. O arie clasică şi alta naţională, August st. n. a. c. aceasta, în firul Cercula-
cu mânile ridicate am implorat să absteie cântate de d-şoara Lucreţia Mureşianu. Hornsby şi alţi fabricanţi, au mai adău­ rului emanat de aici la 8 Iulie a. c. Nr.
dela aşa o faptă crîncenă, a strigat cu ton XIII. Declamaţiune sau „Duet" de gat la rama aceasta unele cuie sau de­ 2192 pentru cuvenita orientare, mă grăbesc
înalt cătră noi: domnişoare. gete mai lungi, ca de 25—30 cm., a o aduce la cunoştinţa Frăţiilor Voastre cu
Nici un moment nu mai rămân rege al XIV. Cor bărbătesc „Ceasul rău", ba­ care se pot pune sau lua după aceea, că actul solemn al instalării, împreunat
Sârbiei, aici îmi este abzicerea scrisă cu mâna ladă de Alexandri, musică de Vorbchievici. trebuinţă, cari mergând înaintea lor, cu sfânta Liturgie pontificală, în 16 August
proprie. Preţurile de intrare: 1) Locurile de descurcă holda şi ridică firele încurcate a. c. se va începe la 9 ore dimineaţa, in Bi­
Azi cunoaştem deja, că cu ce scop a distincţiune: 6 coroane de persoană; 2) Lo­ serica Catedrală.
fost făcută aceasta comedie. Că Serbia a curile clasa primă 5 coroane de persoană; 3) dela pământ, ca maşina să le poată Să ne rugăm, că actul solemn al insta­
fost scutită de josnica scaldă de sânge, acesta Locurile clasa doua 4 coroane de persoană; apuca şi tăia pe toate cu atât mai si­ lării .noului nostru Archiereu se decurgă între
nu este meritul regelui Alexandru, fără a 4) Locurile de clasa treia 3 coroane; 5) Lo­ gur. Cu ajutorul lor putem alege şi aşa auspicii, cari se formeze preambolul unei
regelui Francisc losif care prin atageul său, curile de stat 2 coroane de persoană; 6) Ga­ descurca holda căzută aproape ca şi ere nouă a regenerării Diecesei în toate ra­
majorul Herdlicska i-a vestit părerea sa ma­ leria 4 coroane. cu mâna sau cu secerea. porturile sacrei sale misiuni.
iestăţii sârbeşti. După aceste eu şi regele Bilete de familie nu se liberează. La mergerea înainte a maşinei, Oradea-mare, din şedinţa Consistorială
Milan am fost exilaţi. Programul concertului se va distribui ţinută la 16 Iulie 1903.
cuiele sau degetele dela ramă pătrund
Milan a murit în manile mele fi îna­ seara Ia cassâ. Dr. Augustin Lauran m. pr.
printre holdă, şi separă firele în mă­
intea lui Dumnezeu şi a oamenilor, jur pe In pausă va cânta capela lui Christof vicar-capi:ular.
nunchi, cari ajungând apoi sub un un-
căruntul meu cap, că înainte de moarte cu din Bistriţa.
un minut, când omul spune adevărul, aşa a zis: După concert, cină comună „a la carte" ghiu de 28—42° între braţul fix şi Internatul Yancean de fetiţe din Blaj.
Atentatul slvîrsit contra mea încă este în restaurantele hotelului. marginea ascuţită a cuţitaşelor, le strânge
opera acelora, cărora le-am consfinţit, toată Din şedinţa comitetului aranjator, 26 din ce în ce mai tare până le rătează Publicare de concurs.
vieaţa mea fi pe cari i-am iubit cu tot sen­ Iunie 1903.
cu totul. Cuţitul le retează atât la tre­
timentul inimei mele. Dr. Vasile Lucaciu, George Şuta, cerea sa prin tăietura colţilor înainte, Până în ziua de 15 August n. a. c. se
Lumea să nu se mire de sflrşitul tra­ secretar. director. escrie concurs pentru primirea în Internatul
gic a părechii regale. Alexandru încă şi-a cât şi înapoi, şi de oare-ce cuţitul înain­ de fetiţe din Blaj.
avut pe Dăbila sa. D-zeu să-’l ierte I tează de-odată cu maşina, retezarea 1. Pentru o elevă sunt de a se plăti
ECONOM IE lor devine peste tot uniformă. Afară pe un an şcolar 240 cor. solvibile în două
sau cel mult în patru rate anticipative, pe
de aceasta noi putem ridica şi scoborî
lângă aceea o taxă anuală de înscriere de
Dela Asociaţiune. Recolta cerealelor. cuţitul după voinţă, cu ajutorul unei 6 cor. 30 fii. pentru elevele din clasele ele­
pârghii, care este la dreapta conducto­ mentare şi de 12 cor. 30 fii. pentru cele din
rului, încât totdeauna îl putem adapta clasele superioare, apoi 2 cor. pe an pentru
In legătură cu festivităţile Asociaţiunii (Urmare). terenului şi cu înălţimea, la care voim bae şi în sfîrşit 20 c. pentru elevele din cla­
pentru literatura şi cultura poporului român, Aparatul de tăiat se află în partea să tăiem cerealele. sele elementare şi 30 c. pentru elevele din
cari se vor ţinea la Baia-mare, în 8—10 Au­ clasele civile şi superioare ca taxă pentru
dreaptă sau stângă a telegei, care este După aparatul de tăiat, la maşinile
gust a. c. publicăm şi material de lucru de mână. Elevele, cari vor
menită de a pătrunde singură în holdă de secerat se mai află o masă orison-
Programa concertului. şi a o tăia. Aparatul de tăiat se com­ tală numită platformă, menită ca pe învăţa limba franceză ori musica instrumen­
tală, vor solvi separat unele taxe moderate.
pune din nişte foarfeci, ale căror braţe ea să cadă şi depună toate firele tăiate, 2. Fiindcă elevele vor trebui să poarte
I. Corul vocal al tinerimei academice
eu piesele: «Veselie», cor bărbătesc din opera — unul, rama, este fixă, — ear’ cela­ ear pentru ca ele să nu se încurce, şi vestminte uniforme, se vor solvi 28—36 cor.,
Lucreţia Borgia, de Donizzetti; „Sai Române lalt, cuţitul, este mobil, şi la mişcarea nici cele netâiate să nu ajungă cu spi­ după etatea fie căreia. Uniforma aceasta, care
se pregăteşte în internat, constă din două
sai în joc“, de T. Cernea, lui dela dreapta spre stânga şi înapoi, cele în maşină, pe marginea maşinei
şurţe în formă de rochie, 2 pălării, — una
II. Piano-forte, de d-şoara Lucreţia Mu- prinde firele de holdă între ele şi le vis-â-vis de roată, se găseşte o despăr­
de iarnă şi alta de vară — şi din o toaletă.
reşianu. retează. ţitoare, constând dintr’un părete ver­ 3. La intrarea în Internat fiecare elevă
III. „Santuzza" din opera „Cavaleria Cuţitul se compune din nişte mici tical de scânduri, şi înaintea şi deasu­ va trebui să fie provăzută cut 6 cămeşi, 6
Rusticana", de Mascagni; „Vals" din opera camişoane, 6 pantaloni, 1 fustă de iarnă, 6
cuţitaşe triunghiulare, cari sunt fixate pra lui nişte teluri groase, puse ca să
„Romeo şi Iulia", de Gounod, cu acompa- şervete, 12 batiste, 6 părechi de ciorapi, 2
niare de pian, de d.-şoara Virginia Gali. pe o şină de oţel, şi în afară are as­ pătrundă adânc în holdă şi să separe pârechi de păpuci, 1 perie de dinţi, 1 perie
IV. „Rapsodie Roumaine", de Libiei pectul unui ferestrâu. El se pune în înaintea maşinei firelece sunt a să tăia, de cap, 2 perii de încălţăminte, 1 plapomă,
piano-forte, de d.-şoara Valeria Isacu. mişcare cu ajutorul unui angrenaj, dela de cele ce au să rămână în picioare. • 2 pepteni, 1 saltea de lână, 2 perini, 4 feţe
Acestea sunt părţile principale,
V. „Stacatto Polca“, de Richard Mulder, roata telegei, şi sâ învârteşte de odată de pat, 4 feţe de perină, 2 cuverte de pat
cântată cu acompaniament de pian de d-şoata ce compun întreg mechanismul, in din giolgiu alb, 1 lavor de spălat şi 6 şter­
cu ea, având-o viteză de 0,9— 1,5 m
Anuţa Oniţ. ceea-ce priveşte seceratul propriu zis. gare.
pe secundă, la învârtirea roatei de 1
VI. Cor mix cu piesele: „Dobrogeana" Pentru adunatul firelor tăiate în Obiectele acestea au să fie marcate cu
m. pe secundă. Braţele fixe ale foarfe­
şi „Rămas bun codrule", de Mendelssohn. mănunchiu şi luarea lor de pe plat­ numele elevei.
Pausă. cilor, sunt nişte cuie ascuţite, din fer Pentru suma solvită fie-care elevă va
formă pentru deschiderea drumului primi:
ceiurile şi la portul strămoşesc, a ţinut deci să ne dăm bine seamă, motorul acestor is­ maşinei care li urmează sau aceleaşi la 1. Instrucţiune în studiile prescrise pe
la comorile cele mai scumpe, cari constituesc prăvi a fost în mare parte limba. Noi nu întors, şi să rămână totdeauna liber, clasele I.-IV. elementare, I.-III. civilă şi II.
superioară, educaţiune religioso-morală si de­
individualitatea unei naţiuni. Pe când proti- suntem un popor atât de mic pe cât suntem avem lipsă de un om cu greblă, care prinderi în conversaţiune maghiară şi germână.
pendala, pătura suprapusă, a avut ca modă desmembraţi. Limba şi numai limba este sin­ să le tragă jos la un moment dat, sau 2. Locuinţă în etajul institutului în sale
pe rînd, slavon,a greca şi franceza, singur ţă­ gura, care a unit şi uneşte spiritele, membrele că ne servim de alte aparate, — gre­ mari, sănătoase şi luminoase, provăzute cu
ranul, acest element atât de bun, şi-a vorbit risipite, ea este puterea de vieaţă până când mobilarul necesar.
limba, şi-a exprimat simţămentele jui de bu­ membrele vor deveni iarăşi un corp. — La ble — cari sunt aduuse la maşină. 3. Vipt întreg şi anume: a) la dejun
curie şi de întristare prin doina lui românească. Romani exista o profeţie : «Soartea va pă­ In caşul dintâiu un om şede pe cafea cu lapte, b) la ameazi 3 piese. Dumi­
răsi pe Romani, când îşi vor uita limba pă­ capră de asupra maşinei, cu o greblă neca şi în sărbători, 4, c) la cină 2 piese,
Doină, doinăr cântec duîce\
rintească». ! în mână şi tot dă la mănunchii adu­ 4. Spălat, luminat şi încălzit. In fie-care
Când te-aud nu m-aş mai duce,
Aplicat la noi am putea zice că, atunci
Doină, doină, viers cu foc naţi de pe grătii jos şi înlături, pentru lună elevele vor lua câte o bae.
Când risuni eu stau în loc. soartea ne va părăsi, când ne vom uita limba a deschide drumul maşinei ce urmează. 5. Instrucţiunea în fert, spălat, călcatul
străbună. — A ne uita limba, acest lucru cu ferul, coptul pânii, tors, ţăsut, curăţit, gră­
El este tare ocupat, şi trebue să fie
cred că nu se va întâmpla, ci am speranţa dinărit, croit, ducerea socotelilor economiei
că limba românească ţinând uniţi în cuget în continuu atent, aşa încât seara el
Frunza * n codru cât învie de casă, conservatul şi aşezatul legumelor şi
şi în simţire pe toţi Românii din unghiurile este aproape tot aşa de obosit, ca şi
Doina cânt de voinicie. victualelor peste iarnă, îngrăşatul animalelor,
vechei Dacii Traiane, va veni timpul când când ar fi cosit ziua întreagă cu coasa prăsirea şi ţinerea galiţelor etc.
Cade frunza jos în vale
toţi îşi vor da iarăşi mâna şi vor constitui La cererile pentru primire e de a se
E u cânt doina cea de jale. sau cu secerea. Afară de el mai avem
Doină zic, doină suspin idealul nostru : imperiul românesc. lipsă de un al doilea om, care să mâne alătura: extras de botez, testimoniu de pe
Tot cu doina me mai ţin. („Albina"). Christache Oeorgescu, clasa absolvată, atestat medical despre sănă­
Doina cânt, doina şoptesc. Direc. Gimnaz. Târgovişte. vitele, şi se observe funcţionarea regu­ tatea elevei, atestat de vaccinare şi revac-
Tot cu doina vieţuesc. lată a maşinei. Un alt inconvenient cinare.
Glume.
e) Din studiul istoriei s’a văzut că po­ al lor este, că ele nu pot tăia jur îm­ Concursele sunt de a se înainta Prea-
poarele mici sunt totdeauna expuse la cotro­ C â r c i m a r u l n e p ă s ă t o r . — Câr- prejur, ci tot numai de-oparte, şi ma­ veneratului Consistor metropolitan din Blaj,
pire, la nimicire, dar tot din istorie s’a văzut cimarule, în vin înoată o muscă moartă. şina ajunsă odată la capătul locului, alâturându-se la fie-care o marcă de 45 fii.
că si într’un popor mic există adesea-ori un — Cum aşa? O muscă moartă nu mai trebue să se întoarcă goală înapoi, în­ pentru expedarea francată a resoluţiunii. De
suflet mare şi a pus lumea în uimire, înfrîn- poate înota! tocmai ca şi cosaşul cu coasa. la cererea de primire nu sunt dispensate nici
gând poftele duşmanilor. D i n t r ’o cron ică . «înainte de-a fi elevele, cari au mai fost în Internat.
împuşcat pe cânele cel turbat, acesta a (Va urma).
Nu odată poporul român poate fi dat
muşcat pe executorul şi încă câţi-va câni». Direcţiunea
ca pildă pentru vitejia şi destoinicia lui. Fără
internatului de fetiţe,