Page 1 - Activitatea_1903_08_30
P. 1

Anul  III.                                                   O răsti e,  6  August  n.  1903.                                                           Nr. 30




               INSERŢIUNI:                                                                                                                                   ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  au  6 cor.  pe  x/s  an 3 cor.
                  reduse.
                                                                                                                                                        Pentru  plugari—ţărani  pe an
                                                                                                                                                                4  coroane.
         Manuscriptele sunt a sendresa
         redacţiei  şi  acelea  nu să îna­
                                                                                                                                                        Pentru  Rom ânia  şi  străinătate:
                   poiază.                                                                                                                                   Pe  an  16  franci.


         Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                              Un  număr  costă  12  bani


            EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                        A p a re   în  fie c a re   Joi.
              D r.  A u rel  M untean                                                                                                             L a u r i a n  B e r c i a n


                                                                                                   Timpuri  grele!  Doamne  fereştene  ţumit  pe  nime,  nici  pe  Unguri,  nici  pe  Ro­
            Corupţie peste tot locul.              însuşi  de  corupţie,  nu  să  poate  aştepta  de  mai  rău!  Că  până  acum  ne  poate   mâni.
                                                        Dela  atare  funcţionar,  iubitor  el
                                                   nici  o  propăşire  în  spre  cele  bune.  El  ajunge!  Om  o  fi  cine  o  scăpa!         Regretăm  cu  adevărat  că  aşa  s’a  în­
                                                                                                                                         tâmplat,  —  totul  a  fost  numai  o  tîmplare —
                                                   singur  este  promovătorul  năravurilor         Este  timpul  suprem.  Fiecare  cetă­
                                                                                                                                         dar  n’avem  ce  face  alta,  decât  ca  se  infor­
                                                   rele.                                      ţean  cu  inima  la  loc  nu-şi  împrejete  a
              Nu  este  zi  lăsată  de  D-zeu  să  nu                                                                                    măm  obiectiv  publicul,  ca  să  vadă  lucrurile
         ceteşti  fel  şi  chipuri  de  corupţiuni,  în­  La  unii  ca  aceştia  nu  pătrunde în­  face  cunoscute  toate  fărădelegile  ce  să  cum  sunt.  E  necesar  să  facem  aceasta,  fiind
                                                                                              comit  de  sbirii  mici  şi  mari,  căci  nu­ »Tribuna  Poporului«  şi  * Libertatea*  de pildă
         şelăciuni  şi  isprăvuri  defamante,  ce unii  văţătura  lui  Isocrates:  „Cinsteşte  mai
                                                                                              mai  aşa  putem  şcăpa  de  plaga,  ce  să   au  raportat  tendenţios,  şi  au  căutat  să  aco­
         şi  alţii,  chemaţi  anume  să  îngrijească   presus  sărăcia  împreanată  cu  dreptatea,                                       pere  penibila  impresie,  cu  unele  voci  străine,
                                                                                              cheamă  corupţiune.
         de  binele  de  obşte,  ei  laşii  le  comit  în
                                                   decât  bogăţia  nedreaptă".                                                           cari  nu  pot  fi  hotărîtoare  pentru  noi.
         favorul  lor,  cu  scopul  murdar  de  a-şi                                                          — +Of—
                                                         Cetim,  auzim  şi  vedem  cu  ochii                                                                       Voci  de p resă ,
         câştiga  avere  pe  conta  celor  ce  i-a pus
                                                    corupţia  peste  tot  locul.  Trăim  în  era                                              Iată  în  cele  următoare  aprecierile  zia­
         în  fruntea  treburilor.                                                                         „Revaşul“
                                                    corupţiunii,  mai  cu  seamă  pe  tetenele                                           relor  ungureşti asupra vorbirei d-lui Vlad plină
              Avem  exemple  vii  înaintea  noastră,                                                                                     de  incorectităţi  şi  contraziceri ; ele spun totul:
                                                    publice.  Nu  este  zi  în  care  să  nu  în­                 Şi
         că  atari  creaturi  cu  însuşiri  vampirice
                                                    registreze  ziaristica:                     Deputatul  Dr.  A.  Vlad.                     Alkotmdny.  »Fie-care  a  aşteptat  dela
         sunt preamăriţi chiar de aceia, din a cărora                                                                                    el  program.  A  rămas  dator  cu  el.  Cu  vor­
         sudoare  s’au  îmbogăţit.  Din  contră, toţi    Colo  s’a  făcut  alegere  de  primar                                           birea  lui  violentă  a  jucat  halaripu  (tojâs-
         aceia,  cari  au  lucrat  cinstit  şi  cari  cu  pe  bani;  pentru  alegerea  ceia  de  notar   Fără nici un comentar  reproducem  unele  tânez)  printre  partide.  A  înjurat  şi  a  lăudat
         inimă  curată  şi-au  împlinit  datorinţele,  s’a  ridicat în  preajma  alegerii  dela  banca   glose  din  acest  jurnal  săptămânal,  originale  liberalismul.  A  apărat  voinţa  majorităţii  şi  a
                                                                                              şi  reproduceri  din  ziuaristica  maghiară:  atăcat  aspru  partidul  guvernamental.  S’a  do­
         dacă  nu  s’or  îmbogăţit,  lipsindu-le  ra­ cutare  2000  cor.,  colo  1600  coroane,
                                                                                                                                         vedit  orator  curagios,  care  va  face  multă  du­
         pacitatea  şi  însuşirile  necreştineşti,  sunt  pentru  licenţa  cutare  s’a  plătit  atâta               Vorbirea  lui  Vlad.
                                                                                                                                         rere  de  cap  guvernului  când  va  avea  cor  în
         persiflaţi  şi  batjocoriţi.  Lucru  întors.  şi  atâta;  întreprinderea  cutare  s’a  ob­  In  8  Iulie  a  vorbit  deputatul Dobrei în  jurul  său*.
         Virtutea  perhorescată;  păcatul  (viţiul)  ţinut  pentru  o  sumă  însemnată  de  dietă.  Şi  până  atunci  deja  desvoltase  o  în­  » Budapesti Hirlap «.  »Cuvântarea lui (f61-

         lăudat  şi  preamărit.                     mituire;  pentru  câştigarea  cutărui  pro­  tinsă  activitate.  De  vre-o  trei  ori  întrerupse   szdlalâsât)  necontenit  au conturbat’o  cu între­
                                                                                              pe  »oratori»,  stimaţii  săi  colegi.
              Cu  durere  constatăm,  că  acest  cu­  ces  nedrept  s’a  plătit  atâta  şi  atâta;                                       ruperile  lor  deputaţi  ardeleni  şi  cei  din  par­
                                                                                                   —  Nu-i  adevărat 1  —  strigă  mai  întâiu
         rent  mânecă  totdeauna  dela  cei  cu     atare  ce  ministru  a  câştigat  decorări   deputatul  Dobrei,  când  un  coleg  al  său  spu­  tidul  independist,  deşi  nu  a  prea  dat  ansă
         musca  pe  căciulă;  dela  aceia  ce  sunt   pe  anumite  baxişuri;  pentru  alegerea   nea, că toate naţionalităţile urăsc pe Maghiari...   la  aceasta.  Programul  său  nu  fi  fa   făcut
                                                                                                                                         cunoscut,  numai  a  accentuat  principiul,  că  în
         puşi  în  fruntea  comunei.  Cu  astfel  de   de  deputat  a  cheltuit  cutare  atâtea  şi  Aşa  dar  nu-i  adevărat ?  Bun.    aceasta  patrie  trebue  să  se  facă  liberă  ma­
         apucături  se  îngrădesc  apoi  contra  co­  atâtea  mii;  la  cutare  bancă  poţi  ridica   După  o  nervoasă  aşteptare,  urmă  mo­  nifestarea  ori  cărei  opiniuni  politice  şi  orga-
         mitenţilor  lor  şi  află  mulţi  imitatori.  împrumuturi  pentru  atari  baxişuri  în   mentul  mult  dorit,  când  noul  deputat  avea   nisarea  în  partid  —  între  marginile  legilor şi
                                                    bani,  sau:  pălării  de  zăchar,  purcei,  mei,   să-’şi  spună  întâiul  discurs.  Ei bine,  n'a  spus   a  integrităţii  naţionale  şi  de  stat*.
               Cu  momeli,  cu  minciuni  şi  cu  se­                                          un  discurs  cum  s’a  aşteptat  de  la  unul  ca
                                                    ovăs,  paie  şi  altele;  atare  ziar  a  primit
         duceri  o  duc  până  oare  unde,  însă  răs-                                         D-sa,  care  se  credea  că  o  să iee parlamentul   »Budapesti  Naplo*.  »Tinărul valach, pă*
                                                    atâta  şi  atâta  pentru  îmformări  şi  schi­
         bunarea  urmează  mai  curând1 sau  mai                                               cu  asalt,  ca  unul  care  avea  să vorbească mai  rinte  al  patriei,  e  vorbitor  deşteptai ştie bine
                                                    monosirea  adevărului,  apoi  pentru  po-  întâiu,  după  atâta  amar  de  ani,  în  numele  ungureşte;  n’a  fost  agresiv,  ci  viclean  şi  cu
         târziu.  —  Atare  ce  deregător,  fie  el
                                                    saunarea  atărui  ce  monstru,  care  s’a  unui  partid,  al  cărui  singur  deputat  se  ţine,  două  înţelesuri.  In  tot  caşul  mai  primejdios
         de  ori  şi  care  categorie,  este totdeauna
                                                    îmbogăţit  pe  căi  piezişe,  folosindu-se   şi  în  fine,  ca  unul  care  ar  fi  fost  chemat  să  decât  ceialalţi  deputaţi  ai  naţionalităţilor  cari
         cu  frica  în  sîn,  că  ba  azi,  ba  mâne  se                                       se  facă  ecoul  doririlor  şi  durerilor unui neam  ştd  în  dietă.  (Mint  az  eddig  bennillâ  nem-
                                                    de  posiţia  la  atare  ce  bancă,  în  a  că­
         vor  descoperi  faptele  lui  nedrepte,  is-                                          apăsat  şi  nedreptăţit,  care  a  umplut  Europa  zetisâgiek).  Adese  l’au  conturbat  cu  întreru­
                                                    reia  vitalitate  el  însuşi  nu  credea  pe
         voarele  lui  de  venite  murdare.  —  La                                             cu  vaietele  sale.  Ne-am  desilusionat,  toţi câţi  peri,  dar  totuşi  l’au  ascultat  până  în  capăt.
                                                    vremuri.
         atare  deregător cu însuşiri  stângace nici                                           mai  aveam  o  ilusie  măcar  de  capabilitatea  E  om  isteţ,  s’a  nisuit  a  nu  da  Insă  la  o  in­
          nu  poţi  conta,  ca  el  să  poată  fi  de    Tot  atâtea  exemple  de  corupţie    personală  a  d-lui  Vlad.  Că  n’a  fost  un  dis­ dignare,  care  să-i  oprească  vorba  în  gât.  _
                                                                                               curs,  ci  o  mică  vorbire,  —  cum îi zic în par­ Râtkay  Lâszld,  care  a  urmat  după  el  s’a
         ajutor  semenilor  sei,  ce  l a ales.  El  este  In  zilele  acestea  s’au  pus  vîrf  tuturor
                                                                                               lament :  felszdlalâs  —  care  n’a  ţinut  nici  o  grăbit  să  respingă  unele perfiidii  ale  micului
         servil  până  la  târăire  faţă  de  cei  che­ corupţiunilor  Este  vorbă  de  caşul  cum­
                                                                                              jumătate  de  ceas,  şi  care  n'a  lăsat  pe  ono­ Moţ,  între aprobările vii ale tuturor partidelor*.
         maţi  a  conduce  destinele  şi  invescuţi  părării  deputaţilor  dietali,  cu  scop  de   raţii  colegi  ai  d-lui  Vlad  cu  nimic  mai  lu­  ■>Egyetârtâs«.  (Un  valach  activ.)  »Vala-
         şi  cu  controla.                          a  nu  mai  face  oposiţie  şi  obstrucţie.  minaţi  de  cum  erau,  şi  care  în  fine n’a  mul­  hii  activişti  nu  prea  norocos  s’au  presentat

                                                                   Să  ne  aruncăm  asupra  păgânului  turbat;              —  »De  loc sunt de  la  Stînca,  mă  chiamă Mătrăgună,
                          F01Ş0ARA                                 Iar  noi  —  Români  tot  unul  —  atât  am  aşteptat;   »Mă  duc  la  bătălie  să  mor  de  voe  bună...«
                                                                   Carîmb, Ddrman  şi  Cioplea,  Stan,  M itru şi  Grigore,  —   —  »Viteze  fiu  al  ţării,  să  lupţi  pentru  moşie L
                                                                   Flăcăi  glumeţi  la  clacă  şi  jucăuşi  la  hore,       —  »Ural...  Trăească  ţara,  s’ajungâ  ’mpărăţie!...«
               DUPĂ  UN  SFERT  DE  YEAC                           Ne-am  înţeles  cu  toţii  ca  ’n  zori  să  fim  pe  cale;   Şi-aşa,  ’mbrăcat  ca  Vodă,  stăm  gata  de  răsboiu,
                                                                   Ne-am  dus  prin  sat  la rude, —  toţi  ne  priveau  cu  jale,   Vream  să  curăţ  pământul  de  al  Turcilor  puhoiu.
                                                                   Ne-am  dus  apoi  la  popă  de  ne-a  făcut  moliftă,   —
          —  De  loc sunt  de  la  Stânca,  me  chieamă  Mătrăgună, Drept  plată  i-om  aduce  la  ’ntors  un  cap  de  liftă...
                                                                                                                                                       O  goarnă  de  chemare
          In  sat  îmi  zic  ţăranii,  Chitită  zvîrle  ’n  lună;   \Mai  greu  mi-a  fost cu  Floarea, plîngea  ca  la  ’ngropare,   Ne  adună  în  fronturi  stând  gata  de  plecare.
          Şi  fiind-că  vine  vorba,  ia  mi-ascultaţi  povestea,  Spunea  că  fără  mine,  ea  nu  trâeşte  —  moare...    Apoi  ne-am  pus  pe  cale,  cu  cântec  şi  urare,
          Căci  unu-a  fost  Chitită...  heheil...  se  duse  vestea...  Femeea  tot  femee...  Şi  pe  bocit  se  puse.    Şi  glasurile  noastre  vuiau  din  zare  ’n  zare.
          Ian  uite  colea  n  frunte,  ian  uite-te  la  mână:    O  mângâiau  o  vreme,  dar  jalea  mă  răpuse,          Ajunserăm  la  Giurgiu,  la  Dunărea  frum oasă;
          Sunt  răni  primite  ’n  lupta  turbată  şi  păgână     Şi-am plîns şi  eu cu dânsa —  ne-am  despărţit plângând...   Urale  nesfîrşite  nălţa  unda  spumoasă;
          Ce  s’a  încins  la  Plevna,  un  sfert  de  veac  acum...  Mi-era  mai  drag’acuma,  mai  scumpă  ca  ori-când’...  Ne  admirau  Balcanii,  şi  Dunărea  albastră;
          —  Ce-o  mai  fi  azi  pe  acolo 1...  Pe  atuncia  era  scrum...                                                 — Căci dintre ţâri cea dragă îi e tot ţara noastră. —
          Venise  vorba  ’n  sate  că  Rusia-şi  trimite           întregul  sat  venise  flăcăii  să-’şi  petreacă.        Şi  cât  ai bate ’n palme din ţărm  în  ţărm  durarăm,
          Cazacii  să  ne’nghiţă.  Hehei...  Aveam  lungi  plete   Acasă-şi  jelea  mama  fecioru-i  care  pleacă;          Un  pod  măreţ  şi  falnic,  pe  care-1  botezarăm,
          Pe  atuncia...  Eram  mândru  şi  drag  la  ori ce  fată;   l-am  sărutat  trist  mâna,  m’a  sărutat  —  şi-mi  dete   Cu  strămoşescul  sânge,  aprins,  plin  de  vieaţă.
          Acum  mi-e  barbă  sură  şi  inima  secată...            Să  am  şi  eu  doi  galbini  —  şi-apoi  pe  drum  băetel...   Frumoasă  părea  ziua  ’n  a  luptii  dimineaţă!...
          ...  Cum  vă  spuneam  sosit-au  la  Ruşi  mulţumire,    «Drum  bun:  Noroc!«  în  urmă  se  auzia  cu  drag,     Nalt,  falnic  Domnul  nostru  se  arată  ’n  oştire,
          Spunea*că  sunt  la  număr  cincizeci-de-ori  o  mie;    Perzendu-se  în  zare,  —  al  năframelor  şirag.        Cu  faţa  lui  senină  şi  plină  de  iubire,
          Dar  după-cum  sosit-au  aşa  s’au  şi  fost  dus,                                                                Ţinu  o  cuvântare,  aleasă,  ’nflăcâratâ:
          Spre  împărăţia  turcă  —  departe’n  spre  apus...      Trei  suliţi  se  ’nâlţase  pe  ceruri  sfântul  Soare,  ...  »Mai  bine  slava  morţii,  de  cât  a  vieţii  pată!..*
                                                                   Când  se  zări  oraşul  cu  turlele  în  zare.           «Ural..*  Strigară  munţii,  »Ura«,  striga  oşteanul;
          In  urmă  bună  pace,  ni-se  trecuse  spaima;           Cântând  o  doină  dulce  ne-am  dus  drept  la  cazarmă;   Zîmbia  trufaş  Carpatul,  plîngea  smerit  Balcanul.
          Dar  după  luni  vre-o  două  se  răspândeşte  faima,    Acolo  ne  ’mbrăcară,  ne  dete  ’n  mână  armă,         Apoi,  ne  prinse  Vodă  la  pept  câte  o  Stea,
          Că  i-au  bătut  păgânii  la  Plevna,  de  i-au  stins,  In  cap  căciulă  groasă  cu  pană  de  curcan,          Cu  dînsa  tot  Românul,  cu  fală  să  mândrea...
          Că  Turcul  e  puternic  iar  Rusul  e  învins,          Şi  raniţă  în  spate  şi  gloanţe  pe  un  an.
          Poruncă  ne  trimise  în  grabă  Domnitorul              Viteazul  Major  Şonţu,  om  vesel  şi  de  glume  —     Păgânul  ne  salută  cu  gloanţe  şi  obuze  —
          Sâ ne gătim  de luptă  —  şi  repede  ca sborul          Bătându-mă  pe  umăr,  mă  întreabă  de  nume.           Noi  le  primim  cu  cântec  şi  suris  pe  buze ;
   1   2   3   4