Page 2 - Activitatea_1903_08_30
P. 2

Pag-  2.                                                                 A C T I V I T A T E A                                                             Nrul  30

           în  parlamentul  maghiar,  trimiţând  acolo  pe  curat  naţională  maghiară;  că  parlamentul  cu  proprie  strada  Ciocrac  Nr. j 2.  curate  şi  nevătămate  şi  pentru partea  avisat
            Aurel  Vlad,  pentru-că  acest  domn  (faţă  cu  purtarea  sa  imediat  i-a  resturnat  declaraţiu­  Casa  e  încungiurată de  toate  laturile cu  şcolarului  el  e  responsabil.
            care  partidul  poporal  a  dovedit  surprinză­ nile  şi  de  alt-fel  nesincere.  Să  o  ştie,  că  şi  curte  şi  grădină,  cari  earăşi  se  mărginesc  cu   4)  Fie care  şcolar  e  dator  a  îngriji  de
            toare  simpatie,  ceea-ce caracterisează partidul  alegerea  lui  au  ajutat-o  nişte  împrejurări  de­ grădinile  vecinilor,  prin  urmare  e  situată  la  curăţenia  sa  şi  de  a  veştmintelor  sale.
            poporal  şi  nu  face  decât  să  ne  întărească  în  parte  de  personalitatea  lui.  Că  nu  şi-a  des-  un  loc  plăcut  şi  higienic.  5)  Scuipatul  prin  odăi  şi  pe  galerie,
            vechile  noastre  opinii  despre  el)  peste  tot  descoperit  programul  asta  face  să  crească   Museul  (sala  de  învăţământ)  şi  dormi­ afară  de  scuipători,  e  interzis.
            n'a  aviit  nimic  de  spus,  şi  rămâne o simplă  neîncrederea  faţă  cu  el  şi  să-şio  însuşească  toarele  vor  fi  în  catul  I.  —  Plata  la  lună   6)  In  internat  trebue  să  existe  o  cură­
            taină,  de  ce  a  şi  vorbit?  (Răsumându-i  vor­ şi  aceia,  „cari  au  avut  intenţiuni  curate  faţă  pentru  întreagă  întreţinerea  în  Internat  a  ţenie  exemplară,  de  aceea  nu  e  permis  a
            birea  încheie):                          cu  întreprinderea  lui".  Individualitatea  lui  unui  şcolar  va  fi  numai  de  40  coroane,  plă­ murdări  sau  vătăma  păreţii,  mesele,  scau­
                 —  Cu  aceasta  s’a  pus  pe bancă dl Vlad   simpatică  nu se va putea validita, decât atunci,  tiţi  aticipativ.          nele  din  internat.  Asemenea  nu  e  permis  a
            şi  îndată  s’a  convins  că  dieta  maghiară  nici   când  se  va  şti,  că  principiile  îi  sunt  con­  De  oare-ce  numărul  inrernistilor  e  li- se  arunca  pe  jos  rămăşiţe  de  fructe,  hârtie
                                                                                                                                t
            de  cum  nu  se  sparie  de  ameninţarea  lui,  că   gruente  „cu  ninuinţele  naţionale  maghiare  mitat,  mă  rog  ca  anunţările  de primire în In­ etc.  Acestea  se  vor  arunca  in  un  loc  anume
            vor  mai  ajunge  alţi  mulţi  deputaţi  de  naţio­  Hazânk.  „După  pausă  Aurel  Vlad  pri­  ternat  si  se facă  la  subscrisul  cel  mult până  destinat.
            nalitate  valachă  în  parlament,  pentru  că  a  mul  deputat  de  naţionalitate  română,  într’o   la  iţ  August  a.  c.,  ca  să  pot  comanda  mo­  7)  Obiectele  internatului,  ruinate  sau
                                                                                                 biliarul  necesar  până  la  începerea  anului  stricate  din  nebăgare  de  seamă  sau  din  pe-
            luat  cuvântul  Râtkay  L.  care  a  redus la ade­ vorbire,  scută,  goală,  a  pretins  dela  guvern
                                                                                                 şcolar.                                   tulanţă,  se  vor  repara  sau  face  din  nou  de
            vărata  sa  valoare  declaraţiunile  lui  Vlad  şi  executarea  legii  de  naţionalităţi.  Deşi  a  de­
            de  alt-fel  a  învitat  pe  Valachi  să  poftească  clarat,  că  a  venit  în  dietă  pe  basa  unui  nou   Condiţiuni  de  primire.  cel  ce  a  făcut  paguba.
                                                                                                                                                 8)  Fie-care  şcolar  din  internat  e  dator
            numai  în  dieta  maghiară,  a  schimba  idei,  program  nici  cu  un  cuveni  nu  s’a  declarat   1)  Pentru  întreagă  întreţinerea  (viptul
                                                                                                                                            a  primi  inspecţia când îi  vine rândul.  Inspeţia
            pentru-că  lucrul  acesta  e  fără  îndoială  cu  asupra programului  siu,  deşi  cu  de-adinsul  adecă  dejunul,  prânzul,  ojina  şi  cina,  spăla­
                                                                                                                                           se începe după terminarea prânzului şi  durează
            mult  mai  cinstit  decât  a  merge  în străinătate  i-se  cerea  aceasta  din  toate  părţile”.  tul,  cuartir  şi  luminat  până  la  10  ore  seara)
            şi  a  spune  acolo  neadevăruri  despre  apăsare                                    se  va  plăti  de  elev  anticipativ  câte  20  fi.  v.   până  în  ziua  următoare  pe  acel  timp.
                                                            > Magyar  Hirlap«.  „Om  nou,  numai
            şi  decât  a  să  alia  cu  Liga  din  Bucureşti*.                                   a.  ==  40  coroane.                            Şcolarul  de  inspeţiune  îngrijeşte  pentru
                                                      în  săptămâna trecută  i-s’a  presentat  mandatul                                     susţinerea  curăţeniei  şi  va  fi  dator  sub  res-
                                                                                                      2)  Pentru  saltaua  de  paie  întocmită
                 »Fiiggetlen Magyarorssâg«. »După pausă  în  cameră  şi  vorbirea  i-a  fost  întimpinată  cu                               ponsabilite  a  duce  în  îndeplinire  cele  de
                                                                                                 anume  pentru paturile  de fier din  dormitoare,
            a  urmat  un  episod  delicios  pentru  cei-ce  au  mare  interes.  Cu  toate  că  da  avut  nimic ce                          sub  p.  13  şi  a  îngriji  de  obiectele  din
                                                                                                 se  plătesc  la  intrare  odată  pentru  totdeauna
            simţ  pentru picanteriile politice.  Vlad  Aurel,  spune. Nici n’a spus nimic, şi tocmai pentru aceea                           museu.
                                                                                                 trei  coroane.
            primul  activist  după  timp  îndelungat,  a  pă­ pagubă,  că  prea  stimaţii  domni  deputaţi  au                                   10)  Interniştii  sunt datori  a  se  ţinea  de
            şit  azi  în  acţiune.  Am  aşteptat  lup,  dar  el  conturbat  cu  întreruperi  acest  debut,  căruia   3)  Fie-care  şcolar  trebue  să  aibă  rufă-   următoarea  ordine  de  zi:
            s’a  dovedit  fieară  de  un  fel  cu  mult  mai  numai  chiar  întreruperile i-au dat un  cuprins.   ria  de  lipsă,  vestmintele  de pat (perină,  cear­  a)  Sculatul  in lunile  de earnă  va fi  la  6
                                                                                                 ceafuri,  plaponă  (ţol)  şi  o velniţă  pentru  aco­
            blând  de  cât  aeela.  Program  politic  întru  E  caracteristic  pentru  pătrunderea  de  mare                                ore,  eară  vara  Ia  5  ore  a.  m.
                                                                                                 perirea  patului  şi  cel  puţin  4  ştergare  şi  2
            adevlr  nici  nu  a  dat\  în  vorbirea  sa de  abia  bărbat  de stat  a presidentului, contele Aponyi,                              b)  După  sculat,  spălat  şi  îmbrăcat,  fie­
                                                                                                 şervete,  precum  şi  perii  pentru  vestminte  şi
            i/a  ceas  a  atacat  sistemele  de  guvernare  de  că  în  mod  fin  a  şi  dat casei  a  înţelege  acest                      care  internist  îşi  va  aşterne  patul  seu.
                                                                                                 ghete.
            până  acum.  A  condamnat pasivitatea de pană  lucru,  provocând  pe  deputaţi  ca  să  asculte                                      c)  La  61/a  dejunul,  după  care  urmează
            aci,  dar pentru  aceea nu şi-a desfăşurat punc­ pe  orator  fără  a-1  conturba...”      4)  Fie-care  şcolar  trebue  să  aibă  o  lă-   plecarea  la  şcoală.
            tul  slu  de  vedere  activist*.                                                     diţă  sau  cufăr  cu  cheie  pentru  păstrarea  ru-
                                                            »Magyar  Nemzet«.  (Semioficios).  „Casa                                             d)  Dela  121/*—1  oră  prânzul.
                                                                                                 feriei  etc.
                 Intr’alt  loc  aceeaşi  foaie  apreciază astfel  a  ascultat  cu  mare  atenţiune  vorbirea  înce­                              e)  Dela  1—V j%  liber.
                                                                                                      5)  Toţi  şcolarii  la  Intrare  în  internat
            vorbirea  d-lui  Vlad:                    pătoare  a  tinărului  deputat,  care  a  constat                                         f)   Dela  l 1/*—3  ore  p.  m.  silenţium
                                                                                                 vor  subscrie  o  declaraţiune prin  care  declară,
                 A  spus  o  vorbire  scurtă  de  o jumătate  numai  din  câteva  fragmente  de  idei.  .  .  .                             pentru  aceia,  cari  nu  vor  avea  în  acest  timp
                                                                                                 că  cunosc  regulamentul  acestui  internat  şi se
            de  ceas,  în  care  cu  limbaj  unguresc  destul                                                                               prelegere  etc.
                                                                                                 vor  supune  tuturor  disposiţiunilor  din el fără
            de  bun  şi  cu  o  înferbinţeală  ce-1  caracteri­  „Casa  a  respins  cu  întreruperi  unele   nici  o  contrazicere.              g)  Dela  3 —5  liber.
            sează  a  declarat,  că  faţă  cu  actualul  guvern  părţi  ale  vorbirei,  dar sgomotoasă şi  energică   6)  Părinţii  vor  da  o  declaraţiune  prin   h)  La  5  ore  ojina.
            nu  are  încredere.  Casa  a  aşteptat  cu  mare  a  devenit  respingerea,  mai  ales  din  partea                                   i)  Dela  5J/S—7  ore  silenţium.
                                                                                                 care  constată,  că  fiiul  lor  a  Intrat  în  internat
            interes  vorbirea  lui  Vlad,  pentru-că  fie-care  partidului  liberal,  atunci  când  vorbitorul des­                             j)  Dela  7—71/a  ore  cina.
                                                                                                 cu  ştirea  şi  învoirea  lor  şi  că  se  vor  sili  a
            credea,  că  noul  deputat  va  expune  un pro­ făşura,  cum  că  într’o  ţeară  liberală  fie-cine                               .  k)  Dela  71/a—9  silenţium.
                                                                                                 plăti  anticipativ  taxa  lunară,  precum  şi  îm­
            gram,  în  care  se  vor  limpezi  acele  tendinţe  are  dreptul  de  a  forma  partid  conform  con­                                /)  La  9  ore  rugăciune  şi  mergerea  la
                                                                                                 prumuturile  făcute  de  fiiul  lor  la  susţinătorul
            şi  principii  politice,  pe  basa  cărora  activiştii  vingerii  sale,  ori  care  ar  fi  aceea,  fiind-că  le­               culcat.
                                                                                                 internatului  aici  în  Braşov  la  cas  că  acesta
            să  gătesc  a  pătrunde  în  parlament,  şi  pe  gea  garantează  acest  drept...                                                    11)  Fie-care  internist  e  dator  a  păzi
                                                                                                 are  o  împuternicire  specială  dela  părinţi  de
            cari  presa  şi  opinia  publică  română  le-a  în­  Acestea  protestări  foarte  motivate  au   a  da  bani  cu  Împrumut  fiiului  lor.  împrumu­  liniştea  cea  mai  mare  în  timpul  de  silenţium
            curcat  grozav  în  cei  din  urmă  5  ani.  Vorbi­ scos  încâtva  din  ogaşe  pe  ti nărui  vorbitor                           a  se  supune  ordinului  prefectului  de  museu.
                                                                                                 turile  făcute  de  şcolari  la  susţinătorul  inter-
            rea  lui  Vlad  n’a  satisfăcut  aşteptărilor  legale  de  a  naţionalităţilor;  el  a  voit  să  se  ajfrere                        12)  Interniştii,  cari  vor  conturba  li­
                                                                                                 ternatului  se  vor  petrece  de  şcolari în 2 con-
            de  ea,  ba  şi  cu  maniera  sa  de  a  vorbi  contra  lor,  zicând  că  el  întru  adevăr  să  de­                            niştea  din  museu  sau  dormitor,  sau  cari
                                                                                                 dice  (una  se  păstrează  de  elev  şi  alta  de
            deputatul  român  a arătat  mai  mult,  că  doară  clară  de  bun  patriot.  Pentru  partida  liberală                          vor  lucra  contra  disposiţiunilor  din  acest
                                                                                                 susţinătorul  internatului.)  In  acestea  condice
            nici  da  voit  sl  spună  chia  ceea-ce  a  spus,  a  fost  în  tot  caşul  onorifică  conclusia  vorbi­                       Regulament,  la  intrevenirea  mea,  se  vor
                                                                                                 şcolarul  e  dator  a  petrece  ociectul  pentru
            s’a  confundat  şi  s’a  încurcat  in  băsada  sa.  torului  că  nu  e  de  acord  cu  ea  şi  nu  poate                        arăta  direcţiunei  sau  profesorului  de  clasă.
                                                                                                 care  s’a  făcut  împrumutul.
            Aserţiunile  lui  au  fost  vechi  frase  banale,  sprijini  pe  d.  prim-ministru”.                                                 13)  Interniştilor  în  timpul  liber  li-e
                                                                                                               R egulam ent
            cari  au  rlsunat fără  ori  ce  efect  şi  pe  cari   Cine  doreşte  să  cunoască  exact vorbirea                              permisă  eşirea  din  internat,  numai  aceasta
            în  aceeaşi  formă  le-au  spus  şi  alţii  altădată.  dela  8  Iulie,  să  recapituleze  „Orszdggyiilesi   pentru  internatul  elevilor  dela  şcoalele  române  ort.   trebue  anunţată  mai  întâiu  gazdei.
                                                                                                               res.  din  Braşov,
            Vlad  însă  s’a  putut  convinge  din  prilegiul  firtesitd”  dela  9  Iulie,  supliment  la  „Buda-                                 14)  începutul  silenţiumului  şi  înceta­
            vorbirei  sale  de  azi,  că  ce  cunoştinţe  de  pesti  Kâzlony”  nr.  154.              1)  Şcolarii  din  internat  se  vor  plasa  în  rea  lui  se  va  anunţa  de  prefect  cu  clo­
            drept  public  nereale  a  avut  asupra  puterii                                     museu  şi  dormitor,  încât  va  fi  cu  putinţă,  poţelul.
                                                                      — KD+—
            naţionale  maghiare  şi că  cât  de  mult  a greşit                                  după  categoria  şcoalei  şi  după  clasa  în  care   15)  Timpul  de  silenţium  se  va  petrece
            în  aprecierea  stărilor  politice  ungureşti, când   Un internat în Braşov.         se  află.                                  în  museu  în  cea  mai  perfectă  linişte,  învă­
            cu  o  superficialitate copilărească a atins  ches­                                       2)  Fie-cărui  şcolar  la  întrare în  internat  ţând,  cetind  etc.
            tiuni,  cari  pretind  studiu  mai  îndelungat  şi   Cu  ştirea  şi  învoirea  On.  Direcţiuni  a  i-se  avisează  locul  în museu  şi  dormitor, pre­  16)  Interniştii,  cari  vor  lua  meditaţie
            pregătire  mai  serioasă11.                şcoalelor  medii,  subscrisul  sunt  decis  a  des­ cum  şi  locul  pentru  cufăr,  lădiţă,  etc.  Locul  în  irtternat,  în  timpul  liber  vor  refera.
                 In  restul  entrefiletului  i-se  spune  lui  chide  im  Internat,  cu  începerea  anului  şcolar  avisat  numai  cu  ştirea  şi  învoirea  subscisului   17)  Directorii  şcoalelor  medii  şi  popo­
            Vlad,  că  s’a  putut  convinge,  că  în  dieta  un­ 1903—4,  pentru  elevii  dela  şcoalele  centrale  se  poate  schimba.     rale,  profesorii  şi  învăţătorii  dela  şcoalele
            gurească  nu  se  poate  validita  decât  politica române  ort.  răs.  din  Braşov,  în  casa  mea  3)  Obiectele  internatului  au  să  se  ţină centrale  române  ort.  răs.  din  loc,  alte  auto-
            Cântarea  morţii  triste  s’aude  ’n  bubuire,           Stăm  gata.  îmi  luasem  şi  apă  şi  mâncare,          Mărăcineanu,  Şonţu,  stau  gata  de  atac.
            In  ţipătul  urgiei  şi-a  lumii  în  peire,             Trist  aşteptam  pe  gânduri  gornistul  de  plecare.    —  »Acuma  Mătrăgună  să  mi  te  faci  copac!..«
            înaintăm  cu  pază,  săpend  din  greu  la  şanţ;        Tăceam  cu  toţi  în  fronturi.  Nu  se  auzia  o  vorbă;   Tot  şirul  strigă:  ural..  Şi  ’naintam  cântând,
            Ades  rănit  de  moarte,  cădea  un  dorobanţ...         Cartuşe  pe  trei  zile  avem  la  noi  în  tolbă.       Nu  ne  pasă  de  moarte,  avem  un  singur  gând:
            Voinic  era  duşmanul  şi  priceput  la  toate;          Dac’am  scăpa  de  moartei  La  gândul  mîntuirii,       * Mai  bine  morţi  cu  cinste  in  luptă  ’nverşunată,
            Dar  cu  Curcanul  nostru,  nici  leul  nu  se  poate    Senină  mi-era  faţa  de  farmecul  iubirii.             *De  cât  s’avem  pe  frunte  a  mişeliei  pată/..«
            Să  se  măsoare  ’n  luptă...                            îmi  fulgeră  prin  minte  icoana  mamei  mele;
                                                                     Ear  floarea  mea  gătită  cu  salbă  şi  mărgele,
                                                                                                                              Ploua.  O  ceaţă  deasă  ni  s’aşeză  în  cale.
                                        Miratu-s’a  ’mpăratul        îmi  răsări  în  faţă,  frumoasă  ca  o  zînă:           Se  auzia  în  fronturi  cânt,  chiot  şi  urale.
            S’au  minunat  străinii  ce  liu  are  Carpatul.         Cânta,  torcând  cU  jale  din  furca  ei  de  lână,     —  »Băeţi,tot după  mine»  —  striga  Mărăcineanu.
            Dar  mulţi  din  noi  periră  —  căzut-au  mulţi  tunari,   Ce  parcă  ’n  brîu  o  prinse...  Dar  din  visarea  mea,   Darvai! un glonţ străpunse de  moarte  Căpitanul...
            Peri* şi  Stan  şi  M itru  şi  mulţi  alţi  Câciulari.   A  trâmbiţii  strigare  mă  deşteaptă  îndată,          Urlam  nebuni  de  furii,  loviam  fără  cruţare,
            Carîmb  rănit  de  moarte  zăcea  în  nesimţire,         Şi  mă  trezii  pe  cale  spre  Gxiviţa  turbată.        Lăsând  în  urma  noastră  pe  Turc  fără  suflare.
            De  el  în  vălmăşeală  dăduiu  din  fericire;           Făcui  plin  de  nădejde  prea  sfîntul  crucii  semn;   Ca  fulgerul  căzurăm  de  sus,  pe  parapete,
            Zăcea  întors  pe  spate,  ţinând  la  sîn  strîns  steagul,   O  doină  începusem  ca  să-’mi  mai  fac  îndemn.   Dădeam  cu  patul  puştii,  trăgeam  la  baionete.
            —   Semn  sfînt  de  vitejie,  de  slavă,  şi  toiagul   Surd  răsuna  văzduhul  de  gloanţe  şi  ghiulele,
            Pe  care  'n  bătălie  se  razimă  norocul;              De  gemete  şi  strigăt,  de  cântecele  mele.
            Să  moară  ’n  luptă  bietul!...  Aşa  îi  fu  norocul!...   Cutremurând  pământul  pe  deal  vre-o  opt  baterii,   Venia  spre  mine  un  paşă,  călare  pe  un  zmeu  —
            Erau  opt  luni  de  zile,  de  când  plecat  de-acasă,  Umpleau  cerul  de  pară,  şi  oştimea  de  răni  grele.   Dar  când  să  mă  doboare  —  l’am  doborît  tot  eu.
            Mă  prinse  iarăşi  dorul  de  mamă  şi  mireasă..       Abdul-Kerim- Tabia,  reduta  Hafiz-Paşa,
            Sufla  ca  iarna  vântul.  Bura  —  vreme  de  moină     Se  arătau  trufaşe,  —  iar  Plevna  uriaşă             —   »Nu  vă  lăsaţi!  Nainte!«  striga  Maiorul  Şonţu,
            Din  fluer  începusem  să-i  zic  duios  o  doină.       Rînjea  grozav,  sălbatec  cu  valea-i  sîngeroasă.      »C’apoi  ne  ieau  muscalii  reduta...«  şi  ca  glonţu
            In  glasu-i  trist  durerea  şi  jalea  mea  erau.       Ce  moarte  ’ngrozitoare!..  Ce  noapte  fioroasă!..     Ne  furişăm  prin  şanţuri,  călcând  la  Baji-Buzuci\
            Plîngeau  nu  mine  codrii  şi  văile  plîngeau.         Tuceniţa  prin  tunuri  urla  ca  un  balaur,            »Alah!..« strigau  Cerchezii — ai noştri făceau cruci.
            Dar  trîmbiţa  de alarmă  chemându-mă  la  luptă,        Dar  Căpitan  Lupaşcu  puternic  cât  un  taur,          Culcam  mereu  cu  patul  pe  Arapii  cei  buzaţi,
            îmi  amărî  şi  suflet  şi  inima  mea  suptă.           împrăştia  din  dreapta,  atât  pîrjol  şi  foc          Şi  ochiam  mereu  în  fesuri  pe  Turcii  spăimîntaţi...
            Şi  dorul  de  căminul  ce  l’am  lăsat  departe         Că  tunurile  Paşii,  nu  se  auziau  de  loc.           ...  Atâta  ştiu  din  lupta  ’ndîrjită  de  pe  deal  —
            Era  mai  mare-acuma,  când  mă  duceam  la  moarte.                                                              Când  mă  trezii  în  urmă  zăceam  într’un  spital.
            Dar  viaţa  mi-e  legată,  de  a  ţerii  mele  viaţă.    Forma  colona  ’ntâia:  batalionul  unu                  La  patul  meu  sta  Mama  răniţilor,  cea  bună,
             La  lupta  grea  se  duce  cu  fruntea  sus,  sumeaţă...  Divizia  a  treia  —  oşteni  voinici  ca  tunul.  —   Şi-l  mîngâia  pe  frunte  pe  bietul  Mătrăgună,
   1   2   3   4