Page 3 - Activitatea_1903_08_30
P. 3

Nrul  30                                                                 A C T I V I T A T E A                                                              Pag-  3.

      rităţi  şcolare,  părinţii  interniştilor,  pot  visita  eroic-şovinistic  asupra  tablei  pacinice;  şi  cu  cursurile  de  teologice la  seminarul »Andrean«  nului  bulgar.  In  locul  lui  Ferdinand  e  vorba
      internatul  în  ori  ce  timp,  eară  străinii  numai  mult  eroismlj)  şi  bărbdţieţ!)  le-a  succes  a  o  al  archidiecesei  noastre.  După-cum  suntem  să  vină  regele  Caragheorghevici  şi  astfel  să
      în  timpul  liber.                         spinteca  tocmai  în  mijloc;  apoi  a  mai  stro­ informaţi,  au  intrat  în  acest  scop  30  cereri  se  unească  Sârbia  cu  Bulgaria  şi  împreună
            18)  Şcolarii  externi  pot  visita  interna­ pit-o  şi  cu  noroiul  Biata  tablă,  fiind  ea  nu­ de  la  tineri  cu  testimoniu  de  maturitate  şi  7  să  reguleze  apoi  chestiunea  balcanică.  De
      tul  numai  cu  ştirea  şi  învoire  subscrisului. mai  de  lemn  şi pânză,  a  suferit....vitejia(l) ad­ cereri  de  la  tineri  absolvenţi  de  8 clase  gim-  câte-va  zile  se  află  în  Belgrad  mai  mulţi  ofi-
            19)  Fumatul  în  interiorul  internatului  mirabilă,  ascunzându-se  în  întunerecul  nopţii,  nasiale,  dar’  fără  examen  de  maturitate.  Nu­ ceri  şi  advocaţi  bulgari.  Se  zice,  că  ei au  ve­
      e  strict  interzis.                       a  râmas  cu  laurii  seceraţi.            mărul  regulamentar  fiind  30  pentru  un  curs,  nit  anume  să  pregătească  terenul pentru con-
           20)  Eventualele  plângeri  sau  nemulţu­  Administraţia  a  făcut  deja  arătarea  de  înregistrăm  cu  bucurie,  că  de astădată numă­ federaţiunea  sârbo-bulgară.
      miri  etc.  au  a  se  aduce  verbal  sau  în  scris  lipsă  la  poliţie;  vom  vedea  cu  ce  resultatl rul  acesta  e  plinit  întreg  cu  aspiranţi  matu-
                                                                                                                                            B o ris  Sara/off,  vestitul  revoluţionar
      la  cunoştinţa subscrisului.                    Oare  averea  privată  nici  chiar  vis-â vis  risanţi.
                                                                                                                                      şi  asasin  politic  bulgar  se  află  acum  în  Sâr­
                                                 de  casa  comitatului,  locuinţa  vicispanului,  să
            Braşov,  21  Iunie  1903.                                                            M u lţu m ită  publică.  Mult  St.  Dom­ bia, după-cum  ne  spun  ziarele  din  Bucureşti,
                                                 nu fie  sigură în  comitatul  nostru ?1
                                Ioan   Aron,          De  altcum  vom  îngriji  şi  noi!  şi  să  nu   nişoară  Victoria  Frâncu,  fica,  de pia  memoriă  de  unde  ar  avea  intenţiunea  să treacă în  Un­
                           directorul  şcoalei  primare   dee  D zeu  cel  sfânt....        a  fostului  vice-comite  al  Zarandului  Amos  garia  pe  la  Semlin.  Ministrul  de  interne  al
                              de  fete  în  Braşov.                                         Frâncu, în 21  Iulie, a fidanţat cu dl Dr. George  Ungariei  a  dat  ordin  aspru,  ca  să  fie  arestat
                                                      E  un  lucru  trist  şi  caracteristic, că  Ro­
                                                 mânii  să  nu  se  poată  folosi  de  limba  lor,   Wilt, subinspector  şcolar,  şi în loc  dea  anunţa  îndată-ce  va  pune  piciorul  pe  pământul  un­
                  NOUTĂŢI                        fără  să  se  întâmple  astfel  de  scandaluri   prin  bilete  logodna,  a  binevoit  a  dărui  în fa­ guresc.  Asemenea  disposiţie  s’a  luat  şi  în
                                                 agresive.                                  vorul  «Mesei  studenţilor  dela gimnasiul  nostru  Austria  faţă  de  acest  şef  de  bandiţi,  care
                                                                                            rom.  gr.-or.  din  Brad,  suma  de  10  coroane. cum  se  ştie,  a  fost  condamnat  în  lipsă  la
                                                      Mai  este  în  Deva  un  institut  român  de
                                                                                                 Primească  juna  păreche,  pe  lângă  mul­ temniţă  pe  vieaţă  din  partea justiţiei  române
              Qdfoă  oP.  (L.  QcUtcvi.          bani;  acela  nici  nu  a cutezat să-şi pună  firma
                                                 românească  afară I                        ţumită,  cele  mai  sincere  felicitări,   în  procesul  pentru  atentatul  plănuit  asupra
                                                                                            j    Brad,  la  4  August  1903.           regelui  Carol.  Disposiţiile  de  arestare  au fost
                                                      „Dacia"  însă,  fără  îndoeală,  nu  va  fi
            Rugăm cu tot respectul pe  On.  D -ni                                                            Direcţiunea  ginmasiului,  luate  în  urma  cererii  făcute  din  partea  Ro­
                                                 aşa  reservată,  să  nu-i  zicem  —  fricoasă;  că
       abonenţi,  cari  nici  până  acum  nu  şi-au   doar  a-ţi  folosi  limba  nu-i politică\                                        mâniei.
                                                                                                 C âtră  d l  ş e f de  gară in   O răştie
       achitat  încă  abonamentul,  să  şi-l  plă­                                          Duminecă,  în  3  1.  c.  casarul,  care  a  fost  în­
                                                      D isolvarea  dietei.  In  şedinţa  furtu­                                                Scrisoare  deschisă.
       tească  cât  si  poate  de  curînd,  avind  în   noasă  de  Mercuri  a  dietei  premierul  Khuen-   sărcinat  cu  eliberarea  biletelor, nu  ne-a  servit
                                                                                            cu  bilete  până-ce  a  sosit  trenul  cătră  Arad
       băgare  de  samă,  că  edarea  fo ii  este Hâdervâry,  deşi  oposiţia  a  protestat  energic                                            On.  Redacţiune!
                                                 şi  nu  l’a  lăsat  să  vorbească,  totuşi  a  reuşit   înaintea  staţiunii,  aşa  că  era  să  rămânem  în
       împreunată  cu  m aţi  cheltueli.                                                    gară,  credem  că  2—3  inşi  au  şi  rămas.  Ne   Vă  rog  a-mi  publica  următoarea  petiţiune:
                                                 să  schimbe  ordinea  de  zi,  adecă  să  aducă
                                                 din  nou  pe  tapet  proectul de indemnitate bu­  rugăm  a’l  trage  la  răspundere  pentru aceasta   înalte  D-le  Episcop  N.  Popea.
                                                                                            omitere  de  împlinire  a  datorinţei  sale,  care
                                                 getară.  Se  vorbeşte  în  cercurile  politice,  că                                                                Caransebeş.
            Cine  a  cercat  să m ituească  opo-                                            este  păgubitoare pentru publicul călător. Acest
                                                 dacă  nici  acum  nu  se  va  resolva  crisa  parla­
       slţia  ?  Acum  se  ştie  cu  siguranţă,  că  cel-ce                                 cassar s’a  ocupat  cu compunerea unei socoatej   Eşti  Prea  aplecat  şi  obicinuit a însemna
                                                 mentară, va disolva dieta chiar şi în  » ex -1 e x «                                  fiece  pas  S.  Tale  prin  faceri  de  bine  şi  u-
       a  dat  bani  lui  Martin  Dienes, ca să mituească                                   deşi  trenul  sosise  deja.  Abea  în  momentul
                                                 va  ordona  alegeri  noui,  şi  nu  se va lăsa până                                   manitate,  de  cât  să  nu îndrăsnească  un  lipsit
       pe  deputatul  Zoltan  Papp  cu  scopul  de  a-1                                     suprem  s’a  îndurat  a  deschide  ferestuţa,  la  a  propune  cererea  sa.
                                                 nu  va  înfrânge  oposiţia.  In  această  privinţă
       abate  dela  obstrucţie,  e  guvernorul  Fiumei                                      repeţitele  noastre  insistenţe.  Aşa  credem,  că   Subscrisul  să  ţine  de  plasa  celor  lipsiţi
                                                 îi  e  asigurat  pe  deplin  sprijinul partidului gu­
       contele  Ladis'au  Szapâty.  Dânsul  a  declarat,                                    zăpăceala  sa  în  socoata  ce-o  face  pe  măsuţa   de  ajutor.  Despoiat  de  toată  averea, ca orfan
                                                 vernamental.
       că  a  încercat  mituirea  pe barba  proprie,  fără                                  unde  se  dau  biletele,  nu-i  poate  servi  de   lipsit  de  ajutorul  părinţilor  şi al amicilor, fără
       ştirea  ministrului  president Khuen-Hâdervâry.                                                                                 speranţă  de  a-şi  procura  însuşi  vre-o  întreţi­
                                                       D l  D r.  V asile  D a n   de  A pşa,  scuză.  Avem  încredere  deplină,  că  dl  şef  de   nere  —  pătruns  de  mulţumire,  îndrăzneşte
       Contele  Szapâri  şi-a  dat  imediat  demisiunea
                                                  distins  advocat  în  Sibiiu  şi  vechiu  membru  gară,  care  trebue  să  fie  rensponzabil  pentru  subscrisul  a  cere  şi  pentru  sine  această  Pă­
       din postul de guvernor al Fiumei şi demisiunea   ajutător  al  »Reuniunei  sodalilor  români  din  tot  ce  se  întâmplă  acolo,  va  face  disposiţiile  rintească  graţie  şi  să Te  milostiveşti a-1 primî,
       s’a  primit.  înaintea  comisiei  parlamentare, în­                                                                             şi  a  căpăta  condiţie  la  Mănăstirea  Călugăru
                                                  Sibiiu» ;  a  dat  o  nouă şi  eclatantă  dovadă  de  lipsă  faţă  de  subalternul  său.
       sărcinată  cu  investigarea  caşului,  îşi  va  ex­  despre dragostea, ce o are pentru clasa  noastră                           din  codrul  Ciclovei-montane,  munţii dela  Rol,
       pune  contele  Szapâry  motivele.                                                           C aşurile  de  corum pere  d in     Cea  mai  vie  mulţumită  va  însemna  toate  lu­
                                                  de  mijloc  prin  faptul,  că  s’a  trecut  în  şirul                                crările  sale  şi  va  nâzul  prin  nepregetalea  di-
                                                                                            dietă.  M.  Dienes,  fost  deputat  şi  redactor la
                                                  puţinilor  me mb r i i  pe  vieaţă  ai  numitei                                      liginţă  a  să  face  vrednic  de  înaltă  graţie.
           A p a  m in era lă  „D acia" in su lta tă .                                      »F.-Magyarorszâg«,  a  publicat  o  declaraţiune
                                                  reuniuni,  solvind  taxa  de  50  cor.                                                    AI  Prea  Sfinţiei  Tale  credincios  şi  su­
       Institutul  de  credit  şi  economii  „Dacia"  din                                   în  care  recunoaşte,  că  i-a  dat  deputatului  pus  serv.
       Orăştie  are  un  isvor  de  apă  naturală-acid-                                     Zoltan  Papp  12,000  coroane,  dar  nu  pentru   C i c 1 o v a-m o n t a n ă,  la 21 Iulie n. 1903.
                                                       Logodnă.  Gentila  şi simpatica d-şoară
       carbonică,  cuaiificată  de  membrul  academiei                                      a’l  mitul  şi  a’l  face  să  se  lase  de  obstrucţie,       lo ţa   Periam,  a  Biţu.
                                                  V i c t o r i a  Frâncu,  fica  d- l ui  Amos
       ştientifice  maghiare  dl  Dr.  V.  Hankd  pe                                        ci  pentru  alt  scop,  pe  care  deocamdată  îl
                                                  Frâncu,   fostul  vice-comite  al  Zarandului>
       basa  analisei,  de  o  apă  excelentă  şi  ne­                                      ţine  în  secret.  Asemenea  zice,  că  şi caşul  lui   Cărţi şi  reviste.
                                                  nepoată  a  d-lui  I o a n  Si mi onaş,   preş.
       preţuită.                                                                            Nessi  are  caracter  de  tot  privat.  —  Ce  să
                                                  sedr.  orfanale  comitatense  în  Deva,  al doilea
            Administraţia  isvorului  fiind  acela  în                                      vezi  însă ?  In  noaptea  de  Mercuri  spre  Joi
                                                  tată  crescător,  s’a  logodit cu dl Dr.  G e o r g e                                     XVII.  Programa  şcoalei  civile  de fete
       apropiere,  e  în  Deva,  capitala  unui  comitat                                    (pe  la  12  ore)  Martin  Dienes  a  plecat  grab­ cu  internat  şi  drept  de publicitate  a  > Asocia-
                                                  W i 11,  subinspector  reg.  de  scoale  în  comit.
       locuit  aproape  exclusiv  de  Români.                                               nic  spre  Viena.  Probabil  deci,  că  Dienes  s’a  ţiunii  pentru  literatura  română  şi  cultura
                                                  Hunedoarei,  fiu  de  grăniţer  din Haţeg.
            Fiind  instalarea  isvorului  amăsurat  ce­                                     dus,  ca  să  nu  mai  dea  nici  odată  faţă  cu   poporului  români  din  Sibiiu,  pe  anul  şcolar.
                                                       Urăm  fericire  statornică I
       rinţelor  higienice  şi  moderne  terminată,  ad­                                    comisia  parlamentară,  însărcinată  cu  investi­  1902/1903  publicată  de  Dr.  Vasile  Bologa,
       ministraţia  aceluia  şi-a  început  activitatea  cu   L a fo n d u l  D r.  D.  JP.  B arcian u ,  garea  acestor  caşuri  sensaţionale  de  corum­  director.  Broşură,  cuprinde  pe  43  pagine:
       liferarea  apei.                                                                                                                Câteva  probleme  ale  şcoalei  româneşti  dela
                                                  creat  de  »Reuniunea  sodalilor  români  din  pere.  Se  vesteşte,  că  Dienes  va  merge  la  noi,  de  Ion  Borcia.
            In  fruntea  localului  seu  spre  stradă  a   Sibiiu»,  cu  scop  de  â  ajutora  sodalii  lipsiţi  America.                   Discursuri  dela încheierea  anului  şcolar
       afişat  o  tablă  cu  inscripţia  română  şi  ma­                                                                               Ştiri  şcolare.
                                                  de  lucru,  au  dăruit:  fostul  coleg  al  deceda­                                                      *
       ghiară.                                                                                    Com plot  contra  p rin ţu lu i  Fer-
                                                  tului  profesorul  Demetriu  Cunţan  2  cor.,
            Public  de  altă  limbă  şi  aşa  nu  este                                      d in a n d   al  B u lgariei.  Ziarul  «Stampa»   Trei  conferinţe  teosofice  de  Dionisie
                                                  Petru  Bota,  măestru  croitor  40  bani şi Victor                                   Stoica.  Tipografia  „Poporul  Român"  Buda­
       în  Deva.                                                                             din  Belgrad  şi  «Universul»  din Bucureşti aduc
                                                  Tordăşianu  20  bani.                                                                pesta  VI.  str.  Vdrbsmarty  60a  1903.
            Abea  a  stat  tabla  câte-va  zile  afişată;                                   ştirea,  că  în  Bulgaria  s’a  făcut  complot  con­           *
       ce  să  întâmplă?  nescari făptuitori  ticăloşi,  In­  A sp ira n ţi  la   cu rsu rile  teologice.  tra  principelui  Ferdinand,  cu  scopul,  ca prin­  Legea  comunală  (art.  XXII.  1886).
       vitaţi  poate  de  cineva,  noaptea  pe  neştiute,  Vineri  (31  Iulie  st.  n.)  s'a  încheiat  terminul  ţul  Ferdinand  să  fie  scos  din  Bulgaria,  ear   Ediţia  II.  de  Pavel  Rotariu,  advocat  în  Ti­
                                                                                                                                       mişoara.  Preţul  1  coroană.
       adecă  în  mod  laş,  josnic  a  făcut  un  asalt pentru  subşternerea  cererilor  de  primire  la urmaşul  lui  să  fie  eschis  dela  moştenirea  tro­
       » Virtutea  M ilitară«  şi  »Steaua  României*            ...Şi-aşa  trecu  râsboiul  cu  doruri,  chin  şi  jale,
       Pe  pieptul  meu  le  prinse:  —  »Răsplată  vitejiei     Cu  cântec  de  obuze,  de  fluer...  şi  urale!...                  „CARTEA  ROMÂNULUI  .
       Ce  se  cuvine  celui  mai  brav  din  regiment..         Cu  răni  şi  cu  durere,  cu  vaete  şi  geamăt,
       La  mân’aveam  cusute  galoane  de  sergent  —            Cu  doine  îngânate  de-al  codrilor  lin  freamăt...
                                                                                                                                  Acesta  va  fi  titlul  Călindarului pe  anul  1904.  ce
       M’am  dumerit  în  urmă,  că’n  luptă  fui  rănit;
                                                                                                                             institutul  tipografic  „ Victoria"  (proprietar  Ioan  P. Lazar)
       —   »Unde-i  Dorman,  Grigore şi  Cioplea  mult  iubit ?,..« Heil..  Feţii  mei!...  R&sboiu-i  pentr’o  voinică  ţară,
                                                                                                                             din  Şimleul-Silvaniei  va  eda  în  decursul  lunei  Sep­
       —   »Dorman  căzu  în  şanţuri,  Grigore  în  redute,     Ce-i  cârma  pentru  luntre  şi  roata  pentru  cară.
       »Iar  Cioplea  uite-1  colo  brăzdat  de-a  rănii  cute..«  Credinţa  noastră  sfântă,  a  noastră  limbă  scumpă,    temvrie  a.  c.
       —   »M6i  Ciopleo,  dragă  frate,  ai  omorît mulţi  câni?..« E  lanţul  ce  nu  poate  nimic  în  veci  s6-’l  rumpâ...   Aceasta  intreprindere  literară  va  fi  un  adevârat
                                                                                                                             magazin  de  învăţături  pentru  tot  Românul.  Pornind
       —   »Dă,..  Dumnezeu să-i  erte — cu toate că-s păgâni..«  De  vei  păstra  de-apururi  nădejdea  şi  credinţa  —
                                                                                                                             dela  vatra  noastiă  (Sălagiul)  în  anul prim  vom  da  un
       »Dar  tu  trâgeai  viteze  de  drag  şi  nu  de  silă,    Al  nostru-i  viitorul,  a  noastră-i  biruinţa!...
                                                                                                                             scurt  istoric  al  desvoltârii  noastre  naţionale,  biserice ti,
       »Chitit-ai  mulţi  paşi  mândrii  —  halal  ţie  Chitilă!..«  Trecut-au  multe  veacuri  de  când  suntem  pe  lume,
                                                                                                                             culturale  şi  economice  din  Sălagiu.  Acest  istoric  va  fi
       Şi  ’ntr’una  rîdea  Cioplea  —  tot  vesel  şi  glumeţ,   Şi’n  veci  măreţ  şi  falnic  a  fost  al  nostru  nume...
       Sfătos  şi  bun  la  vorbă,  şi  la  drăcii  isteţ....    Muscalii,  Nemţii,  Turcii  au  vrut  să  ne  înghiţâ,      ilustrat  cu  portretele  bărbaţilor  noştri  conducători  şi  a
       Domniţa  ca  o  zînă  din  basmele  bătrâne,              Dar  buzduganul  nostru  şi  spada  ascuţită,               instituţiunilor  de  mai  mare  importanţă  din  acest  ţinut.
       M6  mângîia  cu  vorbe  duioase  şi  blajine;             Veghiarâ  ’n  tot-deauna  de  la  Carpaţi  la  Mare!..           Un  grup  de  bărbaţi  cu  renume  literar  bine  cu­
                                                                                                                             noscut,  va  da  fel  de  fel  de  învăţături  folositoare  pentru
       Privirea  ei  senină  îmi  lumina  durerea,               —  E  mică  ţara  noastră,  nădejdea  însă-i  mare!...
       Şi  mă  simţiam  mai  tare,  îmi  câştigam  puterea...    Căci  dacă  ţara  noastră,  e  astăzi  un  regat,           tot  Românul,  fie  acela  domn  ori  ţăran.
       Ea  m’asculta spunându-i  de Floarea  —  cum mi-e dragă,  O  datorim  cu  fală  Românului  soldat!...                      In  anul  al  doilea  şi  cei  următori  vom  continua
       Cum  la  plecarea  noastră  a  plâns  o  noapte  ’ntreagă...                                                          cu  îmbogăţirea  acestui  material  pus  în  ordinea  cea  mai
                                                                                                                             perfectă  astlel,  că  cei-ce  vor  aduna  la  un  loc  călindarul
       Cum  o  s6  facem  nunta...  Şi  cum  mă  roade  dorul...  Un  sfert  de  veac  e  astăzi  de  când  n’am  mai  avut,
                                                                                                                             nostru  în  timp  de  câţiva  ani,  vor  ar  avea  o  bibliotecă
       Puţin  după  aceea  veni  şi  Domnitorul,                 Resboaie  glorioase...  de  când  nu  ne-am  bătut
                                                                                                                             mult  folositoare  în  toată  privinţa.
       Ne  strînse  Ia  toţi  mâna,  şi-apoi  ne  spuse-o  veste:  In  lupte  ’ncununate  de  mare  biruinţă;
       Că Plevna  e  a  noastră,  iar  Osman  e  rănit.          Avea-voiu  pîn’la  moarte  o  singură  dorinţă:                  Atragem  deci  atenţiunea  publicului  nostru  şi  în­
       *Ura!..  Trăiască  Oastea  cu  Vodă-i  strălucit!..»      Să  ne  mai  dee  Domnul,  risboaie  cu  mari fapte,        deosebi  a  dlor  preoţi  şi  învăţători  de  pe  acuma  asupra
                                                                  Voinici  viteji,  puternici  ca’n  şepte-zeci  şi  şepte,  călindarului  „Cartea  Românului",  care  pe  lângă
                                                                                                                             aceea  că  va  fi  adjustat  după  cerinţele  cele  mai  per­
       Trei  zile  ’n  urmă  rana  se  vindecase  bine;          S i  ue  mai  dee-o  Plevnă  şi-oşteni  plini  de  mândrie,
                                                                                                                             fecte  a  timpului  modern,  va  fi  totodată  şi  foarte  ieftin.
       Eu  şi  glumeţul  Cioplea  plecarăm  spre  cămine  —      Sf-m i  văd  ţara  schimbată,  în  mare  ’mpărăţie/...«
       De-o  nuntă  se  zvoneşte  în  sat  după  o  lună:
                                                                                                     Comeliu  Moldovan.
       A  cui?  A  Floricicăi  cu  mândrul  Mătrăgună...
   1   2   3   4