Page 1 - Activitatea_1903_08_31
P. 1

Anul  III.                                                  O răsti e,  13  August  n.  1903.                                                           Nr.  31



             IN SERTIU N I:                                                                                                                                 ABONAMENT:
                                  ĂCIIÎIIĂIEĂ                                                                                                                 4  coroane.
       se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                               Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
                 reduse.                                                                                                                              Pentru  plugari—ţărani  pe an


       Manuscriptele sunt a se adresa
       redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                            Pentru   Rom ânia  şi  străinătate:
                 poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.


       Epistole nefrancate  nu se primesc.                                                                                                             Un  număr  costă  12  bani.


           EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞE*-REDACTOR:                                                                                                   REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                       A p a r e     în    f i e c a r e   Joi.
            D r .  A urel,M untean                                                                                                               L a u r i a n  B e r c i a n


                                                                           Orăştie“  a  de­
                                                                                                  16.  Dialectul  rom.  bănăţian,  de  sau  nici  odată,  învăţători!  Să  uităm
                                                       „Despărţământul
           Lumineazâ-te şi vei fi!                cis  în   adunarea   sa  generală  ţinută  Dr.  At.  Marienescu;                     toate  cele  deşerte  şi  să  ne  aducem
                                                  în  anul  acesta,  înfiinţarea  unei  bi­       17. Poesii, de V. Vlad— Delamarina; aminte  de  lumină;  să  ne  lăpădăm
                                                  blioteci.  Acest  pas  salutar  a  şi  fost     18.  Reuniunile  agricole,  de  C.  G.  de  ale  noastre,  şi]  să  fim  ai  popo­
                                                                                                                                                   --
             Aşa  răsuna  odinioară  Roseti  din   bine  primit  din  partea  comitetului  cen­ Aiser;                                 rului  nostru  lumină,  ca  lumina  prin  noi
                                                                                                                                                          --■ /TV . ,-^K
       buciumul  seu.  El  era  pătruns  pe  deplin,   tral,  întrucât  pentru  realisarea  scopului,   19.  Regulament  de  serviciu,  de  să  străbată,  strălucind  peste  popor*.
       că  dacă  poporul  seu  se  va  lumina  prin   ne  scrie  următoarele :               D.  Bardosi;                              Aceste  erau  cuvintele  distinsului  bărbat
        cetirea  cărţilor  folositoare;  dacă  se  va   Onoratei  direcţiuni  a  despărţămân­     20.  Elemente  de  poetică  română,  anteluptător  Vincenţiu  Babeş,  înainte
                                                                                             de  I.  Lăzăriciu;                        de  asta  cu  54  ani.  Cuvinte  mai  îmbăr-
       îndeletnici  la  carte;  de  ignoranţa  orien­ tului  „Orăştie“  al  Asociaţiunii  în  Orăştie.
       tală  de  care  semenii  sei  erau  copleşiţi,   Referindu-ne la scrisoarea D-Voastre      21.  Principii  de  pedagogia  gene­ bătâtoare  nici  azi  nu  aflăm.
       nu  peste  mult,  ei  de  ei,  se  vor  eman­  Nr.  1  de  data  15  Ianuarie  a.  c.,  avem   rală,  de  Dr.  II.  Puşcariu;
        cipa.  —   Propagator  al  culturii  a  fost   onorul  a  Vă  comunica,  că  comitetul    22.  Date  istorice,  voi.  I,  de  I.  Cav.
        vecinie  pomenitul  ziarist  al  fraţilor  de   central  a  luat  spre  ştire  cuprinsul  ace­  de  Puşcariu;
                                                                                                  23.  Date  istorice,  voi.  II,  de I.  Cav.  D ela B aia-m are.
        dincolo.  Ideile  lui  mântuitoare  au  adus   leia.  A  decis  totodată,  ca  pentru  înfiin­
        ţara  şi  neamul  seu  la  starea  de  azi.   ţarea  unei  bibliotece  ambulante  în  des­  de  Puşcariu;                         Deschiderea  adunării  generale
        Numai  ştiutorul  de  carte  are  îndreptă­  părţământul  D-Voastre  să  Vă  punem        24.  Foişoara  «Telegrafului  român«            a  „Asociaţiunii".
        ţire  la  respect  şi  ca  individ,  cu  atât   la  disposiţie  câte un ex.  din următoarele   pe  1876;
        mai  mult  ca  popor  de  sine  stătător.   scrieri:                                      25.  Foişoara  «Telegrafului  român*
                                                                                                                                            Duminecă,  s’a  făcut  în  Baia-mare
        Voeşte  şi  vei  putea,  afost  apoi  ceredeul   1.  Biblioteca  poporală  a  Asoc.  Nr.   pe  1877.                           deschiderea  adunării  generale  a  „Aso­
        seu  şi  cu  tot  prilegiul  indemna  pe  fra­  1,  2,  3  şi  4 ;                        Pentru  întregirea  bibliotecii  des­  ciaţiunii  pentru  literatura  română  şi  cul­
        ţii  sei  la  profesarea  acestor  două  însu­  2.  Legiuirea  ţării  noastre,  de  Dr.   părţământului  nostru  şi  pentru  stârni­  tura  poporului  român“,  în  mijlocul  unei
        şiri  binefăcătoare.                      V.  Onişor;                                rea  gustului  de  cetit  prin  comune,  co­ însufleţiri  generale  naţionale  şi  în  pre-
             Să  privim  stările  actuale  din  Ro­    3.  Higiena  copilului,  de  S.  Stoica;  mitetul  a  decis  procurarea  de  cărţi  co-   senţa  unui  public  număros  şi  ales  ro­
        mânia  prin  prisma  realităţii  de  acum      4.  Poveşti  din  popor,  de  I.  P.  Re-   respuzetoare,  apoi  purtarea  acelia  din   mânesc.  Deschiderea  a  făcut-o  dl  Par-
                                                                                                                                       teniu  Coţma,  delegatul  comitetului  cen­
        40— 50  ani,  apoi  ori  şi  cine  se  poate  teganul;                               comună  în  comună,  ceea  ce  se  va  or-
                                                                                                                                       tral, prin următoarea remarcabilă vorbire:
        convinge,  cum învăţăturile celui mai  mare    5.  Libertatea,  de  T.  V.  Păcăţian;  ganisa  prin  un  regulament  special.  Da­
        patriot  român  a  străbătut  în  toate  pă­   6  Istoria politicei, de T. V. Păcăţian;  tori  suntem  a  aminti  şi  la  acest  loc   Onorată  adunare  generală!
        turile  locuitorilor  ei                       7.  Lupta  pentru  drept,  de  T.  V.   despre  munificenţia  dlui  Dr.  Aurel       După  un  deceniu  de  reculegere,
             Cu  arma  ştiinţei  de  carte în  mână  Păcăţian;                               Muntean,  de  altcum  membru  fundator    sub  absulotismul  ce  a  urmat  desfiinţă­
                                                                                                                                       rii  jugului  de  iobăgie,  care  de  secoli  îl
        au  dus,  şi  marele  politician  Bismark,     8.  Scopul  în  drept,  de  T.  V.  Pă­  al  Asociaţiunii,  care  spre  scopul  biblio­  purta  poporul  nnstru,  şi  al  privilegiilor
        Germania  la  izbândă,  glorie  şi  înflorire.  căţian ;                             tecii  portative  şi  acoporirea  speselor   de  naţiuni  şi  religiuni  «recepte*,  cari
        Principiul  seu,  că  el  va  cuceri  duşma­   9.  Principiile  politicei,  de  T.  V.   osebite,  a  făcut  o  donaţiune  de  100   mai  bine  de  400  ani  au  degradat  la
        nul  cu  învăţătorii  s’au  împlinit.     Păcăţian;                                  coroane.                                  stare  de  heloţi  pe  Românii  din  Tran­
             Atare  problemă  are  de  împlinit  ţi    10.  Istoria  agriculturei,  de  I.  Loser;  Despărţământul  va  face  tot  posibilul   silvania,  atât  ca  naţiune  cât  şi  ca  re-
                                                                                                                                       ligiune,  —   îndată  ce  începuse  a  se  ivi
        societatea  noastră  culturulă  »Asociaţiu-    11. Cetatea  Neamţului,  de  V.  Ale­ ca  să  dee  poporului  cartea  în  mână,
                                                                                                                                       pe  orisontul  patriei  noastre  o  rază  de
        nea«  în  măsuţă  mai  mare,  ear’  des-  xandri ;                                   este  rândul  la  preoţi  şi  învăţători  a  ţi­
                                                                                                                                       speranţă  a  vieţii  costituţionale,  170  de
       păţămintele  în  cercul  lor  mai  restrâns.    12.  Proverbe,  de  Dr.  E.  Cristea; nea  prelegeri  regulate  prin  comune,  fi­  fruntaşi  români  din  Transilvania  în
           Aceasta  instituţiune  a  cheltuit  deja     13.  Inelul  lui  Ghighes,  de  G.  B.  reşte  după  ce  lucrul  de  câmp  înceată  frunte  cu  prelaţii  lor,  la  10  Maiu  1860
        mult  pentru  îmbogăţirea  bibliotecii  sale  Duică;                                 şi  în  mod  potrivit.                    înaintară  o  petiţiune  la  guvernul  tran­
        în  restimp  de  42  ani.  Acum  se  ocupă      14.  Supplex  libellus,  de  Dr.  E.    Aşa  făcând,  se  vor  achita  toţi  aceia   silvan,  ca  să  le  permită  «ţinerea  unei
                                                                                                                                       adunări  consultătoare  în  Sibiiu*  în  sco­
        din  adins  cu  răspândirea  cărţilor  folo­ Daianu;                                 de  dorinţa  unui  vechiu  luptător,  care   pul  de  a  înfiinţa  o  reuniune  recla­
        sitoare  şi  în  afară,  adecă  în  despăţă-    15.  Deprinderi  păgubitoare,  de  Bă-  la  anul  1849  în  calitate  de  director  al   mată  de  spiritul  timpului  «a  cărei  che­
        minte.                                    năţianul;                                  şcoalelor,  cu  foc  juvenil  zicea:  «Acum, mare  să  fie  lăţirea  culturii  poporu-


                                                       Ş i pe piept  o  strîng  şi-o  leagăn,   una,  bunica  întreabă  mirată:  «Tu, copile?<—  verse  sânge  nevinovat  şi  să  jefuiască  bieţii
                FOIŞOARA                               Rlstiflarea-mi  se  sfârşeşte.        «Eul»  —  strigaiu  ca  să  m’audă.  —  »A!  oameni.  Tata  era  preot;  avea  gospodărie,
                                                       O  întreb  de-i  dulce  astfel,       ştiu  ce  vrei.»  —  Zimbind  ’mi  arată  pălămida  avea  cal,  trăsură  şi  tot  ce-i  trebuie  unui  om
                                                       O  întreb  de  m l  iubeşte.          lâzei  şi  mă  ’ntreabă :  «Vrei zahăr?»  —  «Să-mi  cu  dare  de  mână.  Intr’o  zi,  ograda  ni-se um­
                     Mih a il  E m in escu
                                                                                             spui  bunicuţo,  povestea  noastră  de  demult  plu  de  fesuri  şi  de  cai turceşti. Conducătorul
                "IPoesje  inedita.                     Ear’  ea  ochii  şi-i  deschide,      cu  Turcii  cei  păgâni.»  —   «Povestea?  Apa  era  însoţit  de  un  ţigan.  Auziseră  că  tata-i
                                                       Ochii  m ari  şi plutitori:
                                                                                             trece  pietrele  rămân,  nepoate*.        om  de  seamă  şi  veniseră  să-i  ia  ce-or  găsi.
                                                       „ Tu-mi  eşti  drag şi-mi placi  dar numai
             E a  mergea  acuma  ’n  codru,                                                       După  ce-şi  sorbi  cafeaua,  puse  băţul  Atunci  Doamnei  Ce  auziiI  —  Turcii  voiau
                                                       „Eşti  obraznic  uneori
             Şi  m l  iau  tiptil pe  urmă;                                                  de  sprijin  alături  şi  începu  :  —  «Era greu  de  s-o  dea  pe  româneşte:  «Calul  Popal  taie
             Când  ajung  cu  ea  alături,                        — + G + —                  trăit,  copile,  pe  vremea  ceea,  când  ţiu  eu  mâna  popa 1»  Iar  altul  mai  încolo trăgându-şi
                                                                                             minte ;  eram,  să zic  aşa,  fată  de dat la  şcoală,  iataganul  printre  dinţi:  «Spânzur  popa!»
             Simt  suflarea-mi  că  se  curmă.
                                                                                             când  vedeam  Turcii  colindând  pe  la  case  şi  Bunica  îşi  făcu  cruce  şi  mă  însemnă  şi  pe
             Mai  rlsuflu  înd odată,                                                        luând  cu  hapca  tot  ce  găsiau.  Iar  eu  căram  mine  cu  sfintul  semn.  Ce  era?  Avea  tata  un
             Zic  o  vorbă,  —  ea  tresare            Dl  Buşilă,  Directorul  liceului  «Carol  I»  din  dimpreună  cu  surorile  cele  mai  mari  sulurile  armăsar  roib,  stelat  în  frunte  de-ţi venia  să-’l
             Şi  se  uită  'ntr'altă  parte,      Craiova,  din  luna  Martie  a.  c.,  a  început  publicarea   de  pânză  în  pădure,  unde  le  găbuiam  care  mănânci  cu  ochii,  de  frumos  ce  era.  Iar  ţi­
                                                  unei  reviste  lunare  intitulate:  «Cetirea*,  care  publică
             Şi  rlspuns  de  loc  nu  are.                                                  şi  pe  unde  apucam,  prin  bălării,  prin  scor­ ganul  îl  înştiinţase.  Acum  veniau  să-’l  ia.
                                                  lucrările  elevilor  secundari,  de  la  toate  liceele  din
                                                  ţară.  In  Nr.  2  din  luna  Aprilie,  a  publicat  concurs   buri,  pe  unde  piciorul  Turcului  n’avea  ce  să  Armăsarul  era  pe  câmp.  L’au  căutat  prin
             D ar  mereu  de  ea  niapr opiu
                                                  între  elevii  secundari,  asupra  unor  subiecte  anume  cate.  Apoi  Taslăul  pe  vremea  ceea  n'avea  grajd,  prin  grădini...  Strîmtorat  de toate păr­
             Şi-i  vorbesc  cu  dulce  sfaturi,  —   date.  Subiectul  Nr.  3  a  fost  asupra  zicătorii  „Apa  decât  odorul  de  mănăstire  dimpreună  cu  ca­ ţile,  tata  a  dat  calul  şi  a  scăpat.  D’apoi  pe
             E a  se  aplră  do  mână,            trece  pietrele  remân“.  Unul  din  răspunsurile  premiate
                                                                                             sele  de  pr n  prejur  ale  robilor  Ţigani.  Iar  vremea  volintinilor.....  era  un  urlet  şi  un  ră­
            D ar  se  uită  tot  în  laturi.      a  fost  al  elevului  S t u p c a n u  N i c o l a e   din  clasa   zidurile  pe  cari  azi  le  vezi,  nu  erau  aşa  ca  get de  par-că s’amestecaseră  munţii  în lume  şi
                                                  IV-a  a liceului  din  Piatra  (Neamţu).  II  reproducem
                                                                                             acum,  cu  iearbă  şi  muşchiu  pe ele şi cu chiliile  se  luaseră  la  ceartă.  —  Un  Grec  fugise  la
             Şi pe  talie-i pun  braţul,          şi  noi  şi  felicităm  pe  dl  Director  al  liceului  din  Cra­
                                                  iova,  pentru  această  frumoasă  iniţiativă.  Este  un  dărîmate.                   stână  în  Preluci.  Un  ţigan  le-a  spus  urmări­
            Ea  şi fuge,  va  si  scape,  —
                                                  fericit  început,  care  va  servi  mult  elevilor  secundari.  Era  alt-fel  de  stare.  Era  aşa  precum  o  torilor  Turci.  L’au  luat  Turcii  pe  Ţigan,  s’au
             Dar  o  ţtn  mereu  spre  mine,
                                                       «Amin»,  şopti   bunica   închizându-şi  lăsase  Ştefan-Vodâ,  ziditorul  ei.   dus  în  munte  la  stână,  au  prins  Grecul  şi
            M ai  aproape,  m ai  aproape.
                                                  scoarţele  bătrânului  ciaslov  şi  trecându-1  cu   Căci  se  gândise  el,  fostul  Domnitor,  că  l’au  spânzurat  şi  pe  el  şi  pe  Ţigan  cu  capul
            M ai  nu  vrea,  şi  m ai  se  lasă.   mâna  tremurătoare  pe  şefnicarul de  dinaintea  vremea  trece  iar  fapta  rămâne.  în  jos.  Lor  nu  le  trebue  trădători.  Au  murit
             Capul  ei  mi-l pun  pe  umlr,       «Maicei  Domnului*.  Candela  încercă  să  în­  Era  înzestrată  cu  odoare  şi  cu  robi.  amândoi.  —  Biserica  o  umpluseră  de  sânge,
            Pun  pe  ochii  ’nchişi,  pe  gură,   chidă  ochii  în  fiinţa  unt-de-lemnului  ce  o  Iar  ţiganii  trădători,  de  fricoşi  ce  erau,  de  tăiaseră  icoanele  cu  iataganele,  prădaseră
             Sărutări fă r ă   de  numlr.         îneca.  Apoi  liniştită  şi  dotnoală  ca  în totdea­ multe-ori  au  făcut  ca  din  pricina  lor  să  se udăjdiile....
   1   2   3   4