Page 3 - Activitatea_1903_08_31
P. 3
Nrul 31 ACTIVITATEA Pag- 3.
au tost representaţi într’un număr atât de cul îi poate mistui bine. Se va feri de salate, unele fabrici au construit maşini de se rom. gr.-or din Brad. Intrare : Loc de pros
frumos, că nici una dintre dansatoare nu s a de fructe verzi, de oţet, mâncări iuţi, acre. cerat cu aparat de legat snopii auto ceniu : 2 cor., Locul I. 1.60 cor. Partere: 1
tânguit, că n’a avut cu cine să danseze. La masă poate să bea vin roş vechiu, li se cor., Studenţi şi soldaţi 50 fii. începutul la
matic.
In general zis aceste două petreceri, vot opri însă cafea, ceaiul, cognacul, liquerul 7x/2 ore seara. Comitetul arangiator. Bilete
Fabricele cari fac secerătoare cu
aranjate în aceeaşi zi de „Reuniunea femei şi ori-ce rachiu. de Intrare Ia dl Ioan Cutean, comerciant şi
lor române greco-catolice“ din Zlatna, au Dr. Simon (Bahimora) sfătueşte urmă aparat de legat sunt W . Wood, Massey- seara la cassă. Oferte marinimoase se primesc
succes pe deplin atât moralmente cât şi ma torul regim pentru anemie: friptură, bere Toronto Canada, Adriance, Platt & Comp. la dl Dr. Pavel Oprişa, profesor cu mulţu
terialmente. neagră şi măduvă de oase; bolnavul va mânca New-York, Hornsby & Sons-Grantham mită. Program: «Vacanţii* comedie originală
Succesul material îl clarifică mai evi de 5 ori pe zi, făcând şi un execiţiu moderat; într’un act de M. Baiulescu. Persoanele : Jorgu
(Anglia), Johnston & Harvester Com-
dent următoarea: noaptea va dormi 10 ore cel puţin, şi va pany-Batavia, Deering Pony, Mac Cor- Sergiu, deputat dl Cornel T. Albii; Mita, soţia
face 2 băi calde şi sărate pe săptămână, sa d-şoara Roma Costin; Margareta Norian,
D are de seam ă şi m ulţum ită publică. mick, Samuelson & Comp.-Banbury. Ele
ear dimineaţa o fricţiune uscată peste tot profesoară d-şoara Veturia Rimbaş; Gogu
Cu ocasiunea petrecerilor aranjate în 2 corpul. toate leagă automatic snopii cu sfoară Visinescu, procuror dl Ioan Dordea; Nicu
August n. 1903, de „Reuniunea femeilor ro Dacă este încuiat i-se vor face clistire sau cu sîrmâ. Sfoara este făcută din Dorcean, proprietar dl Ioan Indreiu; Zoe, so
mâne greco-catolice" din Zlatna s'au încasat cu fertură de sămânţă de in (20 la 1,000 gr. ţia sa d-şoara Olimpia Omăta; Alexandru
cânepă de Manilla, care este de prefe
295 coroane 50 bani şi s’au spesat 185 co apă) feartă până rămâne jumătate şi apoi Vulpescu dl Ştefan Albu; Didina, soţia sa
rat sîrmei, căci ajunsă în paie, ea nu
roane 74 bani, rămânând deci un venit cu îi vom adăuga o lingură sau 2 de unt d-şoara Aurelia Costin; Vermiamin, servitor
vatâmă vitele când ar înghiţi-o cu pa
rat de 109 coroane 76 bani, care sumă s’a de lemn. la Jorgu dl Adam Dămian. Acesteia îi pre-
adaus la fondul disponsibil al Reuniunei. Exerciţiu moderat la aer, este foarte iele. Mărimea snopilor totdeauna o pu merge : Florin şi Florica, vodevil într’un act
Suprasolviri au incurs dela următorii recomandat. Fricţiunile vor fi excitate prin tem regula după voinţa noastră, cât şi de V. Alexandri. Persoanele: Florin, tiner
domni şi stimate doamne: Ludovic Giurca, băi calde săptămânale, şi prin fricţiuni uscate locul pe unde sâ se lege. ţăran dl Cornel T. Albu ; Florica, tinără or
preot în Trâmpoele, 5 cor; Molnar Kâroly, sau alcoolice zilnice, cu duşe reci sau fricţiuni La secerătoarele cu aparat de le fană d-.oara Olimpia Omăta ; Colivescu, para-
forestier suprem, Goldberger Ignacz, comer în fie-care dimineaţă. gat, o vârtelniţă pusă orisontal ce se clisier dl Adam Dămian.
ciant, câte 3 cor; Gombâr Jânosnâ, soţie de Dacă se plâng de dureri prin pept, (care După producţiune dans cu musica mi
comerciant, Manner Kâlmân, inginer, George nu sunt decât nişte dureri musculare) li-se mişcă numai a lene, duce spicele cătră litară.
Scrobote-Vasincu, propietar, Moskovits Băla, vor da de 2 ori pe săptămână câte o baie maşină, unde tăiate ele cad pe o pânză
hotelier, Szunega Jozsef, comerciant, Constan caldă. neîntreruptă ce se învârteşte pe nişte Sanatoriu de tuberculoşi im, Ge-
tin C. Irima, vicenotar, Iuliu V. Albini, notar Dintre plantele tonice şi amare însem suluri. La învârtirea ei, ea duce firele oagiu. Zilrle trecute o comisiune exmisă de
cercual, Iuliu M. Montani, protopop, Dr. Ioan năm: pelinul, centaura, coaja de portocale, cu sine în sus în lăuntrul maşinei, unde guvern sub conducerea comisarului guvernial
Rece, medic cercual, Ioan Cismaş, vicenotar gidele de stejar, genţiana, reventul, coaja de Dr. A x m a n n B ă l a a fost la Geoagiul-
cercual, Iuliu Popp, hotelist, toţi din Zlatna, salcie, hameiul, coada şoricelului etc. ele sunt prinse de nişte braţe şi ţinute de-jos (comitatul Hunedoarei), ca să caute
Nicolau Popovici, preot în Cib, câte 2 cor; Tot ca plantă toinică şi bună contra până se adună mai multe, de pot exer loc potrivit pentru clădirea unui sanator pe
Ioan Moldovan, preot în Pătrânjeni, Mihail animiei recomandăm, urzica, care luată sub cita o anumită presiune. Odată ajunse seama bolnavilor de tuberculosă. Comisiunea
Ilie,înv. înŞard, Mihail Moldovan, hotelier, Wal- formă de fertură cu puţină sare, câte 2 pa la greutatea dorită, şi care se poate tot a şi ales deja locul şi a făcut şi preliminarul
ler Jozsef, preot ref., Novâk Istvânnâ, soţie hare pe zi, în timp de 2 luni, atât primăvara deauna regula, ele prin presiunea lor de spese pentru clădirea* sanatorului, cari
de comerciant, Schebok Vilmos, comerciant, cât şi toamna este de mare folos pentru sunt contemplate în sumă de 750.000 coroane.
asupra unui resort pun aparatul de le
Izik Berta, toţi din Zlatna câte 1 coroană. cei slabi. gat în mişcare. Atunci maşina printr’un Sanatorul va fi clădit şi susţinut de visteria
In numele „Reuniunei femeilor române D r. Constantin An. M aeri. statului, şi dacă nu se vor ivi pedeci nepre
greco-catolice“ din Zlatna avem onoare a Folteşti-Covurlui. mecanism ingenios, înoadă cele douâ I văzute, lucrările de clădire se vor începe încă
aduce şi pe calea aceasta cele mai călduroase capete ale sfoarei, si o taie, întinzându-o în cursul toamnei, aşa că la anul viitor uma
mulţumite tuturor ştim. doamne, domnişoare ECON OM IE din nou pentru un alt snop. Snopul nitara instituţiune să poată fi dată destina-
şi domni, cari prin presenţa şi obolul D-lor legat gata este aruncat jos de cătră un ţiunii.
au contribuit la splendida reuşită a acestor Recolta cerealelor. drug de fer sau de o furcă, pus în
petreceri. Prognostic pentru August. Pen
mişcare de cătră un alt resort. La ma
Zlatna, în 4 August n. 1903. tru zilele din 11 până în 15 August mete-
şina Hornsby snopii nu sunt aruncaţi riologul Falb profeţeşte timp uscat, cu tem
Constantin C. Irim ia , In liu V. Albini, (Urmare).
afară, până-ce nu s’au adunat 4 — 5 peratură sub gradul normal. Furtuni posibil
controlor. cassar.
In schimb însâ, ea este simplă, ief snopi, şi numai atunci îi aruncă pe toţi să nu fie pe nicăiri în zilele acestea. Vor fi
---O — tină şi uşoară, costă la 450 lei şi se deodată, pentru a-i avea strînşi la o- însă zile viforoase şi cu ploi abundante zilele
din 16—21 August, în cari temperatura va
potriveşte bine şi pentru proprietatea laltă, ca o mare înlesnire pentru clăit.
DESPRE ANEMIE fi la început în creştere, apoi scade earăşi.
mică. Trasă de un cal şi servită de doi (Va urma).
(Lipsa de sânge). oameni, cu ea putem secera pe zi până
Curs de moşit. La spitalul comita
la 4 ha. Ele se întrebuinţează cu deo tului din Deva se va înfiinţa în toamna aceasta
Anemia sau chlorosa, este o boală ca sebire în Scoţia şi America. Renumite N0UTĂTI o secţiune statornică pentru îngrijirea lăuzelor.
racteristică prin alterarea substanţei sângelui, sunt secerâtoarea simplă a lui Deering Cu această ocasiune se va ţinea şi câte un
sau prin micşorarea cantităţii lui. Ea se ob şi Eclipsa lui Samuelson-Banbury. Pen Visita regelui Carol la Ischl. M. curs de moşit pentru femei, ce doresc a der
servă de obiceiu, Ia tineri, la copiii cari cresc, veni moaşe. Cursul va ţinea câte două luni. Invi-
tru înlăturarea automatică a mănunchilor Sa Regele Carol al României în 9 şi 10
la fete, la femei cari au făcut prea des copii, a fost oaspe al M. Sale împâratului şi rege ţăme ritul şi intreţinerea va fi gratuită şi se
strînşi pe platformă, cei mai mulţi fa
şi la multe boale cronice; este în genere al nostru Francisc Iosif I. în castelul dela va rebonifica si spesele de drum pentru ele
bricanţi au adăugat nişte (4) greble puse
boala cea mai răspândită, mai ales la femei. Ischl. In aceeaşi zi (Duminecă) a sosit la vele moaşe, cari nu sunt din Deva şi cari
Causa ei poate fi: un nutriment prost cruciş, cari se învârtesc în jurul unei vor prim i o recompensă de cate 8 cor.
Ischl şi ministrul comun de externe, contele
şi neîndestulător, lipsa de aer, lipsa de lu axe piezişe, încât în drumul lor, fie-care Limba de învăţământ va fi cea româhă
Goluchowski, însoţit de baronul Gagern, şef
mină, de exerciţiu fisic, perderi mari de sânge, din ele ating masa dela un capât la de secţie în ministeriul de externe. şi la cas de trebuinţă cea maghiară sau ger-
sau că stomacul nu mistue bine. Când sto mână.
altul, şi cu colţii lor trag firele tăiate, Presenţa ministrului de externe la Ischl
macul este bolnav, mistueala, nu se face bine, Acest curs de moşit va sta sub supra
le adună în mănunchi şi le dau jos de tocmai pe timpul visitei regelui României,
şi nu poate deci da sângelui, materialele cari sigur că pe lângă consideraţiunile de curtoasie veghierea ministerului de interne.
pe maşină şi în laturi. Afară de ele se
îi trebuesc mai are şi alt motiv — politic. Era şi timpul suprem de a se face dis-
mai află deasupra maşinei capra sau posiţii ca aceste, cari au în vedere punerea
Ca semne ale anemiei putem număra:
lipsa de roşaţă a feţei, decolorarea pelei şi a un scaun, în care un om poate şedea Abdicarea guvernului. Resultatul în praxă a legii sanitare, pentru că să dă
prilej ca comunele să aibă în viitor moaşe
mucoaselor, buzelor şi ale ochilor, răcirea comod şi sigur, pentru mânatul vitelor, obstrucţiunii din dieta ungară e abdicarea
mânelor, durere de cap, hemoragii şi ame supraveghierea şi conducerea maşinei, guvernului. Ministrul-president Hâdervâry, în caulificate. Călătoria pe la Cluj şi Sibiiu era
ţeală, — mai ales dimineaţa, — palpităţi de urma consiliului de miniştri ţinut Mercuri, a şi prea costisitoare, dacă avem în vedere
eventual îndreptarea ei îndată ce ob
inimă, durere de stomac, tristeaţă, nervositate, plecat la Ischl să refereze M. Sale asupra si- plata slabă ce o au moaşele pe unele co
servă că ea nu funcţionează normal, mune sărace 1
insomnie, lene, lipsă de gust de mâncare, tuaţiunii. La Ischl a stat două z:le, fiind pri
fără de a avea trebuinţă a se da jos
constipaţie, etc. la femei mai găsim şi alte mit de două-ori în audienţă. Ce va fi referat
turburări. din scaun sau de a opri maşina din şi ce proposiţiuni va fi făcut, nu se ştie. Sâm
Anemia de multe ori este causă şi altor mersul ei. bătă după amiazi, rentors a casă, a convocat (Bâhă cP. £. QcUtczi.
boale, din causa slăbirii, şi a puţinii resistenţe Pentru transport maşina se ridică de nou consiliul ministerial, căruia comuni-
a organismului, aşa că un anemic foarte nându-i resultatul audienţelor a făcut propu Rugăm cu tot respectul pe On. D-ni
totdeauna cu masa vertical.
iute poate căpăta oftică sau alte boale li nere pentru abdicarea întregului cabinet,
Cu o atare maşină secerăm pe zi abonenţi, cari nici până acum nu şi-au
picioase. după-ce prin călcarea cuvântului dat din par
Tratamentul anemiei stă în general în în termin mediu până la 5 ha, însâ este tea fruntaşilor paitidului kossuthist, că în achitat încă abonamentul, să şi-1 plă
a da bolnavului mai cu seamă substanţe sau bine, ca vitele sâ le schimbăm la ameazi. schimbul concesiunilor cuprinse în programul tească cât să poate de curînd, având în
plante întăritoare şi amare, în acelaşi timp îi Fiind-că ea este cea mai complicată, noului guvern partidul va sista obstrucţia, s’a băgare de samă, că edarea foii este
vom da repaos absolut de 15—20 zile. La este şi mai grea şi recere mai multă perdut garanţa pentru restabilirea stărilor împreunată cu mari cheltueli.
început vom hrăni bolnavul cu lapte, cu carne forţă de tracţiune: 2 boi buni, sau normale. Consiliul a primit unanim propu
de vacă sau de oaie, — crudă dacă e posi nerea, rămânând, ca în şedinţa de azi a dietei
3— 4 cai de ai noştri. Atari maşini
bil, — cu supă, unt şi ouă. După opt zile ministrul-president să-i anunţe abdicarea.
pentru secerat cu greble automatice Hotărîrea Maiestăţii Sale asupra abdi A vis.
putem ca să-i dăm fier, fie pilitură de fier,
câte 0,10 centigrame pe zi făcute hapuri cu pentru înlăturat mănunchii, mai renu cării guvernului şi a formării noului guvern
miez de pâne, fie rugină de fier sub formă mite sunt cele de Wood, Massey Cor- va urma abia pe la jumătatea săptămânii
curente. Sâ face cunoscut, că la hotelul
de cuie vechi, pe cari le punem în jumătate mik, Howard, Hornsby, Johnston, Samu-
litru cu apă, din care apă va bea apoi câte „Transilvania" din Orăştie (Szâszvâros)
elson & Comp.-Banbury. Preţul lor se
2 păhare pe zi. Invitare la Producţiunea teatrală, ce se află de vânzare din mână liberă 2
urcă la 700— 800 lei.
Felul mâncărei atârnă mai cu seamă de se va aranja Joi în 30 Iulie/13 August 1903. omnibuse acomodate.
In scop de a face şi mai mare în hotelul «Central din Brad. Venitul e des
starea stomacului, va putea mânca cât de
mult şi cât de bine posibil, atât cât stoma economie de braţe, cu legatul snopilor, tinat pentru fondul «Şaguna* dela gimnasiul