Page 2 - Activitatea_1903_08_32

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 32

ratistice. — De aceea dela început ini­ nu e membru al Reuniunei, e următorul: dl George Trifan, a dat dovezi despre pri­ In fine aducându-ţi ţie bunule creştine
ţiatorii ar fi trebuit sâ spue hotărît, cum eu caut târgurile din mai multe oraşe ceperea, ce o are în cântarea la citeră. D-şoara o mare mulţumire din partea întreg poporului
din Transilvania, ’i-a zis măestrul, mi-s’a în­ Elena Grindean a fost la culmea înălţimei în din aceasta comună, îţi dorim din inimă că
câ ei au eşit în parte, din stomachul
tâmplat se spun între mai mulţi, că sunt predarea frumoasă şi cu simţire a poesiei la ziua de răsplată să-ţi vezi denariul la tro­
» A r d e l e n e i « şi vreau s6-’şi facă şi în măestru român din Sibiiu. Urmarea a fost «Visurile» de V. Alexandri, D-şoara profe­ nul ceresc înmulţit cu a slugei credincioasei
G e o a g i u un mic piaţ de geşeft, pentru că până ai bate în pâlmi am fost încunjurat soară Eugenia Grecu, petrecând feriile în Si­ Un membru dintre dealuri.
aderenţii lor * *). de o mulţime de meseriaşi din târg de prin biiu, a ţinut să ne înveselească cu câteva
alte localităţi, cari m’au năpădit cu fel de piese executate la pian. Dl Ilie Milca ne-a
fel de întrebări relative la isprăvile Reuniu- predat pe Herscu-Boccegiu», ţinându-ne in Societatea fondului de teatru român
Serate de ale — nti de care eu durere, prea puţine ştiam, continuă veselie. Punctul final a fost al coriş­
căci vezi Doamne, nu ştiu din ce pricine tilor de sub conducerea dlui Stanciu, după la Sebeşul-săsese.
meseriaşilor români.
spre ruşinea mea fie zis — încă nu-i fusesem care s’au sortat între presenţi 18 cărţi şi 1
membru. Mirarea fraţilor măestri la auzul călindar perpetuu, dăruit de măestrul com- In v ita re
Speranţa, căreia expresie i-am dat în acestora a fost mare, căci, ziceau ei, de mare pactor dl P. Ilieş.
la adunarea generală a «Societăţii pentru
raportul meu despre şedinţa literară a 6-a a lucru te lipseşti. După părerea noastră a fi Incheiu şi de data asta cu speranţa de
crearea unui fond de teatru român», şi la
»Reuniunei sodalilor români din Sibiiu», — în Reuniune însemnează a lucra pentru viito­ a câştiga vr’o căite la şedinţa din ultima Joi
festivităţile, cari se arangează cu ocasiunea
tot numai speranţă a rămas, de oare-ce din rul tău, de oare-ce aici ai prilegiu să te faci a lunei August după c. n. aceasta cu următorul program:
cele 18 cărţi folositoare, sortate între cele cunoscut cu fraţii meseriaşi şi să afli des­
Acelaşi tipograf. A) în 15/27 August a. c. a) Primirea comi­
96 persoane, presente la şedinţa a 7-a de pre modul de purcedere în lucrările' lor, unii
tetului societăţii la 472 ore p. m. la gara
Joi seara (30 Iulie n. c.) — eu nu am câşti­ dela alţii aflaţi despre localităţile unde să vă
din Szâszsebes. b) Seara de cunoştinţă, cină
gat nici una. desfaceţi marfa, despre procurarea materia­ C O R E SP O N D E N T A
"9
Inima-mi bate pentru tot ce-i român lului mai bun şi mai ieftin; în Reuniune poţi â la carte la 8 ore în pavilonul dela «Ho­
tel Central». B) in 15/28 August a. c. a)
cu toate acestea mă îndeamnă să povestesc să-ţi afli pe calfele mai de cinste şi mai
Acmar, 26 Iulie 1903. La 9 ore a. m. serviciu divin în ambele bi­
pe scurt despre lucrurile şi frumoase şi fo­ harnice, ba în Reuniune îţi poţi câştiga şi
serici române din loc. b) La 10 ore a. m.
lositoare, petrecute în aceasta şedinţă. învăţăcei mai de seamă, de oare-ce lumea, Onorată Redactiunet
i şedinţa I. în sala festivă a şcoalei române,
In cuvântul de deschidere, presidentul, din afară dela Reuniune cere sfaturi şi în­
dl Victor Tordăşianu, vorbind despre impor­ drumări. Apoi e mare treabă ca şi noi, me­ Crezând, că vă place a înţelege unele c) La 8 ore seara Cocert-Teatru în pavilonul
tanţa Reuniunilor de meseriaşi, ne povesteşte seriaşii români, să ne putem arăta, că lu­ lucruri frumoase şi plăcute şi de pe alte ţi­ dela «Hotel Central» cu următorul program:
cum într’o călătorie a sa un învăţăcel pan­ crând în frăţească înţelegere şi ca o corpo- nuturi locuite de Români, şi cu deosebire de 1. a) Hei leliţă din cel sat, b) Sub fereastra
tofar dintr’o localitate cu mai mulţi măestrii raţiune, care îşi cunoaşte frumoasa sa che­ acelea lucruri cari să referesc la înaintarea mândrei mele cor mixt de G. Dima, execu­
români, îi spuea cu mândrie, că are să se mare şi de care respect să aibă şi străinii. culturală a neamului nostru. Aflu şi subscri­ tate de corul reuniunei meseriaşilor din Se­
facă măestru şi în cât îi va fi cu putinţă să Multe am putea învăţa şi noi sibiieni şi şi sul cu scop de a vă putea ca să vă rapor­ beş. 2 «Greva fierarilor» monolog de Fr.
va stabili în Sibiiu, unde este o Reuniune a fraţii meseriaşi din alte părţi din spusele în­ tez un lucru lăudabil din comuna noastră Coppe predat de Zacharie Bârsan. 3. Fan­
meseriaşilor, despre lucrările căreia părintele văţăcelului şi din al măestrului, cari ambii Acmar comitatul Albei de jos, săvârşit de tasie din opera «Mignon» de A. Thomas,
seu ceteşte, ba îi dă voie şi lui să cetească se doreau a fi în sinul Reuniunei noastre. un ţăran Român, din numita comună. Dorind pentru violină şi pian de J. B. Singelee: Dl
în aproape toate foile noastre. Intre altele Văzând, că povestirea mea să prea în­ şi noi a ne edifica o şcoală corespunzătoare, Octavian Murăşan şi Dl Otto Baumann. 4
băiatul — care nu ştia cu cine vorbeşte — i-a tinde, mai amintesc că din protocoalele şe­ am făcut toţi paşii necesari spre a o putea Declamare de Zacharie Bârsan. 5 a) «Ce te
plăcut foarte cum reuniunea noastră poartă dinţelor administrative am aflat, că harnicul aduce îndeplinire încă cu finea anului aces­ legeni codrule» de Scheletti. b) «Solomoane
grija de copii săraci (şcolari şi învăţăcei) şi notar al Reuniunei, dl Ioan Apolzan a tra­ tuia. Deşi la început ne lipsea multe jertfe căpitane» de Kirchner pentru voce de ba­
de oameni scăpătaţi, cărora le împarte daruri, dus o însemnată parte din legea industrială, spre a o putea aduce îndeplinire fiind locui­ riton şi pian: Dl Octavian Murăşan şi dl
cum ea temeiu a pus la o mulţime de fon­ pe care Reuniunea o va pune în serviciul torii săraci totuşi nu am desperat şi basân- Otto Baumann 6. «Eu mă duc codrul ră­
duri, care de caie cu scopuri mai frumoase, meseriaşilor noştri, ear’ programul seratei a du-ne pe proverbul român «Voeşte şi vei pu­ mâne» cor mixt de Şorban executat de co­
cum fondul văduvelor şi orfanilor, fondul de fost următorul: sodalul cismar Vasilie Frăţilă, tea» am pus speranţa în Dumnezeu şi cu rul reuniunei meseriaşilor din Sebeş. 7. Tre­
ajutorare a sodalilor lipsiţi de lucru, fondul ne-a predat bine «Papricaşul naşului» (după aceasta speranţă am învins pe inimicul I cătorul comedie de Fr. Coppâ». 8. «Intre
mesei învăţăceilor şi mai pe sus de toate auzite), producând între noi destulă veselie; Este ştiut şi aceasta, că la ori­ patru Ochi», comedie într’un act de L. Fulda.
fondului de 20 bani pentru cumpărarea unei dl Ilie Milca, sodal în fabrica fraţilor Fabri- ce întreprindere este de lipsă şi de condu­ Preţul de întrare 2 cor. de persoană, d)
case cu hală de vânzare pe seama meseria­ ţius, în care se pregătesc ferăriile frumoasei cători harnici, cari prin bune exemple ştiu După Concert-Teatru cină â la carte şi mu-
şilor noştri. De sine înţeles, că n'a lăsat ne­ catedrale, ce e în edificare, ne declamează să atragă poporul la frumosul scop cel ur­ sică în grădina «Hotel Central». C) în 16/29
amintite nici exposiţiile, şi producţiunile pu­ frumos poezia «Carol Robert» de Coşbuq; măresc. Ca primul conducător la reuşirea fru­ August a. c. a) La 9 ore a. m. şedinţa a II.
blice, concerte, teatre, şedinţele literare etc., micuţa Eugenia Pop, ne-a surprins prin dră­ mosului nostru scop a servit proprietarul no­ b) La 1 oră p. m. Banchet tn pavilonul dela
aranjate de Reuniune. A fi membru al unei gălaşa predare a poesiei «Păsărică» de stru Ioan Bota, care încă înainte de pune­ «Hotel Central», cuverta 4 cor. de persoană.
astfel de Reuniuni, spunea micuţul, este o Alexandri; sodalul cismar Nicodim Rusu, a rea fundamentului la şcoală a dat o bună c) La 8 ore seara «Petrecere cu joc» în
mândrie şi mândrie este a fi şi măestru ro­ plăcut cu predarea cu haz a bucăţii «Min­ şi morală pildă întreg poporului din comună, pavilonul dela «Hotel Central». — Preţul
mân. Un alt cas, povestit presidentului nos­ ciuna minciunilor» de Sandu pungă goală; contribuind cu o sumă de 120 cor., numai de intrare 2 cor. de persoană. D) în 17/30
tru de un măestru român sibian care, durere, un quartet duplu înşghebat de măestrul zu­ puţin a ajutat la procurarea materialului de August a. c. Excursiune în munţii «Sebe­
grav de case dl Ioan Stanciu, ne-a delectat lipsă, ba a mai ajutat biserica şi cu 400 cor. şului». Biroul permanent dă în cursul aces­
în mod nu se poate mai plăcut, cu 2 com- pentru cumpărarea ţiglei pe şcoală. tor zile informaţiuni, bilete pentru Boncert-
•) Lucrul naibi! pe vremuri (cum ar zice
p o p a M oţa) să acăpărau în jurul «Arde enei» posiţii, executate de măestri şi sodali, mem­ E frumos şi lăudabilă faptă creştinească Teatru, Banchet, Petrecerea cu joc şi excur­
l
sau chiar şi la alte posturi administrative orăşeneşti bri ai corului; sodalul cismar dl Filimon De- săvârşită de un ţăran cu puţină carte. Cu siune în localul casinei române dela «Hotel
tineri de plină speranţă, pe motiv de căsătorie, azi lorean, a dat dovezi de data aceasta şi de atât mai mult ar fi şi mai frumos, când cei Central». Insinuările pentru participare la
însă: tineri de treabă, modeşti, cu deplină cualifica- delicatul sentimentalism prin declamarea poe- cu carte mai mult ar urma acest exemplu Banchet să se facă cel mult până în 14/27
ţie, cari au oarecari simpatii aici şi în jur, sunt August seara la membrul comitetului Ioan
siilor «Frumoasă copihţă» şi «Mărioară flo- creştinesc, considerând că numai prin astfel
expuşi la locuri laterale; adecă formal delăturaţi din
calea unor pigmei, pe motive de a nu li-se ocupa rioară», de Alexandri; o altă mică şcolăriţă de jertfe vom putea eşi învingători faţă de Oncescu, căruia sunt a se adresa şi insinuă­
locul acestora. — Cu o vorbă: năvădirea pânzei de Maria Avrigean, n’a rămas îndărătul colegei inimicul nostru 1 Durere însă, că la mulţi cre­ rile pentru participare la excursiune.
ţesut încă tot nu a încetat. — O ruptură nouă în sale Eugenia Pop cu poesia «La mormântul ştini le lipseşte consimţământul moral şi cu C o m i t e t u l cent r al a r a n j a t o r .
sinul celor dela obroc va fi mai straşnică ca odini­ Iui G. Romalo» de V. Alexandri; dl Nicodim deosebire la oamenii cu stare materială şi cu
oară. Stimatul nostru corespondent priveşte aface­
rea prin văl purpuriu, pe când machinaţiunile ce să Rusu, ear’ după d-sa, d-şoara Maria Simtion, cunoştinţă mai largă de carte.
perondează sunt efluxul crasului nepotism. N. R. ne-a cântat câteva doine poporale; cui. tip In comuna noastră încă să poate ad- N0UTĂTI
număra o atare cinstită persoană, care posede
pe lângă care trece, aşa că nu-’l vezi. 11 Un boier dă prietenilor lui baluri şi o stare materială foarte bună ba şi cu mai
auzi însă cum îţi şopteşte în urechi. E lucru prânzuri nespus de scumpe, şi n’are bani şi multă carte, şi aceasta persoană ar fi chiar Instalarea episcopului Dr.
firesc, că fiind boer mare trăeşte mai mult se îngloadă în datorii tot mai mult, dar’ nu păstoriul sufletesc Ioan Suciu, care deşi e Demetriu Radu. Duminecă, 16 1. c.
prin oraşe şi prin casele mari, dar’ dă roată se poate lăsa, nu vrea să ştie lumea că el de un sânge cu preotul N. Suciu din Balo- s’a făcut instalarea episcopului român
şi prin sate une-ori. Mai ales cu femeile e a ajuns la sapă de lemn, mai ales că alt mir, care pe cum să ştie a lăsat prin testa­ de Oradea-mare. — Inaugurarea s’a
prietin bun, căci e şiret şi ştie cum s’apuce boier, de peste drum ţine casă largă şi dă ment toată averea sa bisericei şi şcoalei, şi tăcut în mod modest, fără alaiu. La 9
lucrurile. Bună-oară un om mai cu dare de baluri şi prânzuri tot mai scumpe. Cum să care tot sufletul şi-l pune pentru poporul seu, ore s’a ţinut serviciu divin în catedrală.
mână, într’un oraş, îşi cumpără o trăsură şi se lase întrecut de el? Şi să nu vă miraţi, necruţându-şi nici chiar slăbiciunile bătrâne- S ’a cetit prin Cornel Bulcu, secretar
doi cai. Vecinul său, un om mai subţire la că boierul de peste drum, e şi el ajuns în ţelor, a pus un bun temeiu şcoalei şi biseri­ episcopesc, decretul regal, ear’ canoni­
pungă, se uită liniştit la trăsură, dar’ de sapă de lemn şi şi-a vândut moşiile şi tot, cei sale pentru viitor. Şi oare de ce să ră­ cul Augustin Lauran, bula papală. A
odată aude că-i şopteşte la ureche un glas: ca să nu se lase mai pe jos decât boierul mână mai puţin îndărăt cu pilda frumoasă? urmat vorbirea vicarului A. L., amin­
Ce? Să te laşi tu mai pe jos? N’ai şi tu de care vorbităm întâiu. Şi aşa, unul face în Oare nu şi dânsul mulge laptele turmei şi să tind de antecesorul Mihail Pavel. După
leafă destulă? N’ai avere? Şi, iată-1 pe omul ciuda celuialalt, şi la urmă amândoi ajung hrăneşte din acesta, şi pentru ce să se afle aceste a vorbit episcopul Radu. Şi-a
nostru alergând în ruperea capului, să iee să taie cânilor frunze. mai nepăsător faţă de ce avem mai preţios adus aminte cu pietate de antecesorul
bani împrumut, ca să-şi cumpere şi el tră­ La sat, acest sfetnic al Iadului nu prea în lumel Având în vedere, că şcoala şi bise­ seu: ca credincios al scaunului papal
sură şi cai. Are, n’are nevoie de ea, şi-o cum­ face ispravă, căci la sat sunt mai puţini bani, rica sunt făcliile cele mai luminoase a popo­ va urma întru toate învăţăturile Romei.
pără, căci sfetnicul iadului l’a învăţat să fie dar’ totuşi, Ana a văzut pe Stana cu o cârpă rului credincios, şi numai acestea două făclii Omagial a vorbit despre regele, câtră
fudul şi i-a mai zis: Ce-o să zică lumea, de mătasă, pe care i-a adus’o bărbatu-său ne duc la fericirea vecinicăl Datori suntem care şi-a exprimat supunere. In cugete
că te vede umblând pe jos? Alţii ca tine, sergentul din oraş. Ana n’are astâmpăr până cu toţii ca să ne adunăm comoară în ceriu, să supune adănc înaintea coroanei sfân­
şi mai proşti decât tine, nu se mai dau jos nu-şi cumpără şi ea cârpă de mătasă, chiar ear’ pe pământ nume nemuritori Să urmă­ tului Ştefan, pentru a cărei glorie, ro­
din trăsură I O să te creadă calic, o să te dacă şi-ar vinde viţelul ori şi-ar pune sufle­ rim cu toţi faptele nemuritoare a bărbaţilor mânii şi maghiarii au luptat împreună
creadă un sărăntoc, şi-apoi cu ce e mai bun tul zălog, căci doar’ ea nu e mai pe jos decât noştri însemnaţi, cari toată agonisala lor a o mie de ani. Doreşte ca această splen­
vecinu-tău de cât tine? Stana 1 lăsat-o spre înflorirea neamului nostru, şi doare să crească într’una. Va înainta
O cucoană vede o rochie frumoasă la — — dacă aceştia ne-a lăsat frumoasele pilde de buna înţelegere între diferitele popoare.
o vecină, o pălărie mai împopoţonată şi cu- Sfaturi. suvenire pentru ce noi urmaşii lor să ne După acestea a servit ritualele.
cuiată, şi haide, să nu rămână mai pe jos. Nu crede omului, ce tot cu vir­ arătăm rece de frumoasele lor intenţiuni 1
îşi pune zălog poate până şi plapomele şi tutea e în gură, că e te miri-ce pasere înainte păzeşte păstorule bune cu pilda F o c în O răştie. Sâmbătă seara, în
perinele, ca s’adune banii câţi îi trebue, ca scumpă. Uite la fapte, că de multe ori creştinească, ca şi oile tale cele blânde să te 15 1. c. pe la 91/'s ore a isbucnit foc la fa­
să fie şi ea îmbrăcată la fel, ba şi mai şi e în gură miere, la inimă fiere. urmărească, şi mai mult folos să-ţi poată brica de spirt a lui Schuleri, chiar pe când
decât alte cucoane. aduce în viitori musica reg. 50 delecta publicul cu piese alese