Page 1 - Activitatea_1903_08_33
P. 1
Anul III. O răsti e, 27 August n. 1903. Nr. 33
ACÎIYIÎĂÎEA 4 coroane.
INSERTIUNI: ABO 'JAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 c •. pe 1/s an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari— ţărani pe an
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru Rom ânia şi străinâtate:
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR: REDACTOR RESPONSABIL :
A p a re în fieca re Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
O dorim aceasta, pentru-că con- tători ai societăţii, precum şi pe toţi 3) Roportul comisiunei pentru în
Societatea de teatru român. vingerele lui desfăcute de atâtea ori în binevoitorii ei şi sprijinitorii culturei ro scrierea membrilor noi.
mâneşti.
scris şi cu glasul viu au pătruns deja 4) Raportul comisiunii însărcinate
în obştea română. Suntem convinşi, că P r o g r a m a : cu censurarea raportului cassierului şi
Mâne, Vineri, ziua sf. M ă r i e îşi ţine averei societăţii.
teatrul ocupă locul prim în toate ra I. Ziua primă.
„Societatea pentru creearea unui fond 5) Raportul comisiunii însărcinate
murile poesii, acolo se unesc împreună Vineri în 15 (28) August 1903.
de teatru naţional român“ adunarea sa cu censurarea raportului general al co
oratoria, musica şi pictura, nu este nu
generală în oraşul Sebeşul-săsesc. Ne 1) Preşedintele deschide adunarea mitetului.
mai o ocupaţie foarte nobilă şi folosi
este în proaspetâ memorie însufleţită generală la 10 ore a. m. 6) Raportul comisiunii exmise pen
toare, fără este în timpurile de faţă cea
adunare gen. a »Asociaţi unei* dela 2) Alegerea a doi notari, pentru tru censurarea planului de acţiune ela
mai universală şi mai înfluinţătoare pe şedinţele adunării. borat de comitet.
B a i a - m a r e şi entusiasmul, apoi căl
trecere, pentru-că distrăgând deopotrivă 3) Raportul general al comitetului 7) Alegerea cassierului societăţii,
dura cu care bărbaţii noştri de acolo
îngerează asupra inimei şi spiritului; societăţii asupra lucrării sale dela adu în locul dlui N. P.-Petrescu, care s’a
au ştiut s6 ridice însemnătatea zilei
ne învaţă cunoştinţă de oameni, ne ad- narea generală din urmă. mutat din Braşov.
întru promovarea culturei poporului ro
moniază şi apără de rele şi promovează 4) Alegerea unei comisiuni de 5 8) Determinarea locului, unde se
mân, şi eacă un nou prilej să dă fra membrii, pentru censurarea raportului va ţinea adunarea generală pentru anul
virtute.
ţilor Sebeşeni şi oaspeţilor ce se vor aduna general al comitetului. 1904.
Teatrul este cea mai bună şcoală
aci, de a se manifesta pe lângă a doua 5) Raportul casierului despre sta 9) Alegerea unei comisiuni de 3
practică a filosofiei vii şi cunoştinţii
societate culturală română. rea cassei şi peste tot despre averea membrii pentru verificarea protocolului
de om. societăţii.
Cu acelaşi dor şi iubire de neam din şedinţa II.
Tragem atenţiunea st. adunări gen.
se vor grupa tot ce avem mai bun 6) Alegerea unei comisiuni de 5 10) Preşedintele închide adunarea*
la resolvirea corespunzătoare a punctului membri pentru censurarea raportului
împrejurul thalei române, ducând cu Din şedinţa comitetului ţinută în
6 din programul zilei II, dela care va cassierului.
un pas mai aproape destinele acestei Sibiiu la 1 (14) Iulie 1903.
atîrna soartea acestei instituţiuni naţio- 7) Alegerea unei comisiuni de 5
societăţi de realisarea ideii de odinioară, I. Vulcan m. p., D r. I. Bologa m, p.,
nale-române. membrii, cari în înţelesul §-lui 5 din
a vrednicului iei preşedinte. statutele societăţii va înscrie membrii preşedinte. secretar.
Fie, ca conclusul ce se va aduce,
Vom avea din nou prilej a auzi tundatori, ordinari şi ajutători pentru
să fie bine chibzuit şi practicabil, ear’
din graiul viu al cârmaciului iei cuvinte societate. Foc în Budapesta.
scopul să se ajungă!
alese de îmbărbătare şi înviaţiuni prac 8) Planul de acţiune al societăţii,
Salutăm cu nespusă bucurie pe
tice, cari din ce în ce o să ne apropie relativ la lucrările de executat în ve
stegarii thaliei române, pe toţi aceia, derea pregătirii înfiinţării teatrului ro Luni seara, cu câteva minute îna
de resultatul dorit, de care mai mult ca
cari ostenesc pe lângă trebile societăţii mân, elaborat de comitet, conform cu inte de 7 ore, G o l d b e r g e r H e n r i k ,
ori şi cine este pătruns. Din nou să va şeful firmei «Pârisi Aruhăz« a dat or
de teatru naţional român, ear’ fraţilor mandatul primit dela adunarea gene
provoca la convingerile sale hotârîte prin rală din anul trecut. din să se aprindă lămpile electrice în
Sebeşeni le dorim succes îmbelşugat!
glasul său tremurând însă plin de foc localităţile bolţii, aflătoare în palatul cu
9) Alegerea unei comisiuni de 5
juvenil. membri, cari să studieze planul de ac patru caturi, alui Dr. Szenâsy Săndor,
» Cuprins de-o negrăită fericire, ca Adunarea societăţii ţiune amintit la pct. 8. strada Kerepes, Nr. 38 în vecinătatea
cel ce şi-a văzut visul cu ochii, cad în « 10) Cetirea disertaţiunilor corăs- Hotelului Orient.
pentru fond de teatru. Un impiegat a dat semn maşinis
genunchi tremurând şi înalţ spre cer punzătoare scopului societăţii, sau de
glasul meu slăbit: Aoum slobozeste, altă materie literară, ce se vor fi anun tului, care a pus în acţiune maşina di-
namo, proprie a casei, aducând-o în le
Doamne, pe robul teu... C o n v o c a re . ţat preşedintelui înainte de adunare. gătură cu curentul lămpilor din locali
Acestea le-a zis ilustrul bărbat, dl „Societatea pentru crearea unui fond 11) Preşedintele ridică şedinţa tăţile interne a bolţii. Abea a isprăvit
de teatru naţional rom.", îşi va ţinea adu II. Ziua a doua. acest lucru şi numai decât s’a ivit o
preşedinte, Iosif Vulcan, la adunarea
narea sa generală din acest an în ora schinteie din curentul principal, care a
generală din Sălişte. Nouă nu ne ră Sâmbătă, în 16 (29) August 1903.
şul S.-Sebeş, în zilele de Vineri şi Sâm aprins o bluză (mânecar) ce era acăţată
mâne de cât ai dori din inimă, să-’şi bătă în 15 (28) şi 16 (29) Aug. 1903. 1) Preşedintele deschide şedinţa. în galantar. Din aceasta schinteie, care
vază dorul împlinit, ideia lui încoronată Invităm la aceasta adunare generală pe 2) Cetirea protocolului şedinţei s’a ivit din oare-care scădere mecanică,
şi thalia română pusă în praxă. toţi membrii fundatori, ordinari şi aju- precedente şi verificarea lui. în câteva minute s’a aprins marfa din
F O I Ş O A R A Sărbătorile prea multe — trei luni în tot cursul anului; afară de zilele
de intemperii, de boale etc. ce să ivesc mai
strică săteanului şi ţerei. ales în timpurile verei, când frigurile bântue
Im â S f f â r « « « . cu furie d.n diferite cause şi fără ajutor...
»Tu vii de lângă ea, — aşa e — —
— o — Că mă iubeşte? Spune-mi drept; Anul fiind compus din 365 sau 366 Aşa dar’ muncitorul nostru nu se fo
Oh ! tremur tot de nerăbdare loseşte de muncă într’un an, nici de trei
M ircea vodă, cel vestit, a plecat în miez de vară zile, împărţit în 12 luni şi fie-care lună în
Ca s i vadă ţărănimea cum trăieşte în lunga fă ră ; Şi pare-că de-un veac te-aştept. 30 zile, muncitorul sătean nu munceşte în luni deplin, din căuşele enumărate.
E l, s'oprea în sate, tîrguri, sta pe toţi, si-i cerceteze Ia să vedem şi pagubele ce le sufere
Ş i prin pilde m ari, frum oase, tot cerea s i ’m bărbiteze cursul anului nici trei luni deplin. Şi eată
P e săteni... Nu te-ai uitat adînc în faţă cum : atât sătenii muncitori cât şi agricultura în
Ş i bani şi arme le ’npărţea la fie-care,
D ând porunci a fi gata pentru-a flrei apărare. Şi n’ai văzut în ochi, în glas Sunt 52 Dumineci, 30 sărbători mari general. Cată să mă explic tot cu cifre căci
IniTa zi m ergend aude zăngănit pe nicovale. 0 umbră din iubirea noastră ? însemnate cu două cruci în călendar, 22 zile ele sunt mai vorbitoare decât toate cuvântă
Grabnic sfetn icii trimis'a ca s i vadă ce-i în vale Nimic, nimic nu i-a rămas? rile fie ele cât de meşteşugite:
La prim ar. sărbători mai mici însemnate cu o cruce, pe
S i 'ntrebe cine are astă cutezare cari toate le ţine săteanul, nu lucrează. Avem în frumoasa noastră Românie
S i lucreze când s i cântă leturghia in altare?.. Tot mândrâ-i ca odinioară
»
* « Afară de aceste sărbători, mai ţ;ne să peste 2 m lioane de muncitori săteni bărbaţi
S’ au întors a i firei sfetn ici, m inunaţi de ce vlzuse. —- O marmură'n văpăi de-apus — teanul alte 30 zile de sărbători închipuite şi femei; dacă aceştia muncesc o zi ei câş
Vodă însă pe cuvinte pe nici unul nu crezuse Şi tot aşa frumos se uită,
Ş i purtat de murg se duse însu-şi el cu ochi s i vadă, sau tradiţionale, cum să zice, adecă: 9 Joi, tigă 2 milioane Iei, socotit Ia un leu ziua de
Apoi minunata pildă ascultând?o s i o creadă, Când o priveşti pe gînduri dus ? 9 Marţi după Paşti, 9 Filipi, Iuda, Marine lucru de fie-care dar când aceştia muncesc
— Cum lucraţi voinici, v o i astăzi > şi Ropotinul. 30 zile tot a un leu pe zi, atunci câştigă 60
Ce păgâ n it.. Ce cutezare!.. îi plac şi-acuma flori şi stele ' Până aci se însemnează 4 luni şi 17 milioane lei, cât ar câştiga deci când ar
S i lucraţi chiar când se zice » T a tă l n o s t r u « la atare ? Şi versurile ce i-am scris?
— N oi ?.. Lucrăm , da, da, condee cum te u iţi şi veziprea bine. zile de sărbători. Dacă vom mai adăoga 30 munci 90 de zile a un leu ziua??
— Cum ?,. Condee sunt acestea, ce, vreţi a glum't eu mine ? Nu s'a schimbat nimic într’însa, zile perdute de sătean cu dusul Ia moară
— N u glumim . Ort nu s i scrie la vrăjm aşi eu-aşa condee? Când 2 milioane de muncitori nu mun
Ş'apoi M ircea poruncită c i-i voinic el nu-i fem ee? Trecutul nu-i apare ’n vis? pentru măcinat, şi alte 30 cu dusul la târgul cesc 90 zile şi le perd fără nici un folos,
Cartea carc-o scrie dînsul e la şart foa rte nţeleasă
Ş i duşmanilor o mână chiar ca ploaea cea m ai deasă ; de săptămână, se fac 6 luni şi 17 zile de paguba este foarte mare şi se urcă la suma
Iată pentru ee şi astăzi din oţel călim aceste... nelucrare, ba şi de risipă cu cheltueli făcute de 180 milioane, socotită ziua de lucru 1
P oţi s i m ergi în bună pace chiar lu i Vodă a-i da veste; Dar te ’ntristezi.... ţi-ascunzi privirea
Suntem siguri că ne cruţă că în zi de sărbătoare Ghicesc... i-e sufletul pustiu. pe la târg. leu numai pentru muncitorul cu mânile;
Făurim săgeţi şi lăncii de vrăjm aşi om orîtoare... Mai adăogând forţat, încă 3 luni de dar când s'ar face socoteala şi pentru mun
O ! fie-ţi milă-atunct de mine
earnă, în cari muncitorul sătean vegetează, citorii cu carul cu doi boi, plătită ziua cu lei
Despre taina ce aflase în a sa călltorie. Şi minte-mă, să nu mai ştiu !
M ircea, pentru ’ntâia oară, a suris plin de mândrie. ne având o meserie ca săteanul din Austro- 4, şi celui cu patru boi lei 5, atunci să vede
Smara. Danii. Ungaria, astfel abia rămân de muncă nici ce pagubă colosală are muncitorul sătean,