Page 2 - Activitatea_1903_08_33

Pag- 2. A C T I V I T A T E A Nrul 33

boltă şi în o oră şi jumătate a ars casa, spitalul Rokus, care este în apropiere Didactrul e 4 cor. pe lună, şi pentru copilelor, căci pentru uniformitatea îmbrăcă­
de jos din localităţile pivniţii până sus de locul funest, că 12 inşi din cei să­ elevele ce să înscriu prima dată la aceasta mintei elevelor interne, toaletele se fa c aici
în catul al patrălea, rămânând numai riţi pe fereşti sunt morţi, ear 20 inşi şcoală, o taxă de înmatriculare de 4 cor., cu preţuri moderate, prin îngrijirea internatu­
păreţii grandiosului edificiu. răniţi mai greu şi mai uşor. solvită odată pentru totdeauna. Acelaşi di- lui. Strîns de uniformă se ţin: o haină, două
Abea după 20 minute a sosit ceata Preţul palatului, clădit de patru dactru e şi pentru elevele din cursul com­ şurţe în forma unei haine, o pălărie de vară
pompierilor, cari nu se mai puteau apro­ ani, face y a milion floreni, ear marfa plementar. şi una de iarnă, cari necondiţionat au să se
pia de palatul cuprins de flăcările pus­ firmei peste un milion. Elevele, cari voesc să fie primite în facă aici şi cari peste tot vor costa cam
tiitoare. Cei mistuiţi în lăuntrul palatului se internat, fie eleve ale şcoalei civile, sau ale 30—40 coroane.
şcoalei elementare a Reuniunii femeilor ro­ Dela direcţiunea şcoalei se poate primi
Pivniţele, parterul, etagiul prim şi vor erui numai mai târziu.
mâne, au să fie anunţate de timpuriu la di­ prin postă: «Statutul de organisare» şi «Re­
curtea era îndesuite de marfă a firmei
recţiunea şcoalei, înainte de începutul anului gulamentul intern» al şcoalei, «Regulamentul
»Goldberger« toate obiectele arzibile,
şcolar, pentru ca să se poată face disposiţiu- pentru cursul complementar», «Planul de în­
cari favorisau răspândirea focului. — Condiţiuni de primire
Numai etagiul al doilea şi al treilea era nile necesare. văţământ» şi «Regulamentul ministerial pen­
Taxa internatului e 400 cor. pe an, tru examenele publice, private, supletorii şi
folosit de locuinţe private. In învâlmă- în şcoala civilă de fete a Asocia-
t
şala fără păreche, locuitorii cuprinşi de ţiunii din Sibiiu şi în internatul plătită înainte în două sau cel mult în patru de emendare», â 20 bani exemplarul. Dela
flăcări şi fum înăduşitor, o luau pe aceleia. rate. Spesele pentru cărţile trebuincioase, direcţiune se poate primi pentru 2 cor. şi
pentru materialul de scris, desemn şi lucru «Monografia» şcoalei, în care pe lângă isto­
trepte în sus în caturile de sus, pen-
de mână, nu sunt cuprinse în taxa amintită. ricul institutului, se află descris edificiul şcoa­
tru-că refugiul cătră stradă era impo­
In clasa I. a şcoalei civile de fete se Acestea se poartă separat de părinţi, precum lei şi al internatului în toate amănuntele.
sibil.
primesc eleve: şi cheltuelile pentru îmbrăcăminte şi încălţă­ Sibi i u, în Iunie 1903.
Strigăte şi văieturi, în mod des­
a) cari dovedesc prin atestat de botez, că minte, pentru instrucţie în forte-piano şi în
perat, să resfirau din etage cătră pu­ au împlinit cel puţin vârsta de 9 ani; limba francesă. Direcţiunea şcoalei.
blicul de pe stradă. Pompierii, parte
b) cari dovedesc prin atestat şcolar, că au Taxele pentru instrucţiune în forte-piano
se ocupau cu localisarea focului şi parte,
absolvat cu succes IV. clase elementare sunt de 2 categorii:
întinseră ponevele (ţolurile) de prins, al a) dacă o elevă voieşte să iee orele sin­ CONCURS LA STIPENDII
(poporale sau primare), ori apoi dove­
celor ce săreau din etagiul al doilea şi
desc pe basa unui examen de primire, gură, se socoteşte la 2 ore pe săptă­
al treilea pe fereşti, ca să-’şi afle mân­
că sunt bine orientate în materialul de mână taxa de 18 cor.*) pe lună; dacă Până la 15/2 Septemvrie 1903 inel. se
tuirea de focul ce erau cuprinşi. Un
învăţământ prescris pentru clasa a IV-a două eleve iau împreună instrucţiune în publică concurs la următoarele stipendii din
“biet bărbat a sărit pe fereastră din ca­
elementară. aceeaşi oră, taxa se socoteşte la 2 ore fundaţiunile archidiecesane:
tul al treilea pe când ţolul încă nu era
In celelalte clase ale şcoalei civile de pe săptămână cu 9 cor. de elevă; sau I. Din fundaţiunea „Alexandru Sterca Şuluţ“.
întins şi astfel căzând, s’a prăbuşit. Pu­
fete se primesc eleve, cari dovedesc prin a- b) dacă o elevă voieşte să iee orele sin­
blicul de jos, cuprins de vedenia înspăi­ 1. Două stipendii de câte 800 cor.
testat şcolar, că au absolvat cu succes vre-o gură, se socoteşte la 2 ore pe săptă­
mântătoare, a erupt în sbierături mai La aceste stipendii pot concurge tineri,
clasă premergătoare dela altă şcoală de ca­ mână taxa de 12 cor.*) pe lună; dacă
crâncene decât a celor nefericiţi. Au cari studiază drepturile ori medicina la uni­
tegoria şcoalei civile. se întrunesc două eleve în aceeaşi oră,
întins ponevele şi strigau la cei iviţi la versitatea din Budapesta ori în străinătate.
In lipsa unui astfel de atestat, sau pe taxa se socoteşte la 2 ore pe săptămână
fereşti, bărbaţi şi femei, să se arunce 2. Trei stipendii de câte 400 cor., des­
lângă atestat de pe clasa V. şi VI. dela şcoala cu 6 cor. pe lună de elevă.
jos. Având înaintea lor abisul înspăi­ tinate pentru iurişti la universitatea din Cluj.
elementară-poporală, primirea în ori-care clasă Instrucţiunea din limba francesă, câte
mântător, ear’ la spate şi sub picioare 3. Trei stipendii de câte 200 cor. des­
a şcoalei civile, ce corăspunde vîrstei elevei, 2 ore pe săptămână se socoteşte pe lună cu
focul mistuitor, puţini se încumetară a tinate pentru gimnasişti din clasele supe­
se poate face numai pe basa unui examen 2 cor. de elevă.
sări de vale Abea acum se aruncă un rioare.
de primire, depus cu succes înaintea corpului Toate taxele să plătesc direcţiunii
bărbat, care venea ca săgeata, oblu în 4. Un stipendiu de 120 cor., destinat
profesoral al şcoalei, în sensul ordinaţiunii şcolare.
jos, însă nefericitul căzu în picioare, pentru gimnasiştii din clasele inferioare.
ministrului regesc-ungar de culte şi instruc­ Edificiul internatului este situat în mij­
tocmai lângă poneavă, rămânând mort Studenţii înscrişi ca ordinari la şcoalele
ţia publică dto 11 August 1887, Nr. 29.000. locul unei grădini frumoase lângă parcul ora­
,nap. — Acestuia i-a urmat o femeie, de mai sus, cari doresc a obţinea unul din
Examenul de piimire este scutit de taxă. şului, şi e provăzut cu apaduct, baie proprie
desbrăcată în cămaşe, care sărmana de stipendiile înşirate, au să întrunească urmă­
Elevele, cari se înmatriculează pentru şi lumină electrică, încât ofere cele mai bune
ia rămasă acâţată de un pârcan şi ’i-să toarele condiţiuni şi să dovedească:
prima dată la şcoala noastră, au să producă condiţii igienice.
aprinsă cămaşa de flăcări. Deşteptân- a) Că sunt Români gr.-cat. miseri, năs­
atestat de botez şi certificat de revac- Elevele din internat, afară de şcoală,
du-se din agonie se aruncă jos, însă cuţi în Transilvania;
cinare. au în fiecare zi anumite ore de conversaţie
şi ea căzu lângă poneavă. A murit ime­ b) Că pe lângă purtare morală bună
In cursul complementar (supletoriu) în limba francesă, maghiară şi germană după
diat. Apoi două femei tot aceasta soarte au din studii calculi de eminenţie;
împreunat cu şcoala civilă de fete a Asocia- trebuinţă. Pe lângă aceea ele se prepară şi c) Dintre concurenţi vor avea preferinţă,
le ajunse. Causa a fost, că focarii nu
ţiunii, în sensul §-lui 6 din statutul de or- învaţă lecţiunile sub conducerea directoarei, cari vor putea dovedi, că sunt consângeni
puteau să se apropie destul de casa ce
ganisare al şcoalei, să primesc eleve, cari au profesoarelor şi guvernantelor.
ardea. Din o fereastră a catului 4 au cu piui fundator, spre care scop trebue să
absolvat cele 4 clase ale şcoalei civile. Se Elevele, cari voesc să fie primite în in­ producă atestat compus de respectivul oficiu
sărit patru bărbaţi, cari toţi s’au nefe­
pot primi şi eleve, cari au absolvat cu cal- ternat, au să aducă cu sine: o saltea, un co- parochial, care să cuprindă tabela genealo­
ricit. — Urmează soţia şefului firmei,
culi buni numai 2 cl. civile, dacă au trecut de vorel la pat, 2 perini, 4 feţe de perini, o pla-
care şi ea muri. gică exact dedusă.
15 ani şi sunt împedecate a absolva toate pomă sau ţol de acoperit, 4 ciarşafuri (linţo- Concurenţii, la suplica scrisă şi sub­
Era mare numărul acelora, ce să luri, lepedee), 6 ştergare, 6 şervete, apoi pe­
cele 4 clase civile. scrisă cu mâna lor proprie în limba română,
iveau la fereşti, însă nu să încumetau rie de dinţi, săpun şi 2 pepteni, cari toate
înscrierile pentru anul şcolar 1903/1904 au să alăture testimoniu scolastic în copia
să sară jos. rămân proprietatea elevei. Afară de acestea
se pot face din 1— 6 Septemvrie 1903, sti­ autentică, carte de botez, atestat de pauper­
S’a aruncat jos mama cu fata sa schimburile de trup sau albiturile, câte jum.
lul nou. tate, atestat medical; au să numească expres
îmbrăţoşate, durere şi spaimă cuprinsă pe duzină din fiecare, două fuste de lustre (ju-
Examenele de emendare se ţin în 1 institutul, la care şi unde vor studia în anul
cei 40 mii privitori, căci şi aceste că­ pon) şi două de flanel; ciorapi, batiste (mă-
Septemvrie 1903 st. n. la 8 ore a. m., cu 1903/4 să determine apriat suma şi soiul sti-
zură victimă. rămi) câte 1 duzină, 1 parapleu (cort) şi în­
elevele cari s’au anunţat Ia direcţiune. pendiului, după care suplică, că alt cum su­
Puţini, foarte puţini sunt aceia, cari In 3 Septemvrie 1903 st. n. la 8 ore călţămintea trebuincioasă. Cât pentru toalete plica nu va fi luată în consideraţiune, pe
noue, sfătuim părinţii şi tutorii să nu facă
făcând săriturile desperate, au scăpat a. m. se ţin examenele de primire, ear’ în cum nu vor fi luate în cosideraţiune nici
cu lovituri mai neînsemnate. 4 Septemvrie se vor începe prelegerile re­ *) Din care sumă 2 cor. se contează pe lună ins­ suplicile intrate după terminul mai sus sta-
In aceeaşi noapte s’a constatat în gulate. titutului, pentru susţinerea forte-pianelor în stare bună. torit.
dacă perde 3 luni de lucru în cursul Să cerem dar cu toţii, capilor biseri­ Zicătoarea e un simplu joc de cuvinte; umo­ înţelesul pe care-1 are zicătoarea noastră a
anului).. cii ca preotul satului care cultivă cele 17 rul poporului face mai des jocuri de cuvinte face din ţinţar armăsar, adecă a exagera peste
între un nume de oraş şi un verb. măsură un lucru neînsemnat. Aceeaşi idtie,
Dar agricultura cât perde? Dacă vom pogoane date bisericii, să înceapă a cultiva
Eată exemple din limba franceză. Cachan exprimată însă cu mult mai intuitiv, o aflăm
socoti că munca unui sătean aduce agricul­ ogorul în acele zile de 9 Joi şi 9 Marţi după
e un sat lângă Arcueli; când francezul zice: la Cicero (Pro Plaucio, 40 95): arcem facere
turii pe timpul verii, numai câte 6 lei pe zi, Paşti şi altele asemenea, şi odată exemplul
aller â Cachan, înţelege: se chacher. Aici e ex cloaca.
agricultura perde 12 milioane numai într’o început de preotul satului, săteanul ajutat de simplu joc de cuvinte, basat pe asămănarea Ideea exprimată de zicătorile citate
zi; dar când să perd 90 de zile nelucrate bunul lui simţ, lesne îl va urma. Cât pentru de sunete între cacher şi Cachan. există într'o mulţime de limbi şi e foarte
de către 2 milioane de muncitori, socotite a celelalte sărbători mai mici earăşi s’ar putea Tot aşa Francezul zice; aller a Clichy, veche. Frumos e exprimată de idiomul german
6 lei ziua, paguba e şi mai colosal în reali­ munci, fără să se atingă dogmele creştine şi prin iarăşi joc de cuvinte între Clichy şi clicile. dela Hanovra: a face din muşuroi, munte.
Frivol dar bine o exprimă Sasul din Ardeal:
tate; în aparenţă însă, se pare de o neînsem­ mijlocul predicilor ce s’ar ţine de preot în Exemple din limba germană : A fugi
pe furiş se exprimă în zicătoarea: nach Sau- er macht de fu rz zem donner.
nată importanţă. zile de sărbători mari pe la biserici şi de
fenburg apellieren; a te culca : nach Beth- Apropiată de felul cum o exprimăm noi,
Săteanul nostru fiind dăruit de Dum­ cătră învăţători prin conferinţe ţinute pe la
lehem gehen ; a fi femee de lume : aus Flaudem e zicătoarea din latina medievală, cum o gă­
nezeu cu bun simţ, este primitor lesne de şcoli, eu cred că s’ar putea ajunge ca mun­ sein; despre un om bătăuş: er ist vous stamme sim la Erasmus: Elephantum ex musca facis.
cultură, mult mai lesne decât ori-care alt să­ citorul sătean să se încredinţeze că multele nimm ; despre un zgîrcit: er ist nicht aus Probabil aceasta zicătoare latină e prototipul
Schenkendorf. Exemple din limba niderlan- zicătoarei româneşti şi e lesne de tălmăcit
tean străin, şi dovadă despre aceasta este că sărbători ţinute fără nici un rost il ţin în loc
deză. A fi măinos: van Gremberg komen ; cum la noi elefantul a devenit armăsar şi
el a înţeles folosul ce-1 poate trage din şi moraliceşte şi materialiceşte. musca ţinţar. Necunoscând Românii elefantul,
uneltele de agricultură modernă şi n’a întâr­ Cel mai mare duşman al propăşirii a fi prost: vom Domburg Zijin ; a fi flămînd : l-au schimbat cu alt animal mare — se poate
în Hongarije wonen.
ziat a lăpăda plugul bătrân de lemn; şi dacă omenirii fiind ignoranţa, cu toţi trebue să In limba noastră sunt multe exemple că tocmai în latina medievală să şefi zis: ad-
n’a avut bani să cumpere plugul modern, s’a luptăm, dacă ne interesăm de viitorul agri­ de felul acesta. Ele nu se generalisează; căci misarium ex musca facis — şi astfel au luat
împrumutat, şi azi numai cu plugul cel nou culturii noastre şi al bunei stări a ţărănimei sunt improvizări individuale ale vr'unui om armăsarul. Apoi musca a devenit ţinţar nu
se servă toţi plugarii români. Pe braţele lui muncitoare pentru luminarea păturei ţărăneşti mai cu spirit. Mai în deobşte cunoscute dintre numai pentru că ţinţarul e şi mai mic de
cât musca şi astfel s’a făcut contrastul mai
dar să ne încredem şi în viitor, că nici o care ne hrăneşte pe toţi. câte am auzit eu, sunt : a fi beţiv — e cra- puternic între mic şi mare, ci şi din pricina
maşină nu se poate aplica în agricultură, fără («Albina).. C. Fussea. iovean (jocul de cuvinte — crai, Craiova); rimei, care dă mai multă tărie şi stabilitate
despre unul îmbrăcat în paradă şi’n gală —
sprijinul braţului vînjos al muncitorului să­ a sosit din Galaţi; un tată despre fiul care-i zicătorei, precum am arătat într’alte locuri.
tean. Ba pot zice, că maşina cu braţul mun­ face numai supărări: nu mai dau prin Bu­ Tot aceeaşi idee e exprimată de noi —
citorului, este legată ca sufletul cu corpul Zicători explicate. cureşti cu el; ironic despre unul care se gro­ dar numai despre cei ce exagerează lucruri
zăveşte : ai moşie ’n Grozăveşti. auzite — în zicătoarea : a inghiţit un ac şi a
omului.
scos un fier de plug.
Să ne îngrijim deci de »talpa casei», S’a dus pe Urlaţi. D in ţinţar, armăsar.
George Coşbuc.
căci cine lasă >talpa casei» pradă intempe­ Adecă s’a dus urlând (după-ce a mân­ Ovidiu (Epistolae ex Ponto, II, 5, 23)
riilor, talpa putrezeşte şi casa se dărîmă. cat 0 bătaie). Urlaţi e un sat în Muntenia. zice: E vivo flumina magna facere tocmai în — .X^EMCZat:*-—