Page 2 - Activitatea_1903_09_34

Pag- 2- A C T I V I T A T E A Nrul 34

şi este dorinţa obştească; aceasta co­ mine este în deosebi mişcător, căci Cum putea să fie biserica gr.-or. deci B. Exposiţia adiţională.
respunde trebuinţelor noastre, căci face printr’însul văd cum începe să se în- invitată Ia un act solemn, când în fruntea ei a) Lucrări de sodali şi învăţăcei.
să află un Mangra, cu care un om, care să
un serviciu mai general, ofere repre- trupească visul meu din tinereţe, vis b) Şcoale de specialitate.
respectă nu poate sta la o masă.
sentaţii teatrale în toate părţile. Ridi­ care a devenit steaua conducătoare a c) Montanisticâ.
Oare să nu ştie «Drapelul*, că din in- d) Turistica.
carea unui edificiu anume pentru teatru, vieţii mele. teliginţa gr.-or. din Oradea-mare într’atîta s’a
este a doua faşă a înfiinţării teatrului Şi sub impresiunea emoţiunii tre- scîrbit de purtarea vicarului Mangra, încât e) Lucrări de amatorr.
f) Antichităţi.
naţional, menită pentru alte timpuri murânde de bucurie, cu glasul slăbit la serviciul divin dela sfintele Paşti din anul
când necesitatea ei se va impune. al verstei, mulţumesc bunului Dumnezeu, curent nu a mers nimenea la biserică? Adaus.
Iată deci causa, pentru care represen­
Natural că numai astfel ne-am putut că mi-a lungit zilele să pot presida şi
tanţii bisericei gr.-or. nu a fost şi nici nu au Catalogul alfabetic al exponenţilor.
închipui fondarea teatrului naţional. Na­ aceasta serbare şi — dimpreună cu Dv. Inserate.
putut fi invitaţi la sărbătoarea bisericei gr.-cat.
tural că nu puteam să începem la clă­ şi în fruntea excelenţilor mei colegi
Iată materie pentru o serie de articoli
direa edificiului, ci trebuia ca întâiu să colaboratori — să aşez eu în temelia de fond în «Drapelul*. II rugăm deci în nu­
îngrijim de crearea mijloacelor ce re­ instituţiunii noastre teatrale — prima mele inteliginţei române gr.-or. din Oradea-
E C O N O M I E
clamă şi asigură existenţa instituţiunii cărămidă. mare şi în numele tuturor gr.-or. din B hor,
teatrale. Natural că mai întâiu aveam * pe dl Dr. Valeriu Branisce să someze pe ac­
să ne creştem artişti, să ne formăm un Adunarea generală e deschisă. tualul Episcop al Aradului şi forurile Metro- Recolta cerealelor.
poliei gr.-or. ca să delăture pe Mangra din
repertoriu, — căci ce folos de clădirea
fruntea bisericii gr.-ot. din Bihor, pentru-că:
teatrului, dacă n’avem cine să joace Pentru teoreticianii dela „Drapelul 11 «casa Tatălui meu, casă de rugăciuni este, Legatul şi uscatul cerealelor.
şi ce să ne represintel? ear nu peştere de tîlhari (Mateiu)*.
Se impunea deci ca afară de adu­ BIHOREANUL. (Urmare şi fine).
narea fondului material, să stăruim şi Oradea-mare, 28 August 1903. Uscatul consistă în evaporaţiunea
pentru întocmirea unui fond intelec­ Din incidentul instalării Ilustritâţii Sale apei ce există încă în boabe şi paie.
tual. d-Iui episcop Dr. Demetriu Radu în scaunul Exposiţia industrială Dacă cerealele s’au recoltat prea de
vacant al Orăzii-mari — domnii dela «Dra­
Pân’ acuma lucrarea noastră ş’a în Sibiiu. timpuriu, nu numai că ele se usucă
pelul* în Nr. 93 au aflat de bine să ne spună
mărginit la crearea fondului material, mai anevoe şi le trebueşte timp înde­
tuturor Românilor de sub coroana Sfântului
căci fără acesta n’am putut intreprinde Ştefan uniţi şi neuniţi, multe lucruri frumoase — Reuniunea cetăţenilor şi industriaşilor lungat pentru uscare, dar după evapo­
din Sibiiu a inaugurat la 15 August a. c. o rarea apei bobul scade enorm în volum
formarea fondului al doilea.' Acum, gra­ dar numai în teorie.
ţie stăruinţelor neobosite ale fruntaşilor Caută dînşii să preciseze raportul bise­ exposiţie locală a industriaşilor din Sibiiu, şi greutate, coaja îi se sbârceşte, even­
acestei mişcări, graţie jertfei încordate ricii române unite faţă de biserica română care va rămânea deschisă până la 20 Sep­ tual îşi perde şi din forţa germinativă.
neunită. Şi arată, că aceasta e o chestiune temvrie n. Exposiţia înfăţişează o icoană
a neamului nostru, ne aflăm în situaţia surprinzătoare asupra capacităţii, la care sin­ Dacă însâ ele s’au recoltat în pârgâ
deschisă, care dă prilegiu atîtor nedumeriri şi
de mult dorită ca să putem începe şi guratice industrii au ajuns, în butul tristei sau la maturitatea completă, atunci este
atîtor neînţelegeri între fraţi, şi deci îşi ţin
crearea fondului intelectual. situaţiuni economice generale, pe care patria numai puţină apă de evaporat, planta
de datorinţă a deschide desbaterea publică
noastră deja de ani nu o poate învinge. E se usucă în scurtă vreme, bobul se în­
Mult timp a trecut până ce am asupra acestei cestiuni foarte importante în
de sperat, că în această capacitate de muncă
putut străbate pân’ aici. Căci greutăţile zilele noastre. tăreşte fără de a se sbîrci sau de aşi
au fost mari şi puterile noastre slabe. Incident la această desbatere publică se va arăta începutul unei amelioraţiuni a perde din forţa germinativă.
i-a dat faptul, că la actul instalării dela Orade acestei posiţii. Anume vedem, că prepararea
Nu ne-a ajutat nimeni şi adunat-am fabricatelor de piele şi postav în Sibiiu do­ Uscatul nu depinde numai de sta­
au fost în mod oficios invitaţi representanţii
ban cu ban totul numai din sărăcia vedeşte o soliditate, fineţă şi varietate, care diul de maturaţiune în care se găsesc
bisericii romano-catolice, ear representanţii
noastră. Tocmai de aceea şi bucuria face tot mai mult de prisos importul şi întrebuin­ plantele la recoltat, ci şi cu deosebire
bisericii gr.-or. nu au fost invitaţi.
noastră este mai mare Susţin, şi nu fără dreptate — tesa, că ţarea fabricatelor străine. Şi industria lăcătu- de temperatura şi mersul timpului. Un
De acum începe o epocă nouă în din punct de vedere naţional nu este permis şeriei şi îndeosebi a mechanicei sunt excelent timp secetos şi cald, le usucă pe toate
vieaţa societăţii noastre. Conform pla­ să se facă deosebire între biserica română representate în exposiţie şi trebue să pro­ în scurtă vreme. Ear un timp umed
gr.-cat. şi biserica română gr.-or. ducă o idee înaltă usupra capacităţii acestor
nului de acţiune, care vi se presintă, şi ploios, le poate întârzia foarte mult,
Insistă, ca cestiunea asta cei competenţi industrii. In producerea de excelente maşini
adunarea actuală are să pună la dispo- agricole Sibiiul este vestit deja de mult, acum eventual a le face sâ crească cu totul.'
să o resoalve definitiv, ca să nu mai obvină
siţia comitetului mijloacele pentru a a ajuns şi la turnatorii de fier, la industria Când timpul este umed şi ploios, buca­
caşuri, ca cel de faţă.
crea burse şi a publica premii pentru In teorie vorbind «Drapelul* are toată de poduri şi la stabilimente pentru căzane tele atât cele din porloage, tinse pe
piese. Este modest începutul care să dreptatea şi cele susţinute în articolul amintit de vapor. Şi industria de mobile, industria pământ, cât şi cele din jumâtâţi şi clăi,
face de astă dată, dar el are să crească le subscriem şi noi. curelăriei şi şelăriei şi încă vr’o câteva altele sufere foarte mult de umiditate, boabele
Cu totul în altă coloare ni-se presen- arată o însufleţită capacitate de desvoltare
din an în an şi în aceeaşi măsură au încep a încolţi şi a se încinge, prin
tează caşul, dacă vom privi lucrurile deapioape şi astfel exposiţia presintă un tablou îmbu­
să fie tot mai mari şi succesele la cari care îşi perd coloarea şi din valoarea
şi vom vorbi în concret. curător. Aceasta să relevează cu adevărată
tindem. satisfacţiune şi în foile din Sibiiu. Aşa una lor întrinsecă.
N’a fost invitaţi de căfră ordinariatul
Fie cât de modest .pasul acesta, din Orade la actul de întronisare al episco­ scrie la începutul unei aprecieri ce face ex- De aceea la punerea lor la uscat
el indică începerea înfiinţării Teatrului pului Radu representanţii bisericii gr.-or. posiţiei: «Noi trebue să mai acentuăm odată, avem să ţinem în prima linie cont de
Naţional. Prin el punem peatra funda­ pentru-că spre ruşinea şi nefericirea noastră că exposiţia a reuşit peste aşteptare şi că a mersul timpului, şi apoi numai din sta­
fie zis, în fruntea bisericii gr.-or. din Oradea- surprins pe toţi, din causă că industria noas­
mentală la măreţul templu al Thaliei rea productelor. Dacă timpul este schim­
mare stă un bărbat pătat, stă vestitul Man­ tră din Sibiiu este atât de multilaterală şi
Române, care are să vestească de-a bător, atunci le punem mai bine dela
gra, carele în numele Maiestăţii Sale a fost că este capabilă într’un grad aşa de înalt.*
pururi graiul românesc. Pentru aceea o visită a exposiţiei este sigur început în clăi sau grămezi acoperite,
declarat de tabla regească din Timişoara de
folositoare şi poate promova în mod însem­ în cari ele sunt mai sigure la uscare.
De mare însemnătate momentul om timbrat, delapidator de bani publici ect
acesta pentru ori care Român, pentru ca să nu folosim alţi termini mai gravi. nat mişcarea adevărat patriotică, care este Dacă ploile ţin timp îndelungat şi
îndreptată în scopul ridicării industriei indigene. sunt ploi mari torenţiale, după fie-care
Si amicul artelor va fi vesel surprins, aflând in
mătase, ocupaţiuni pe cât de plăcute şi uşoare, stăruinţei şi dragostei cu care a fost îmbră­ ploaie mare trebue să întoarcem por-
Sibiiu un stabiliment de fototipie, care în pri­
pe atât de producătoare; înfiinţarea unei pe­ ţişată de învăţători a prins atât de puternice loagele şi mănunchii, cu partea ce a
vinţa capacităţii de producţiune susţine con­
piniere de pomi roditori, îmbunătăţirea ra­ rădăcini la sate, în cât în unele locuri sătenii fost la pământ în sus, ca să se svinte
curenţa prin feluritele sale produse. Lucră­
sei vitelor, care stă în strânsă legătură cu singuri au cerut înfiinţarea lor, învăţătorii vor
rile de amatori, anume pictura prin ardere de vânt şi de soare ca să nu crească,
agricultura raţională şi altele. Vitele noastre fi purtătorii steagului şi pe acest mare câmp
dovedesc un gust drăguţ ce stă la înălţimea şi căutăm clăile şi jumătăţile, şi snopii
care de mult erau căutate peste graniţe, acum de activitate, lucru de altminteri început într’un
desvoltării moderne, şi în exposiţia bogată udaţi şi-i punem în sus, eventual şi-i
s’au pipernicit cu totul. Te uiţi pe câmp şi bun număr de localităţi.
peste aşteptare privitorul află individualită­
vezi caii şi boii Românului, atât de slabi şi Dându-se şcoalelor direcţiunea aceasta tindem din nou porlog pentru-ca să se
ţile marcante ale pictorilor indigeni, cari stau
prăpădiţi că te miri de unde mai au putere practică, ear învăţătorul trasformându-se usuce repede şi în interiorul legâturei,
în intimă relaţiune cu natura şi pământul
să tragă, când li-se văd coastele de slăbiciune. într’un apostol credincios şi devotat ideilor şi după-ce s’au svântat ear îi punem
patriei.
Pe când în alte ţări se câştigă averi cu lapte, acestora sănătoase, de ridicare a stărei mo­ înapoi în clăi.
brânză, unt, ouă, pui, la noi umbli zile şi rale şi materiale a săteanului, resultatul îl pu­ A. Exposiţia principală.
Pentru clăit în fie-care localitate
sate întregi până să găseşti o oală cu unt şi tem privi cu încredere, căci nu trebue să I. Articole din industria alimentară.
câţiva pui. Şi când spui ţăranului, fie chiar uităm cuvintele marelui filosof german Leibniz: II. Grădinărit. şi regiune este un alt obiceiu. Nici
absolvent al cursului primar, că o vacă bine «Daţi-mi şcoalele şi voiu reforma III. Industria chemică. forma* clăilor şi nici numărul snopilor
ţinută dă 10—15 litri de lapte pe zi, se în­ omenirea*. IV. Industria de peatră şi de lut. nu este egal. Numărul snopilor din
chină ca de Ucigă-l toaca, căci a iui cu şoldu­ «Albina*. -E. N. G rigorcea. V. Industria de fier şi metale. claie variază între 20— 36, şi de aceea
rile ieşite, abia îi dă un străchior de lapte,
— «1K-—)K^5>S?-— VI. Industria de maşini. nu este bine ca să determinăm recolta
pe care amestecându-1 cu puţină apă, poate VII. Industria de lemn.
minţi copii în zilele de dulce. Anul acesta Sfaturi. VIII. Industria de construcţii. în clăi, cum se făcea înainte.
în conferenţele generale, a fost pusă în dis- IX. Industria de piele. Intr’o regiune mai secetoasă şi us­
cuţiune ştiinţele naturale cu aplicaţiuni la Fericit e omul, ce are trup sănă­ X. Industria textilă. cată, snopii se pot pune în grămadă
grădina şcoalei, la agricultură, apicultură, se­ tos şi minte luminată de adevărurile XI. Industria de îmbrăcăminte. sau prismă, punându-se un snop în
ricicultură etc. Aceasta dovedeşte încă odată învăţăturei, — averea peste măsură XII. Industria de artă, mobilarea locuinţelor. curmezişul de desubt şi un altul de
marea dorinţă a d-lui Ministru Haret, de a numai înmulţeşte grijile. XIII. Industria de artă multiplicativă. asupra, care să acopere spicele.
da şcoalelor o îndrumare practică, căci ceea-ce * XIV. Instrumente şi aparate ştiinţifice.
s’a desbătut în aceste conferenţe, a trebuit Dacă doreşti să fii fericit, poartă XV. Lucruri de mână femeieşti. La noi se usiteazâ mai mult pu­
in urmă să se traducă in fapte, atât în şcoală, grijă de gândurile tale, până ce n’au XVI. Arta plastică. nerea spicoaselor în clăi puse în cruce,
cât şi în afară de şcoală. Eu am credinţă, că devenit pofte. Puii de pasere ajunşi la XVII. Diferite industrii. ca vântul să le ia din toate părţile, ear
după-cum ideea băncilor populare, mulţumită vârstă anevoe-i poţi ţinea în cuib. contra ploilor snopul de asupra se res-