Page 3 - Activitatea_1903_09_34

Nrul 34 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

chiră pentru a-i acoperi pe toţi ceialalţi. care eri, 2 Septemvrie, s’a dus la satu!-nou Cursul academic la Academia parte, să se îngrijească cei chemaţi de un
Timiş, unde va fi găzduit la contele Zselânszki. de com erciu din Budapesta. Cursul e spital auxiliar mai isolat ca spitalul garnisoanei.
Pentru-ca snopul de desubt să nu atragă
La aceste manevre corpul de armată acum de doi ani şi se împarte în 2 semes­
umezala din pământ şi nici spicele să
XII din Ardeal va opera în mod ofensiv şi tre, sem. I ţine din Septemvrie până Ia finea Semnele tim pului. Fiul diecesei
nu ajungă la pământ este bine, ca sno­ Aiadului Dr. Aurel Crăciunescu a competat
ca armată română contra corpului VII bănă- lunei Ianuarie, al Il-lea din Februarie până
la postul de profesor dela seminarul archi-
pul dintâiu sâ-’l fringem şi întoarcem ţian-unguresc, care are de problemă defen­ la finea lunei Iun e.
diecesan din Sibiiu, pentru-că, după-cum singur
cu spicele în sus, şi pe el răzimăm siva. Comanda supremă o are şeful statului Auditorii sunt ordinari şi extraordinari
a mărturisit, în diecesa Aradului ’i-s’a refu-
toate celelalte. Pentru-ca vânturile şi major Beck. Ca auditori ordinari se primesc cei-ce sat categoric un post adecuat cualifica-
produc testimoniu de maturitate dela o şcoală ţiei sale.
furtunile să nu răstoarne clăile, legăm
Consistor metropolitan. Consis- rm die, dela o şcoală superioară de comerciu, Cum? Aradanii să naibă lipsă de băr­
snopii de asupra cu câteva fire dela baţi cualificaţi ? Sau doară seminarul ridicat
torul metropolitan din Sil/iiu este convocat pe dela o şcoală medie de agricultură sau in­
snopii mai de jos. Mercuri, a si 2 Septemvrie st. n. la şedinţă dustrială, sau cari au absolvat cu succes o de actualul metropolit, este menit acum să
Numai cerealele de primăvară şi devină asii de scăpare pentru toţi necualifi-
plenară. şcoală de cădeţi caţii? Ce crezi Prea Sfinţite, când la semi-
de ovăs cari sunt mai mici în paiu^ Ca auditori extraordinari se primesc la nariu îngrădeşti nulităţi ca nesăbuitul Cioro-
se pun în clăi, ear cele de toamnă şi Casele Gozsdu. Cetim în «Poporul curs şi aspiranţi fără cualificaţiune specială, gariu, gîngavul Suciu, hunfalvistul Coste, des-
Român«. „Cele treicase ale fundaţiunii Gozsdu trăbălatul Ciuhandu şi incapabilul Mihulin?
în special săcara, care este lungă se anume tineri cari au împlinit etatea de 18 Acestor invalizi ai încredinţat creşterea
din Budapesta sunt deja gata. Nainte de
pune numai în jumătăţi, de câte 10— 15 ani şi documentează că posed cunoştinţele viitorilor preoţi şi învăţători? Cu ce se vor
asta cu 5 luni s'au apucat de ele şi au lucrat necesare pentru priceperea colegilor ce alege ? Cel mult li se vor imprima în suflet
snopi pentru a se usca mai uşor.
zidarii cu atâta iuţială, încât la 1 August n, timpul unor oameni de dubie existenţă.
In regiunile umede, pentru-ca apa şi-au ales.
odăile s’au şi putut închiria. Aceste 7 case Mai denumeşte Preasfinţite de adbat al
Auditorii ordinari au de a asculta în
de ploaie să se scurgă în jos şi spicele ale fundaţiunii Gozsdu (că patru erau gata lui Ciorogariu pe inaşul Luca, pe care Cio-
cursurile ambilor ani cel puţin câte 25 ore rogariu pe vremea episcopului Goldiş îl în­
să nu tragă umiditate din pământ se în anul trecut) sunt fără păreche în Budapesta.
de prehgeri la săptămână, şi au de a solvi scrisese în pedagogie — şi menageria semi­
mai pot pune în trepte simple sau în Poarta principală e în strada Kitâ'y şi lumea ca bani de colegie în anul I câte K 150- — narului din Arad completă va fi.
trece pe sub toate şepte casele ca şi pe sub
trepte ori şire acoperite ori cu căciulă, de semestru, în anul II câte K 100 — ; au­ Alimpiu.
un tunel, până ajunge în stiada Dob unde e
unde toţi snopii se pun cu vârful în ditorii extraordinari solvesc după fie-care
ceealaltă poartă. Casele sunt zidite cu 3
sus şi apoi vine coperişul sau căciula etage ear în parter (din jos) sunt numai oră săptămânală a colegilor ce şi-au ales
pro semestru câte K 12'—. Afară de aceste (£ăhâ cP. '(L. (Betifozi.
de asupra lor. boite (dughianuri), aşa că trecând printre şirul
fie-care auditor mai are să plătească cu oca-
In regiuni de tot ploioase şi umede, de dughianuri ţi se pare că eşti într'un tîrg.
siunea înscrierii câte K 10 pentru bibliotecă.
sau unde au să rămână mai multă vreme Şi să uită străinii la casa asta românească Rugăm cu tot respectul pe On. D -ni
Aspiranţii ordinari eminenţi, dar lipsiţi
să potrivesc clăi mari cu acoperiş sis­ înholbându-şi ochii şi ştiricind, că oare ale abonenţi, cari nici până acum nu şi-au
cui sunt, sau, că cine au fost Gozsdu acela. de mijloace, pot fi scutiţi de întreagă sau
tematic. numai de o parte a sumei pentru coltgie. achitat încă abonamentul, să ş i-l p lă ­
In jumătăţi şi clăi sau piramide Iar noi Românii, nu trebue să uităm în vieaţa In acest scop ei trebue să petiţioneze la co­ tească cât sg poate de curîndy având în
noastră de marele Gozsdu, carele a făcut aşa
cerealele rămân apoi până ce se usucă mitetul dirigent al Academiei de comerciu
un serviciu naţiunei noastre ca altu nime în băgare de samă, că edarea fo ii este
cu desăvârşire, şi când le putem căra în aceasta ţară. Din averea Iui, din venitul din 16—28 August.
şi pune în şire şi stoguri, fără de nici caselor acestora vor fi sprijiniţi şi în anul înscrierile pentru anul şcol. 1903/4 se împreunată cu m ari cheltueli.
o teamă. Insă deşi este totdeauna de viitor ijo de tineri români, ca să poată în­ vor face dela 10—15 Septemvrie. Auditorii,
dorit, ca bucatele să le putem strînge văţa Ia şcoli înalte. Iar aceşti tineri au dato- cari pe timpul înscrierilor în Septemvrie, stau Uscatul fructelor.
rinţa, ca eşind din şcoală, să lucre pentru în serviciul militar activ, din care însă au să
cât mai curând de pe câmp şi să le
bunăstarea şi înaintarea poporului nostru. fie liberaţi la 30 Septemvrie, se vor dispensa
punem sub adăpost, totuşi nici odată
Dacă nu era Gozsdu, multă vreme trebuia dela prelegeri până la 1 Octomvrie. s Prepararea prunelor uscate.
să nu ne prea grăbim cu căratul, căci să treacă până când am fi ajuns barem acolo
în urmă ne putem căi. unde suntem astăz:. Plănsori îndreptăţite. De câteva (Urmare).
Cărându-le în stare jilavă, sau ne­ zile vedem proprietarii din oraş cum seara Dl Maximilian Popovici, chimistul
uscate în de ajuns, ele se încălzesc şi M anevrele dela Badna-Lipova. caută după porcii (rîmâtorii) lor, daţi de di­ Regiei monopolului statului prin anul
In castelul dela Satul-nou [Ujfalu] au sosit mineaţa în turmă şi sunt cu frica în sîn, că 1898 având misiunea să studieze în
încing în stoguri, şi căldura poate de­
deja primii oaspeţi. Luni la 8 ore seara a o să le peară. De câteva săptămâni încoace Bosnia şi Herţegovina metodele de fer­
veni aşa de intensivă, încât să se aprindă
sosit Br. Băk, şeful statului major cu suita au perit patru porci şi nu li-s’a dat de urmă. mentarea tutunului, a avut bună inspira­
stogul, sau ele să se încingă şi strice
sa. La staţia căii ferate l-a aşteptat contele Adevărat, că carnea este scumpă şi porcii ţie de a se ocupa şi să învedereze cel
cu totul, atât boabe cât şi paie, încât Robert Zselănszki cu trăsura cu patru cai sunt foarte căutaţi. Să trage atenţiunea poli­ mai bun sistem de uscătoare de prune
să nu mai putem alege nimic din ele. şi l-a condus cu toată suita în castelul său ţiei locale să erueze, nu cumva atare ce mă­ din Bosnia. Dl Max. Popovici a publi­
Atunci pagubele vor fi cu mult unde sunt găzdu;ţi. celar (henteş) scăpătat, refugiat de prin alte cat o broşură importantă asupra usca­
mai mari, decât dacă le-am fi lăsat o Cina s’a luat în cortul împrovisat în oraşe, sau alte răutăţi, să îndeletnicesc în tului prunelor.
mijlocul curţii. Moştenitorul de tron Francisc aşa mod de câştig mişelesc. Dl Max. Popovici a arătat în luc­
zi ori două mai mult pe câmp, unde
Ferdinand soseşte azi, Joi dimineaţa la 6 ore rarea sa că, dacă, prunele şi în genere
chiar dacă le-ar fi ploat şi stricat, se
cu tren separat. Primirea sa va fi întocmai Nou abator. Oraşul Orăştie a clădit toate fructele, s’ar usca cu pricepere şi
stricau numai 1— 2 snopi din claie, dar ca şi a regelui. Deputaţiunile toate să vor în chip mai raţional, am putea exporta
un nou abator corăspunzător tuturor recerin-
nu claia şi recolta întreagă. De aceea presenta în cortul dela staţia Satul-nou, unde pe fie-care an poame uscate în valoare
ţelor prescrise de legea veterinară.
agricultorii practici zic, că este mai se vor exprima şi omagiile de supunere că- mare.
Abatorul este provăzut cu gheţar şi la
bine ca bucatele să sufere ceva în câmp, tră clironom. Afară de suita curţii număroasă, tăiatul vitelor — cum să aude -- se va folosi Şi, dacă am urma ca Bosnia şi
au sosit deja şi 16 atage milit. de a-le Herţegovina, măcar ca unele ţinuturi
decât să se strice acasă, de oare-ce putere electrică. Clădirea în sine este pom­
curţilor străine. Pentru străjuirea castelului de peste Carpaţi, câştig mare am
paguba nici-odatâ nu va fi aşa de în­ poasă şi a costat 50 mii coroane.
sunt trimişi 80 gendarmi. Decorarea comunei Abatorul se află în locul de păşune avea.
semnată în caşul întâiu, ca în al doilea. se face într’una. La intrarea în sat a rămas De-o cam dată să puteau construi
Bucatele încinse se mucezesc, în­ poarta de primire pe care stă scris »Trăiască orăşenesc venind dela gară în spre dreapta, uscătoare sistematice în judeţele cele
lângă canalul morilor.
cep să germineze şi îşi perd coloarea Regele«/ Din Viena si Budapesta au sosit mai bogate în fructe. Uscătoarele pot
Aşa credem, că pe viitor publicul va fi
şi valoarea lor comercială şi industrială, câte 5 detectivi. In jurul castelului împlineşte scutit de a mai suferi aerul infectat pe stra­ fi construite din material bun, care să
ele capătă un miros greu a jicnit; atunci serviciul de vardă reg. 33. Moştenitorul să dele oraşului, care’l comit măcelarii prin aceea, coste 100— 200 lei, pentru că, zice dl
va reîntoarce la V-.ena în 7 Septemvrie. Popovici, şi ţuica e bună şi bănoasă
chiar nici paiele nu le mai mănâncă că taie vite, porci şi oi în locuinţele lor, ca
(după obiceiul pământului), dar făcând
vitele şi nu le putem întrebuinţa decât bunăoară în casele a lui G. Bogdânescu.
Fariseism . Cetim în «Tribuna Popo­ socoteala, prunele uscate aduc şi ele
numai la ars, după-ce mai întâiu le-am rului*: »Cum aflăm, simpaticul tiner dl Dr. un venit mare.
uscat din nou. Aurel Crăciunescu, archivar consistorial (în N ui concediu la toamnă. — Bieţii Dl Popovici vorbeşte în lucrarea
Cu deosebire uscarea cerealelor Arad) a fost ales eri de profesor la semina­ soldaţi, cari îşi împlinesc serviciul activ de sa de uscătorul de prune Cazenille care
ierboase şi a orzului cu trifoiu, recere rul teologic din Sibiiu. — Felicitările noastre*. 3 ani, au nărav a să întreba unii pe alţii şi să poate încărca cu 500 kilograme
Binevoiascâ cetitorii noştri a face com­ anume pe timpul manevrelor mari, câte ziie prune şi instalarea lui costă până la
multă băgare de samă, şi îngrijire, şi
binaţie între aceasta felicitare şi între cores- mai ai frate? şi îi răspunde cel întrebat 171 1500 lei precum şi de uscătorul Ribe
să nu ne prea grăbim cu căratul lor. Sărmanul, el nici habar nu are cu lucrurile
pondinţa noastră dela O adea-mare cu pri­ care se încarcă cu 220 kilograme fructe,
Timpul cât trebueşte să stea bu­ ce să întâmpla în dieta ţării. Abea la câteva
vire la simpaticul tiner, de acăruia denumire ear instalarea lui costă până la 900 lei,
catele în clăi şi jumătăţi depinde de să bucură. zile aude, că nu vor fi lăsaţi să meaigă acasă, Aparatul de uscat prune »sistem
starea în care s’au recoltat şi de mersul «Virtutea este atât de sublimă, încât adecă nu vor fi liberaţi din armată. Ministrul, Cazenille « s’a Introdus de ministerul
timpului, mărimea snopilor şi a clăilor etc. şi cei răi o cinstesc* a zis Seneca. căruia nu ’i-s'a dat feciori la asentări, a dat agriculturei la pepiniera Vişanu (Iaşi),
poruncă, că soldaţii trebuie să mai stea sub e bun, are numai desavantajul că ins­
Tinse în porloage sau în mănunchi
F e lângă catastrofa din B uda­ steag până la 31 Decemvrie, de oare-ce nu talarea lui costă mult.
ori brasde, ele se pot usca în 2— 3
pesta. Ne-a cuprins o mirare cum casele are recruţi, cari să se presinte la serviciu şi Noi creden că românii, cu geniul
zile, ear snopii puşi în trepte fără că­ şi palatele din acest oraş ard cu desăvîrşire să-i înlocuiască. Prin stările încâlcite sufe e lor, stimulaţi de guvern şi de societă­
ciulă în 4— 5 zile, în jumătăţi şi gră­ din pivniţă până sus, ca şi când ar fi clădite şi ieil ţile agricole, ar putea să’şi construiască
mezi mici în 6— 7 zile, în clăi şi gră­ din hârtie. Cum oamenii din etage nu pot cu socoteală un uscător de prune,
mezi mai mari în 8— 10— 14 zile. scăpa, neavând încătrău. O comisie anume Ti fus. In spitalul trupelor ces. şi reg. care să coste eftin şi să dea resultate
aleasă ia la rrvisie toate clădirile din punct din Orăştie s’a încuibat morbul T i f u s în bune. *
de vedere edil, apoi constată îndesuirea cu mod înspăimântător. Poliţia locală avisează Uscarea fructelor a preocupat şi pe dl
” NOUTĂŢI marfe lesne de aprins, propunând delâturarea vecinii spitalului, ca nu cumva să comunice Nicolae Fleva, fost ministru de agricul­

primejdiei de foc. Ce e drept, că vezi palate cu personalul din spital. Lesne zis, însă greu tură. In 1899, dl Fleva a onorat pe dl
Moştenitorul de tron la manevre. cu 3—4 etage clădite cu o iuţeală nepome­ de făcut 1 Menageriul spitalului, oamenii lui, D. G. Ionescu cu o misiune în străină­
Este ştiut, că Maiestatea Sa nu va lua parte nită, abea s’au apucai de săparea fundamen­ apoi soldaţii din spital, în urma morboşilor tate cu obligaţiune să studieze starea
la manevrele mari dela Radna-Lipova în urma tului şi după 3—4 săptămâni este deja gata. îndesuiţi acolo, comunică cu mult mai des culturei pomilor, a industriei şi comer-
încurcăturilor politice a-le Ungariei, va fi însă Grabnic, însă rău. Soliditate ca în palmă 1 cu publicul de afară. Ar fi consult, ca cu ciului la care dă naştere această cul­
substituit de principele Francisc Ferdinand, prilejul manevrelor, de cari avem an de an tură.