Page 4 - Activitatea_1903_09_34

Pag 4 A C J I V I T A T E A Nrul 34

Dl D. G. lonescu a presentat un 1075 szâm kir. vegr. 1903
raport asupra utilisărei fructelor în unele
ţeri europene, care n’a avut răsunet prac­ Ârvaresi hirdetmeny.
tic în populaţiunea noastră.
Românii au rămas la obiceiul lor Alulirt birosâgi vegrehajto az 1881.
de a-şi desface fructele proaspete în ăvi LX. t.-cz. 102. es 120. §§-ai ărtel-
pieţele oraşelor unde sunt vendute, sau meben ezennel kozhirră teszi, hogy a Cafenea cu două biliarde,
pe la fabricele de conserve care pre­ Szâszvârosi kir. jârâsbirosâg 1902. ăvi Restaurant, Berărie, Sală impo-
lucrează fructele, sau, în fine, uscendu-le
Sp. I. 785/3 szâmu văgzese kovetkeztă- santă de joc şi teatru, 10 odăi de
ori afumându-le.
ben Dr. Muntean Aurel szâszvârosi iigy- pasageri, Pavilon de vară cu popicărie,
Prunele brumării (perjele), vinete,
văd âltal kepviselt Dregân Vasilie ro- Grădină pompoasă, Curte spaţioasă cu şoproane
gâtlănoase, etc., a căror carne nu e li­
pită de sâmbure, uscate, presintă o moszi lakos ăs vegrehajtâst szenvedett pentru trăsuri din provincie şi grajduri, Omnibus
mare valoare comercială. Dl lonescu ellen 114 kor. 12 fiii. s jâr. erejălg fo- modern şi trăsuri pentru gară şi provincie. — Aici să
în raportul său vorbeşte de «Uscătoarea ganatositott kielăgitesi văgrehajtâs utjân găsesc cu preţuri avantagioase mâncări de casă, vinuri exce­
ambulantă de Geisenheim« întrebuinţată feliil ăs lefoglalt ăs 1132 kor. becsiilt lente şi bere Kronen-Dreher. — Mercurea şi Sâmbăta
în Germania, în care uscarea să face kovetkezo ingosâgok, u. m.: lovak, te- C o n c e r t . — Bucătăria dispune în fiecare Sâm­
în 5 — 6 ceasuri. Această uscătoare să
hăn, kocsi, sertăs, szăna ăs egyăb in- bătă de pescării alese şi făcute la gust. —
transpoartă lesne, arde o cantitate mică gok nyilvânos ârverăsen eladatnak.
de combustibil (în 12 ceasuri 45 kilo­ Curăţenie exemplară, pe lângă asigurarea
grame cărbuni), costă 583 lei şi, în cele Mely ârverăsnek a szâszvârosi kir. unui serviciu ireproşabil. Cu con­
26 cutii din care e compusă, să încarcă jârâsbirosâg 1903-ik ăvi V 163/4 sz. ducerea am încredinţat pe D-l
cu 225 kilograme ciraşe sau 180 kilo­ văgzăse folytân 114 kor. 2 fiii. toke- Alexandru M A U T N E R ,
grame mere tăiate. Sunt uscători în kovetelăs ennek 1902. 11/11-toli jâro °/0 specialist probat din
telul acesta care costă 212 lei şi în 7 kamatai V3% vâlto dij ăs eddig ossze-
ceasuri usucă 50 kilograme prune. Con Braşov. (Brasso).
sen 73 kor. 65 fillărben biroilag mâr
structorul acestor uscătoare e Valentin
megâllapitott, valamint ezuttali 4 kor.
Waas.
60 fillăr ârverăs kitiizetăsi koltsăgek cu toată stima
Uscătorul Cazenille, introdus la pe­
piniera Vişanu (Iaşi) să găseşte înte- erejăig Romoszon ados lakâsân leendo' Vasile N. Bidu
buinţat în Ungaria şi Bosnia. Instala- eszkozlăsăre 1903. dvi Szeptember hâ 16
ţiuni de uscat fructele, după sistemul napjdnak ddlutam 2 ârdja hatâridoul
acesta, se fac de fabrica Ganz & Co. kitiizetik ăs ahhoz a venni szândăkozok
din Budapesta. oly megjegyzăssel hivatnak meg, hogy
Cel mai bun uscător pentru ţara az ărintett ingosâgok az 1881. ăvi LX.
noastră ar fi acela care ar satisface t.-cz. 107. ăs 108 §§-ai ărtelmăben
trebuinţele unei uscări repezi. Grătarele
esetleg becsâron aiul is, azonban csakis
uscâtorului »sistem Cazenille« se pot
tace în atelierele şcolilor noastre de kăszpenzfizetăs mellett, fognak a leg-
meserii, ear’ construcţia în care se vor tobbet igăro'nek eladatni.
aşeza grătarele (uscătoarea propriu zisă) A mennyiben az elârverezendo' in-
să pot face de pâment bătut sau de gosâgokat mâsok is le ăs feliilfoglaltat-
gard de nuele bătut cu pâment.
tâk, ăs azokra kielăgităsi jogot nyertek
(Va urma.) volna, ezen ârverăs az 1881. ăvi LX.
t.-cz. 120. §-a ărtelmăben ezek javâra
is elrendeltetik. A befolyando vătelâr
A vis. pedig biroi letătbe fog helyezttetni.

Să face cunoscut, că la hotelul Kelt Szâszvâroson, 1903 ăvi âprilis
„Transilvania** din Orăştie (Szăszvâros) ho 24 napjân.
se află de vănzare din mână liberă 2
Mac» Ârpăd,
omnibuse acomodate. kir. bir. vdgrehajtb. Institut tipografic în Orăştie.

*4
* 4 acăruia isvor se află pe hotarul comunei Buruene.
*4
ft4
K4 Comande mai mari, dela 25 sticle în sus, se fac la „întreprinderea de apă
R4
*4 mineralăa în Deva, unde am instituit un representant stabil al nostru, care este
*4 autorisat a primi comande şi a efectul toate lucrările împreunate cu acest ram.

*4
* 4 Am îngrijit, ca această apă distinsă şi răcoritoare, care
*4
beută curată şi cu viu ori cu sin este tot asemenea de

excelentă, se fie pusă la disposiţia onor. public şi

anume cu i preţ foarte eftin: 0 sticla do 2 litri 16 hani, de 1 litri 12

bani, fle X litri 9 bani dusă acasă.

Se poate cumpăra preste zi dela David Scharer, mare deposit de bere de-alui Dreher,
Str. Cetăţii Nr. 11— 13 în Orăştie. — Sticlele goale se aduc înapoi, cele perdute să
plătesc: de 2 litri cu 30 bani, de 1 litru cu 20 b. şi de jum. litru cu 16 b. bucata.

Direcţiunea institutului de credit si economii „Dacia"

societate pe acţii în Orăştie— gzăszVăros. »-y. v-,w. w s .1») i5> 9 ®i'

„MINERVA" institut tipografic In Qrfiştie.