Page 1 - Activitatea_1903_09_35
P. 1

Anul  III.                                             Or ăst ie,  io  Septemvrie  n.  1903.                                                            Nr.  35
                                                                      I              M                 — « MMM— ——  —  —


                                     ĂCIIYITĂIEĂ                                                                                                                 4  coroane.
               INSERTIUNI:                                                                                                                                    ABONAMENT:
         se  plătesc  cu  preţuri  foarte                                                                                                                Pe  an  6 cor.  pe  1/a  an 3 cor.
                   reduse.
                                                                                                                                                         Pentru  plugari—ţărani  pe an
          Manuscriptele sunt a seadresa
         redacţiei  şi  acelea  nu  să  îna­                                                                                                             Pentru  Rom ânia  şi  strfcinătate  :
                   poiază.                                                                                                                                    Pe  an  16  franci.


         Epistole nefrancate nu se primesc.                                                                                                               Un  număr  costă  12  bani


             EDITOR,  PROPRIETAR  ŞI  ŞEF-REDACTOR :                                                                                                  REDACTOR  RESPONSABIL :
                                                                         A p a r e      în   f iecar e       Joi.
              D r .  A u r e l   M u n t e a n                                                                                                     L a u r i a n  B e r c i a n


                                                    sinează  o  dinastie;  o  mie  de  oficeri     Peutru  memoria  lui  Deâk.                 Declaraţia  resolută  a  ministrului
                                                                                                                                         Lukăcs,  cunoscut  altcum  de  om  rece,
              Stări abnormale.                      conspiră  contra  celor  şeptezeci  de  ca-     Ministrul  de  culte  Wlassics  a  dis­ a  surprins  pe  partidul  seu,  dar  mai  vâr­
                                                    merazi  ai  lor,  cari  au  pus  la  cale  mă­
                                                                                               pus  prin  ordinaţiune,  ca  ziua  de  17  tos  pe  cei  din  oposiţie.
                                                    celul  teribil  a  casei  Obrenovici.
                                                                                               Octomvrie  a  c.  să  fie  sărbătorită  în      Duminecă  au  fost  la  ascultare  Hâ-
               Ori  încătrău  îţi  arunci  privirea  tot   Revoltele  din  Macedonia,  atentatele   toate  şcoalele  din  ţară  întru  memoria   dervâry,  ear  după  ameazi  fostul  minis­
          lucruri  afară din  cale  încurcate.  Toamna   oribile  pe  uscat  şi  pe  apă,  asasinarea   marelui  politician  a  ţării  ungureşti  Deâk   tru  preşedinte  Szâl  Kâlmân,  care  singur
          în  care  am  întrat,  ne  aduce  fel  şi  chip   diplomaţilor,  apoi  nimicirea  satelor  şi  Ferencz.   La  17  Octomvrie  adecă  să   ar  fi  chemat  a  scoate ţara  din încurcală.
                                                    oraşelor  pacinicilor  locuitori  din  nefe­ împlinesc  o  s u t ă   de  ani  dela  naşterea
          de  veşti  triste,  acărora  cetire  numai,  ne                                      acestui  bă r b a t ,   acăruia  politică  libe­
          umple  de  îngrijiri  serioase  pentru  cel   ricita  Macedonie,  sunt  tot  atâtea  me­  rală  şi  azi  se  profesează.  »B.  H.«  din     Răscoala
          mai  apropiat  viitor.  Atmosfera  este   mento,  cari  ar  trebui  să  ne  afle,  cel   incidentul  acestui  ordin  să  provoacă  la
          plină  şi  încărcată  cu  materii  explosive.   puţin  aici  acasă,  in  o  stare  închegată.   un  episod  din  parlamentul  frances, când   din  Macedonia.
          —  La  ordinea  zilei  în  afară  nemulţu­  —  Chemarea  tuturor  nu  poate  fi  alta,   după  un  atentat  de  explosiune,  preşe­
                                                                                                                                               Ştirile,  ce  sosesc  din  Macedonia,
          mirile  sâ  ivesc  cu  duiumul  şi  ameniţă   decât  a  conlucra  din  răsputeri,  ca  stă­ dintele  a  zis:  » ş e d i n ţ a c o n t i n u ă « .  sunt  din  zi  ce  merge  tot  mai  sensa-
                                                                                                    Avănd  în  vedere  constelaţiunile
          pe  pacinicii  cetăţeni  cu  o  erumpere   rile  noastre  să  fie  normale  şi  aduse  în   parlamentului  şi  continua  crisă  a  gu­  ţionale.  Sufletul  revoluţionarilor  este
          teribilă.  —  Desele  întrevederi  ale  Mo-   ogaşa  regulată,  care  să  recere,  mai  cu   vernului,  noi  zicem:  »Casa  arde,  baba   Sarafov,  despre  care  a  ieşit  vestea,  că
          narchilor,  ce  sâ  perondează,  sunt  tot   seamă  atunci,  când  ne  aflăm  încunjuraţi   se  peaptănă.                       ar  fi  căzut  în  luptele  avute  cu  arma­
          atâtea  presemne;  cari  ne  pun  pe  gân­  de  stătuleţe  acărora  locuitori  se  află în                                      tele  regulate  a-le  Turciei.
          duri,  ear  urmările  nu  le  poate  prevesti   ceartă,  răsvretiri  şi  sunt  cuprinşi  de   Intruoât  este  maghiară               Firul  atrocităţilor  se  continuă  în
          nici  chiar  cel  mai  optimist  cârmaciu   curente  revoluţioniste.                            armata  comună.                 mod înspăimântător. Ne  miră, cum  trupe
                                                                                                                                          regulate  nu  sunt  în  stare  a  sugruma
          politician.                                                                                                                     revoluţia  bandelor,  cari  sâvârşesc  cele
               Acasă  la  noi  înzădar  aşteptăm,  ca                                               In  » N e u e  f r e i e  P r e s s e *   un  mai  bestiale  fapte  oribile  faţă  de  bieţii
                                                    Concesiunile naţionale maghiare.
          schimcarea  guvernului  să  urmeze,  căci                                            oficer  ces.  şi  reg.  comunică  nişte  date,  indigeni  macedonieni  şi  mai  cu  seamă
          pe  lângă  toate  sfătuirile  împrumutate       «B.  Hirlap«  dela  5  1.  c.  scrie:  Afa­ ca  să  dovedească  cât  este  de  imposi­ contra  pacinicilor  locuitori  români,  nu­
                                                    cerea  cencesiunilor,  întru  cât  avem  cu­ bilă  introducerea  limbei  de  comandă  miţi  şi  Aromâni— Cuţovlachi.  —   Sate
          şi  deoparte  şi  de  alta,  nu  se  poate
                                                    noştinţă  până  acum  se  află  în  stadiul  maghiară  în  armata  comună,  chiar  şi  întregi  sunt  nimicite, date pradă focului
          ajunge  la  oare  care  sfârşit.
                                                     următor:                                  în  regimentele  numite  ungureşti.   Zice,  mistuitor.  Şi  toate  aceste  să  sufăr  din
               Este  peste  măsură  neobicinuită                                               subtrăgănd  cele  6  regimente  de  infan­ partea  celor  chemaţi  a  îngriji  de  ome-
                                                          Maiestatea  Sa  a  declarat  în  faţa
          împrejurarea  anapodâ,  că  o  minoritate   celor  ascultaţi  azi,  că  despre  limba  de   terie  croate  în  44  regimente  din  ţara  nime I
          disparentâ  să  ţină  locului  carul  admi-  comandă  fi  oficioasă  maghiară,  sau  ori   ungurească  mai  sunt  încă  6  regimente   Comunicaţia  pe  apă  şi  uscat  este
          nistrăţii  unei  ţări;  dovadă  impotenţa   fi  ce  concesiune  în  această  afacere  nici   în  cari  nu  să  află  nici  un  maghiar.  nesigură.  Atentatele  cu  dinamită  şi  alte
          guvernului  şi  actualitatea  în  care  ne   nu  voiefie  să  fiie  nimic,  este  însă  apli­  Trei  regimente  sunt  de  acelea,  în  cari  materii  explosive  sunt  la  ordinea  zilei.
                                                     cat  a  ceda  tot  ce  să  cere,  prin  ce  uni­  elementul  maghiar  este  representat  cu  Trenul—Express— Oriental este aruncat,
          aflăm:  afară  din  cadrul  legilor,  fără  bu­                                      5  percente  şi  cinci  cu  20  percente.  în  văzduh  cu  toţi  călătorii,  ear  vaporul
                                                     tatea  armatei  nu  s’ar  altera.
          get  şi  fără  asentări,  apoi  fără  dări,  după                                    Regimente  curat  maghiare  sunt  numai  »Vaskapu«  încărcat  cu  sudiţi  străini,
                                                          Cedează  următoarele:
          acestea  toate  nu  poate  urma  alta,  de­                                          4.  —  De  aici  urmează,  că  restul  de  este  asemenea  nimicit  cu  materii  ex­
                                                          I.  Oficierii  ce  servesc  în  Austria
          cât  destrăbălări  pe  toată  linia  din  lăun-   vor  fi  neamânat  transferaţi  la  regi­  26  regimente  sunt  mestecate.    plosive.  Dreptul  internaţional,  pentru
          trul  ţării.                               mentele  ungurefii.                                                                  care  garantează toate puterile semnatare,
                                                                                                                                          este  violat  în  cel  mai  perfid  mod,  şi
               O  stare  mai  abnormală  nici  nu         II.  L a  stindarde  fi  insignii  se va   Sohimbarea  guvernului.              totuşi  nu  se  face  nici  un  pas  pentru
          ne  putem  închipui  ca  aceea,  când  nici   aplica  fi  emblemele  statului  unguresc.  Sâmbătă,  la  capătul  săptămânii  delăturarea  acestor  crime,  săvîrşite  de
          chiar  un  bărbat  nu  să  află,  care  să  ia   III.  In  şcoalele  militare  din  un­ trecute,  Maiestatea  Sa  a  îmbiat  pe  mi  o  mână  de  răsvrătitori  fanatişaţi  de
          asupra-şi  formarea  cabinetului  nou,  în   garia  se  va  întroduce  limba  de  propu­ nistrul  de  finanţe  Lukâcs  Lâszlo  cu  atari  ce  Sarafovi  nemernici  şi  încă sub
                                                    nere  maghiară.                            formarea  cabinetului.  Acesta  a  declarat  firma  bine  glăsuitoare  a „L i b e r t ă ţ i i“
          locul  celui  abzis  înainte  cu  săptămâni.
                                                          IV.  In  judicatura  militară  ase­ însă  categoric,  că  sub  imprejurările  de  poporului Bulgar din Peninsula-balcanică.
               Pe  când  la  noi ne preocupă schim­
                                                     menea  se  va  folosi  limba  maghiară;  faţă  îi  este  imposibil  să  formeze guver­    însuşi  principele  Bulgariei  a  fost
          barea  guvernelor  de  luni  de  zile,  pe   în  ce  măsură  însă  nu  să  fiie.     nul.  —  Cere  scuzele  sale  şi  să  roagă  ameninţat  cu  detronare,  dacă  nu  va
          atunci  la  graniţa  ţării  noastre  să  asa-                                        a  fi  scutit  de  aceasta  sarcină.       reîntoarce  în  ţara  sa.

                  F01Ş0ARA                                €mai st *£sf*ţ& ««fiii.              menii,  sunt  buni  din  fire,  şi-i  stricăm  noi  mai  e  lumea  vie  şi  activă  ca  mai  nainte,
                                                                                               prin  nepriceperea  noastră.
                                                                                                                                          cum  era,  de  pildă,  pe  la  48 11
                                                                    ----+ S 4 ----
                                                                                                    Prin  nepriceperea  noastră,  da           Aşa  zice  omul  nostru,  şi  are  dreptate
                                                          Cei  din  vechime  ziceau,  că  oamenii   Pe  mulţi  din  noi  îi auzi zicând, că  lumea  în  felul  lui,  pentru-că  nu-şi  dă  seama,  pen-
              mama  rănitului                       sunt  răi  din  fire,  şi  nu  ştiu  de  ce ziceau  aşa.   e  rea  şi  că  lumea  s’a  stricat.  tru-că  nu  vede  mai  departe  de Tirchileştii  lui.
                                                    Ştiu  Insă  că  cei-ce  o  ziceau plecau  de la  ceva   Mai  ales  bătrânii  zic  de  obiceiu,  că  lu­  Şi  tot  aşa  judecă  şi  cei-ce,  în  loc  să
                                                    religios.  Nu-mi  aduc  aminte  de  unde.  mea  s’a  stricat.  Dar  cât  se  înşală  când  zic  stea  la  Tirchileşti,  locuesc chiar şi  într’un  oraş
          Dane...  F itu l  meu,  ascultă  sfatul  mătculiţei  tale,  Chiar  după  regilie  însă  nu  urmează  că  asemenea  lucru!
          N u   căta  că-i  sfărâmată  de  obidi  f i   de ja le ;                                                                        mare,  dar  se  ţin  în  afară  de  ori-ce  mişcări.
                                                    omul  e  rău  din  fire.
          Au  ţie   dat  voinice  ţie  cu femeile  s l fii,                                         Inchipuiţi-vă  un  om  obicinuit  cu  vieaţa  Judecă  după  cercul  lor  strimt,  judecă  după
                                                         Dumnezeu  creând  pe  om,  l’a creat  bun,  agitată,  un  om  politic,  un  om,  dacă  voiţi,  ei,  şi  greşesc.
          Tu  ostaf  al  ţ l r iil  Steagul  cât putea-vei  sus  s i ţii.,.
                                                    după-cum  era  şi  este  şi  El,  căci  Dumnezeu  dintre  cei  de  la  48,  deprins  cu  o  activitate   Aşa  greşesc  de  obiceiu  toţi  bătrânii
          Taci,.,  N u   suspina,  dufmanii prinde-vor acum  de  veste
                                                    nimic  rău  n’a  creat,  şi  ceea-ce  este  rău  s’a  febrilă,  cu  întruniri,  discursuri,  lupte  de  tot
          Că feciorul cel  mai  mândru, F e t - f r u m o s u l   din poveste,                                                            cari  nu  mai  sunt  în  curent  cu faptele zilnice.
                                                    stricat  pe  urmă.                         felul  etc.  Inchipuiţi-vă  că  un  om  ca  acestai  Pentru  unii  din  ei,  nu  mai  sunt  oameni  po­
          Smeul  care  câtc-xcce  Turei  de-odată  ucidea;
                                                         Chiar  greşala  lui  Adam  tot  pe  urmă  a după  o  vieaţă  atât  de  sbuciumată  se  astîm-  litici  ca’n  nainte,  pentru  alţii  nu  mai  sunt
          Pentr’un  braţ perdut  în  luptă,  ca  femeile plângea
                                                    venit.
                                                                                               pără,  se  retrage  undeva,  într’un  Tirchileşti,  virtuţi,  pentru  alţii  nu  mai  sunt  altele,  cari
          —  Mamă  sufer, sufer  mamă,  uite  dam  rlmas  slutit   Omul  prin  firea  Iui,  fiind  firea  Iui  de­ într’un  sat,  unde  domneşte  liniştea  cea  mai
          A D e   m ii  de  ori  mai  bine  ar  fi  fost  d'aş f i   murit.                                                               în  realitate  sunt  cu  prisosinţă  mai  multe
                                                    rivată  de  la  creaţiune, deci, trebue să fie  bun. adîncă:  toată  mişcarea  ce-o  vede  el  acolo se  decât  înainte.
          —  Dane,  f it u l  meu,  ascultă glasul  m iiculiţei  tale,  Acestea  le  zicem  în  privirea  părerilor  reduce  la  mişcările  liniştite  ale  vieţii  câmpe­
                                                                                                                                               Sunt  alţi  oameni, cari  fără să fie bătrâni
          Ţi-a i perdut  un  braţ,  dar  află  că  a  nem uririi  cale
                                                    religioase,  căci  după  părerile  ştiinţii,  omul  neşti:  oamenii  se  scoală  dimineaţa,  se  duc
          Ţi-e  deschisă,,.                                                                                                               spun  că  lumea  s’a  stricat, s’a  prostit.  Aceştia
                                                    din  naştere  nu  e  nici  bun  nici  rău,  are  în-  la  muncă  şi  vin  seara  de  se culcă.  Dumineca
                                                                                                                                          greşesc  pentru-că  nu  ştiu  ce  spun,  pentru-că
                    In   carte de  aur pomenirea-ţi  se  va ser}.   clinaţiune  într’o  parte  şi  într’alta  şi  prin  edu-  ori  sărbătoarea  şed  pe-acasă  şi  dorm,  se   vorbesc  ori  tot  din  cercurile  stiimte  din
          Şterge-ţi plânsul....  Pentru  ţară  te jertfeşte,.,  caţiune se poate îndrepta în o parte  sau  în alta. odihnesc  de  munca  de  peste  săptămână.
          A  mur}                                                                                                                        cari  se  mişcă,  ori  vorbesc  din  auzite  şi  prin
                                                         Copiii  deci  în  mâna  noastră  sunt  un  Nici  întruniri  sgomotoase,  nici cuvântări,  nici  imitaţie.
           Aplrând ca  un  archangel,  dreptul,  legea  f i   moşia,  fel  de  cocă,  un  fel  de  ceară,  un  fel  de  lut  nimica.  Cum  se  duc  vitele  dimineaţa  liniştite   Aşa  vorbesc  şi  proştii.
          Nu  ftii  oare  că  aceasta  ţi-este  ’n  lume  datoria l„.  de-al  olarului  din  Biblie,  pe  care  îl  putem  la  câmp,  tot  aşa  se  duc  şi  oamenii   Un  om
          Ş-ai  uitat  voinice  pilda  care  a i  supfo  dela  sîn l                                                                           De  obiceiu  copiii  sunt  buni,  dar îi  stri­
                                                    mlădia  după  voe  şi  a  face  din  el  un  vas  nu  se  vede  mai  activ  decât  un  bon, ori  decât
          Taci.,.,                                                                                                                        căm  noi,  pentru-că  nu  ştim  cum  să-i  povă­
                                                    spre  cinste  sau  unul  spre  necinste.   o  vacă.
          Cu  braţul  ce1 ţi  rlmâne  dă,  dă,  moarte  la păgân!                                                                         ţuim.  încă  după  cei  stricăm,  în  Ioc  să  ne
                                                         Şi  părerea  ştiinţii  nu  este  contrară  pă­  Ce  zice  omul  nostru,  faţă  de  această   găsim  vinovaţi  pe  noi,  îi  găsim  vinovaţi  pe
                                          SM A R A .  rerii  religioase.                       vieaţă  monotonă?  Zce,  de  obiceiu:  Doamne’   dînşii,  că  sunt  răi  din  naştere,  că  sunt  răi
                                                         Prin  urmare  —  copfti  —  adecă  oa- Domnule,  grozav  s’a  mai  muiat  lumea 11  Nu din  fire.
   1   2   3   4