Page 1 - Activitatea_1903_09_35
P. 1
Anul III. Or ăst ie, io Septemvrie n. 1903. Nr. 35
I M — « MMM— —— — —
ĂCIIYITĂIEĂ 4 coroane.
INSERTIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/a an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna Pentru Rom ânia şi strfcinătate :
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f iecar e Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n L a u r i a n B e r c i a n
sinează o dinastie; o mie de oficeri Peutru memoria lui Deâk. Declaraţia resolută a ministrului
Lukăcs, cunoscut altcum de om rece,
Stări abnormale. conspiră contra celor şeptezeci de ca- Ministrul de culte Wlassics a dis a surprins pe partidul seu, dar mai vâr
merazi ai lor, cari au pus la cale mă
pus prin ordinaţiune, ca ziua de 17 tos pe cei din oposiţie.
celul teribil a casei Obrenovici.
Octomvrie a c. să fie sărbătorită în Duminecă au fost la ascultare Hâ-
Ori încătrău îţi arunci privirea tot Revoltele din Macedonia, atentatele toate şcoalele din ţară întru memoria dervâry, ear după ameazi fostul minis
lucruri afară din cale încurcate. Toamna oribile pe uscat şi pe apă, asasinarea marelui politician a ţării ungureşti Deâk tru preşedinte Szâl Kâlmân, care singur
în care am întrat, ne aduce fel şi chip diplomaţilor, apoi nimicirea satelor şi Ferencz. La 17 Octomvrie adecă să ar fi chemat a scoate ţara din încurcală.
oraşelor pacinicilor locuitori din nefe împlinesc o s u t ă de ani dela naşterea
de veşti triste, acărora cetire numai, ne acestui bă r b a t , acăruia politică libe
umple de îngrijiri serioase pentru cel ricita Macedonie, sunt tot atâtea me rală şi azi se profesează. »B. H.« din Răscoala
mai apropiat viitor. Atmosfera este mento, cari ar trebui să ne afle, cel incidentul acestui ordin să provoacă la
plină şi încărcată cu materii explosive. puţin aici acasă, in o stare închegată. un episod din parlamentul frances, când din Macedonia.
— La ordinea zilei în afară nemulţu — Chemarea tuturor nu poate fi alta, după un atentat de explosiune, preşe
Ştirile, ce sosesc din Macedonia,
mirile sâ ivesc cu duiumul şi ameniţă decât a conlucra din răsputeri, ca stă dintele a zis: » ş e d i n ţ a c o n t i n u ă « . sunt din zi ce merge tot mai sensa-
Avănd în vedere constelaţiunile
pe pacinicii cetăţeni cu o erumpere rile noastre să fie normale şi aduse în parlamentului şi continua crisă a gu ţionale. Sufletul revoluţionarilor este
teribilă. — Desele întrevederi ale Mo- ogaşa regulată, care să recere, mai cu vernului, noi zicem: »Casa arde, baba Sarafov, despre care a ieşit vestea, că
narchilor, ce sâ perondează, sunt tot seamă atunci, când ne aflăm încunjuraţi se peaptănă. ar fi căzut în luptele avute cu arma
atâtea presemne; cari ne pun pe gân de stătuleţe acărora locuitori se află în tele regulate a-le Turciei.
duri, ear urmările nu le poate prevesti ceartă, răsvretiri şi sunt cuprinşi de Intruoât este maghiară Firul atrocităţilor se continuă în
nici chiar cel mai optimist cârmaciu curente revoluţioniste. armata comună. mod înspăimântător. Ne miră, cum trupe
regulate nu sunt în stare a sugruma
politician. revoluţia bandelor, cari sâvârşesc cele
Acasă la noi înzădar aşteptăm, ca In » N e u e f r e i e P r e s s e * un mai bestiale fapte oribile faţă de bieţii
Concesiunile naţionale maghiare.
schimcarea guvernului să urmeze, căci oficer ces. şi reg. comunică nişte date, indigeni macedonieni şi mai cu seamă
pe lângă toate sfătuirile împrumutate «B. Hirlap« dela 5 1. c. scrie: Afa ca să dovedească cât este de imposi contra pacinicilor locuitori români, nu
cerea cencesiunilor, întru cât avem cu bilă introducerea limbei de comandă miţi şi Aromâni— Cuţovlachi. — Sate
şi deoparte şi de alta, nu se poate
noştinţă până acum se află în stadiul maghiară în armata comună, chiar şi întregi sunt nimicite, date pradă focului
ajunge la oare care sfârşit.
următor: în regimentele numite ungureşti. Zice, mistuitor. Şi toate aceste să sufăr din
Este peste măsură neobicinuită subtrăgănd cele 6 regimente de infan partea celor chemaţi a îngriji de ome-
Maiestatea Sa a declarat în faţa
împrejurarea anapodâ, că o minoritate celor ascultaţi azi, că despre limba de terie croate în 44 regimente din ţara nime I
disparentâ să ţină locului carul admi- comandă fi oficioasă maghiară, sau ori ungurească mai sunt încă 6 regimente Comunicaţia pe apă şi uscat este
nistrăţii unei ţări; dovadă impotenţa fi ce concesiune în această afacere nici în cari nu să află nici un maghiar. nesigură. Atentatele cu dinamită şi alte
guvernului şi actualitatea în care ne nu voiefie să fiie nimic, este însă apli Trei regimente sunt de acelea, în cari materii explosive sunt la ordinea zilei.
cat a ceda tot ce să cere, prin ce uni elementul maghiar este representat cu Trenul—Express— Oriental este aruncat,
aflăm: afară din cadrul legilor, fără bu 5 percente şi cinci cu 20 percente. în văzduh cu toţi călătorii, ear vaporul
tatea armatei nu s’ar altera.
get şi fără asentări, apoi fără dări, după Regimente curat maghiare sunt numai »Vaskapu« încărcat cu sudiţi străini,
Cedează următoarele:
acestea toate nu poate urma alta, de 4. — De aici urmează, că restul de este asemenea nimicit cu materii ex
I. Oficierii ce servesc în Austria
cât destrăbălări pe toată linia din lăun- vor fi neamânat transferaţi la regi 26 regimente sunt mestecate. plosive. Dreptul internaţional, pentru
trul ţării. mentele ungurefii. care garantează toate puterile semnatare,
este violat în cel mai perfid mod, şi
O stare mai abnormală nici nu II. L a stindarde fi insignii se va Sohimbarea guvernului. totuşi nu se face nici un pas pentru
ne putem închipui ca aceea, când nici aplica fi emblemele statului unguresc. Sâmbătă, la capătul săptămânii delăturarea acestor crime, săvîrşite de
chiar un bărbat nu să află, care să ia III. In şcoalele militare din un trecute, Maiestatea Sa a îmbiat pe mi o mână de răsvrătitori fanatişaţi de
asupra-şi formarea cabinetului nou, în garia se va întroduce limba de propu nistrul de finanţe Lukâcs Lâszlo cu atari ce Sarafovi nemernici şi încă sub
nere maghiară. formarea cabinetului. Acesta a declarat firma bine glăsuitoare a „L i b e r t ă ţ i i“
locul celui abzis înainte cu săptămâni.
IV. In judicatura militară ase însă categoric, că sub imprejurările de poporului Bulgar din Peninsula-balcanică.
Pe când la noi ne preocupă schim
menea se va folosi limba maghiară; faţă îi este imposibil să formeze guver însuşi principele Bulgariei a fost
barea guvernelor de luni de zile, pe în ce măsură însă nu să fiie. nul. — Cere scuzele sale şi să roagă ameninţat cu detronare, dacă nu va
atunci la graniţa ţării noastre să asa- a fi scutit de aceasta sarcină. reîntoarce în ţara sa.
F01Ş0ARA €mai st *£sf*ţ& ««fiii. menii, sunt buni din fire, şi-i stricăm noi mai e lumea vie şi activă ca mai nainte,
prin nepriceperea noastră.
cum era, de pildă, pe la 48 11
----+ S 4 ----
Prin nepriceperea noastră, da Aşa zice omul nostru, şi are dreptate
Cei din vechime ziceau, că oamenii Pe mulţi din noi îi auzi zicând, că lumea în felul lui, pentru-că nu-şi dă seama, pen-
mama rănitului sunt răi din fire, şi nu ştiu de ce ziceau aşa. e rea şi că lumea s’a stricat. tru-că nu vede mai departe de Tirchileştii lui.
Ştiu Insă că cei-ce o ziceau plecau de la ceva Mai ales bătrânii zic de obiceiu, că lu Şi tot aşa judecă şi cei-ce, în loc să
religios. Nu-mi aduc aminte de unde. mea s’a stricat. Dar cât se înşală când zic stea la Tirchileşti, locuesc chiar şi într’un oraş
Dane... F itu l meu, ascultă sfatul mătculiţei tale, Chiar după regilie însă nu urmează că asemenea lucru!
N u căta că-i sfărâmată de obidi f i de ja le ; mare, dar se ţin în afară de ori-ce mişcări.
omul e rău din fire.
Au ţie dat voinice ţie cu femeile s l fii, Inchipuiţi-vă un om obicinuit cu vieaţa Judecă după cercul lor strimt, judecă după
Dumnezeu creând pe om, l’a creat bun, agitată, un om politic, un om, dacă voiţi, ei, şi greşesc.
Tu ostaf al ţ l r iil Steagul cât putea-vei sus s i ţii.,.
după-cum era şi este şi El, căci Dumnezeu dintre cei de la 48, deprins cu o activitate Aşa greşesc de obiceiu toţi bătrânii
Taci,., N u suspina, dufmanii prinde-vor acum de veste
nimic rău n’a creat, şi ceea-ce este rău s’a febrilă, cu întruniri, discursuri, lupte de tot
Că feciorul cel mai mândru, F e t - f r u m o s u l din poveste, cari nu mai sunt în curent cu faptele zilnice.
stricat pe urmă. felul etc. Inchipuiţi-vă că un om ca acestai Pentru unii din ei, nu mai sunt oameni po
Smeul care câtc-xcce Turei de-odată ucidea;
Chiar greşala lui Adam tot pe urmă a după o vieaţă atât de sbuciumată se astîm- litici ca’n nainte, pentru alţii nu mai sunt
Pentr’un braţ perdut în luptă, ca femeile plângea
venit.
pără, se retrage undeva, într’un Tirchileşti, virtuţi, pentru alţii nu mai sunt altele, cari
— Mamă sufer, sufer mamă, uite dam rlmas slutit Omul prin firea Iui, fiind firea Iui de într’un sat, unde domneşte liniştea cea mai
A D e m ii de ori mai bine ar fi fost d'aş f i murit. în realitate sunt cu prisosinţă mai multe
rivată de la creaţiune, deci, trebue să fie bun. adîncă: toată mişcarea ce-o vede el acolo se decât înainte.
— Dane, f it u l meu, ascultă glasul m iiculiţei tale, Acestea le zicem în privirea părerilor reduce la mişcările liniştite ale vieţii câmpe
Sunt alţi oameni, cari fără să fie bătrâni
Ţi-a i perdut un braţ, dar află că a nem uririi cale
religioase, căci după părerile ştiinţii, omul neşti: oamenii se scoală dimineaţa, se duc
Ţi-e deschisă,,. spun că lumea s’a stricat, s’a prostit. Aceştia
din naştere nu e nici bun nici rău, are în- la muncă şi vin seara de se culcă. Dumineca
greşesc pentru-că nu ştiu ce spun, pentru-că
In carte de aur pomenirea-ţi se va ser}. clinaţiune într’o parte şi într’alta şi prin edu- ori sărbătoarea şed pe-acasă şi dorm, se vorbesc ori tot din cercurile stiimte din
Şterge-ţi plânsul.... Pentru ţară te jertfeşte,., caţiune se poate îndrepta în o parte sau în alta. odihnesc de munca de peste săptămână.
A mur} cari se mişcă, ori vorbesc din auzite şi prin
Copiii deci în mâna noastră sunt un Nici întruniri sgomotoase, nici cuvântări, nici imitaţie.
Aplrând ca un archangel, dreptul, legea f i moşia, fel de cocă, un fel de ceară, un fel de lut nimica. Cum se duc vitele dimineaţa liniştite Aşa vorbesc şi proştii.
Nu ftii oare că aceasta ţi-este ’n lume datoria l„. de-al olarului din Biblie, pe care îl putem la câmp, tot aşa se duc şi oamenii Un om
Ş-ai uitat voinice pilda care a i supfo dela sîn l De obiceiu copiii sunt buni, dar îi stri
mlădia după voe şi a face din el un vas nu se vede mai activ decât un bon, ori decât
Taci.,., căm noi, pentru-că nu ştim cum să-i povă
spre cinste sau unul spre necinste. o vacă.
Cu braţul ce1 ţi rlmâne dă, dă, moarte la păgân! ţuim. încă după cei stricăm, în Ioc să ne
Şi părerea ştiinţii nu este contrară pă Ce zice omul nostru, faţă de această găsim vinovaţi pe noi, îi găsim vinovaţi pe
SM A R A . rerii religioase. vieaţă monotonă? Zce, de obiceiu: Doamne’ dînşii, că sunt răi din naştere, că sunt răi
Prin urmare — copfti — adecă oa- Domnule, grozav s’a mai muiat lumea 11 Nu din fire.