Page 3 - Activitatea_1903_09_35
P. 3

Nrul  35                                                                 A C T I V I T A T E A                                                               Pag-  3.

               Un  mijloc  foarte  eftin,  pentru  a      Fructul  său  este  rotund,  închis  într’o  şi  şcoala  reală  de  6  cor.  (cei  scutiţi  de  di-   Discut suri  dela încheierea  anului  şcolar
          păstra  aceste  lemne  este,  în  a  pune  coajă  groasă,  de  un  galben  strălucitor.  S’ar  dactru  plătesc  %  din  această  taxă);  taxa  de  Ştiri  şcolare.
          lemnele  în  păment  în  sensul  opus  creş­ putea  zice  un  fruct  de  aur.  Indigenii  îi  zic  testimoniu  şi  de  anuar  e  de  j   coroane  (cei   *
          terii  lor  ca  copac,  astfel  că  capul  cel  fructul  vieţii.                     scutiţi  de  didactru  plătesc  numai  2  coroane)',   Trei  conferinţe  teosofice  de  Dionisie
          subţire  să  fie  îngropat,  ear  cel  gros  să   Acest  fruct  se  ia  din  pom  şi  se  pune  ear’  taxa  de  bibliotecă  este  în  clasele  infe­ Stoica.  Tipografia  „Poporul  Român“  Buda­
          fie  în  aer.  In  urma  încercărilor  făcute  în  foc.   Coaja  se  desface  îndată  şi  rămâne  rioare  60  bani,,  în  cele  superioare  /  cor.  pesta  VI.  str.  Vâiosmarty  60a  1903.
          s’a  constatat,  ca  făcendu-se  astfel,  un  o  cocă  mică,  albă  şi  moale,  ca  miezul  pânii. (Taxa  de  membru  la  societatea  de  lectură   *
          lemn  durează  în  păment  încă  jumătate       O  revistă  de  botanică  scrie,  că  s’a  des­ a  studenţilor  este  pentru  cl.  V.  şi  VI.  gimn.   Legea  comunală  (art.  XXII.  1886).
          timp  mai  mult  ca  de  obiceiu.         coperit  în  susul  rîului  Niger  (Africa)  o  vale  1  cor.,  pentru  cl.  VII.  şi  VIII.  gimnasială  2   Ediţia  II.  de  Pavel  Rotariu,  advocat  în  Ti­
               Când  nu  avem  lemn  anume  pen­ întreagă  de  Cânţi  sau  arbori  de unt.  Aceştia  coroane.                             mişoara.  Preţul  1  coroană.
          tru  a  face  pari  (haraci)  pentru  vie, putem  samănă  cu  stejarul.  Fructele  lor  sunt ca nişte   Didactrul  se  poate  plăti  în  2  rate  se-
          întrebuinţa  tot  aşa  de  bine  şi  salcea  castane.  Ele  se  curăţă  bine,  apoi  interiorul   metrale;  %  la  înscriere,  ear’  1j2  la  începutul
          şi  plopul,  dacă  îndată  ce  le-am  tăiat,  cărnos  se  pisează  şi  se  pune  la  dospit  în   semestrului  II.,  dar’  celelalte  taxe  se  plătesc   ECONOMIE
          le  supunem  la  următoarea  preparaţie.  butoaie  cu  apă.  După  câte-va  ore  se  bate   de-odată  şi  întregi  cu  ocasiunea  înscrierilor.
          Imediat  ce  s’au  tăiat,  le  ascuţim  la  întocmai  cum  se  face  la  noi  în  putineiu,  şi
          capul  cel  gros  şi  le  punem  cu  această  untul  ese  la  suprafaţă.  Untul  de  carit  este                 Direcţiunea.        Scrisurile  fonciare  ale  «Albinei'.  Am
          parte  unul  lângă  altul  în  un  butoiu,  în  mâncarea  zilnică  a  poporului  din  Senegal  şi                               anunţat  la  timpul  său  în  ziarul  nostru,  că
          care  am  pus  apă,  ear  la  fie-care o  sută  Nigriţia.  Din  el  se  scoate  săpun,  cu  el  se                              ministrul  r.  u.  de  comerciu  prin  circulatul
          de  litri  de  apă  câte  2  chilograme sulfat  pregătesc  bucatele,  se  iac  luminările,  ear   „CARTEA  ROMÂNULUI'.          său  tir.  6604  preş.  de  la  30  Decemvrie  1901
          de  cupru  (piatră  venătă).  Se  lasă  astfel  Negresele  îşi  fac  diferite- pomăzi  pentru  părul                            a  admis  scrisurile  fonciare  ale  «Albinei»  întră
          două  zile,  după  care  timp  se  scot,  se  lor  cel  negru.                            Acesta  va  fi  titlul  Călindarului pe  anul   acele  efecte,  cari  se  pot  primi  drept cauţiune
          pune  altă  apă  şi  ear  alţi  pari.  Cu  cât   Mai  este  un  arbore,  pe  care  Humbold   1904  ce  institutul  tipografic  „ Victoria"  (pro­  Ia  toate  întreprinderile  publice  şi  astfel  de
          lemnul  va  fi  mai  moale,  cu  atât  apa  la  supranumit  pomul-vacă,  descoperit  în  Ve­  prietar  Ioan  P.  Lazar)  din  Şimleul-Silvaniei   obligăminte  faţă  de  erar  (arândăşii,  furnisăil
          ast-fel  pregătită  va  pătrunde  mai  bine  nezuela.  Acolo  sunt  păduri  întregi  de  un  fel   va  eda  în  decursul  lunei  Septemvrie  a.  c.  şi  intreprinderi  etc).
          şi  va  fi  mai  îndelungat  timp  întrebuinţat.  de  arbori  numiţi  Tabyla.  Arborii  produc  un   Aceasta  intreprindere  literală  va  fi  un   Precum  aflăm,  scrisurile  fonciare  ale
                                                    suc  îmbelşugat  şi  lăptos,  de  o  albeaţă  stră­                                   «Albinei»  au  fost  admise  acum  spre lombar-
                                                                                               adevărat  magazin  de  învăţături  pentru  tot
                                                     lucitoare  şi  de  un  gust  minunat.  Pentru  lo­  Românul.  Pornind  dela  vatra  noastiă  (Săla-   dare  (amanetare)  şi  din  pattea Băncii  Austro-
                 V A R I E T Ă Ţ I                  cuitori  este  mai  mult  decât  o  beutură  sănă­  giul)  în  anul prim  vom  da  un  scurt  istoric   Ungare  atât  Ia  centralele  cât  şi  la  toate  filia­
                                                    toasă.  Laptele  e  parfumat,  gras,  şi  constitue                                   lele  sale  şi  anume  până  la  75%  ale  valoarei
                                                                                               al  desvoltării  noastre  naţionale,  bisericeşti,
                                                    un  nutriment  excelent,  ca  şi  laptele  de  vacă.                                  lor  de  curs.
               (Câte  persoane  poate  conţinea  bi­                                           culturale  şi  economice  din  Sălagiu.   Acest
                                                     Spre  a  mulge  pomul,  e  de  ajuns  de  a  face                                         Prin  faptul  acesta  setisurile  fonciare
          serica  Sft.  Petru  din  Roma).  »L’Italie scrie,                                   istoric  va  fi  ilustrat  cu  portretele  bărbaţilor   ale  «Albinei*  au  fost  înainte,  aşa  zicănd  în
          că  această întrebare  ’şi-au  pus-o  toţi  d n Roma.  o  tăetură  în  jurul  fructului.  îndată  ţîşneşte   noştri  conducători  şi  a  instituţiunilor  de  mai
                                                    din  el  o  zamă  lăptoasă.  Cei  mai  însemnaţi                                      mod  oficial,  în  categoria  celor  dintâiu  efecte
               Vom  răspunde  la  această  întrebare  —                                        mare  importanţă  din  acest  ţinut.
                                                     arbori  de  lapte  se  găsesc  în  Guyana.  Locui­                                   din  monarchie.
          scrie  »l’Italie«  —  basându-ne  pe  date  rela­                                         Un  grup  de  bărbaţi  cu  renume  literar
                                                    torii  îl  numesc  *Hia-Hia«,  adecă  «dulce-                                              înregistrând ştirea aceasta îmbucurătoare
          tiv  oficiale,  care  fură  publicate  în  1864  de                                  bine  cunoscut,  va  da  fel  de  fel  de  învăţături
                                                    duice».  «Hia-Hia»  creşte  de  obiceiu  pe  mar­                                     şi  care  însemnează  totodată  un  «nou  pas
          un  ziar  catolic.                                                                   folositoare pentru tot  Românul, fie acela  domn
                                                    ginea  lacurilor  şi  a  rîurilor.  Coaja  şi  fructele                               înainte»,  nu  putem  de  cât  să  felicităm  pe
               După  acest  ziar,  biserica  Sft.  Petru                                       ori  ţăran.
                                                    lui  cuprind  atâta  lapte,  încât,  când  se  taie                                   conducătorii  primului  nostru  institut  finan­
          poate  conţinea  54.000  de  persoane.                                                    In  anul  al  doilea  şi  cei  următori  vom  ciar,  pentru  succesul  obţinut.
               Cu  ocasiunca  jubileului  lui  Leon  XIII.,   un  pom,  apele  rîului  se  înălbesc,  şi  devine
                                                    un  rîu  de  lapte.                        continua  cu  îmbogăţirea  acestui  material  pus
          comitetul  pelerinagiurilor  netipărind  decât
                                                          Negrul  face  se  curgă  lapte  dintr’un  ar­  în  ordinea  cea  mai  perfectă  astfel,  că  cei-ce
          22.000  bilete,  s'a  putut  circula  în  toată  voea
                                                     bore  şi  fiind-că  natura  e  bogată  şi  îmbelşu­  vor  aduna  la  un  loc  călindarul  nostru  în timp   Uscatul  fructelor.
          prin  biserică.
                                                    gată  în  asemenea  fructe,  Negrii  nu au  nevoe   de  câţiva  ani,  vor  avea  o  bibliotecă  mult
               Dacă  comparăm  această cifră de 54.000
                                                     a  falsifica  laptele,  cu  făină,  scrobeală  sau  folositoare  în  toată  privinţa.
          cu  numărul  persoanelor,  care  pot  să-’şi  gă­  4                                                                                 Prepararea  prunelor  uscate.
                                                     alt-ceva,  după-cum  fac  la  noi  lăptăresele.  Atragem deci atenţiunea publicului nostru
          sească  loc  în  celelalte  mari  biserici  din  Eu­                                                                                          (Urmare  şi  fine).
          ropa,  dăm  peste  tabloul  următor:            Iată  dar  cum  îngrijeşte  Dumnezeu  de  şi  în  deosebi  a  dlor  preoţi  şi  învăţători  de pe
                                                     om,  dându-i:  pâne,  din  fructul  vieţii,  untul  acuma  asupra călindarului  „Cart ea  R o m â ­  Felurite  fructe  să  pot  usca.  In
               Dome  din  Milan  37.000.
                                                     din  pomul  Carit,  şi  lapte  din  «Hia-Hia*  I  nii lu 1“,  care  pe  lângă aceea că  va  fi  adjustat
               Sft.  Paul  din  Roma  25.000.                                                                                             special  pentru  prune  care  ar  fi  mijlocul
                                                          Ar  fi  minunat  dacă  s’ar  prăsi  şi  la  noi  după  cerinţele  cele  mai  perfecte  a  timpului
               Sft.  Sofia  din  Constantinopol  23.000.                                                                                  cel  mai  eftin  de  a  le  utilisa?  Uscarea
                                                    asemenea  atbori.  Ce  berechet  ar  fi  pe  capul  modem,  va  fi  totodată  şi  foarte  ieftin.
               Notre-Dame  din  Paris  21.000.                                                                                            sau  transformarea  lor  în  ţuică?
                                                     leneşilor I
               Dome  din  Florenţa  20000.                                                                                                     Principala  întrebuinţare  a  pruni­
               Catedrala  din  Pisa  13.000.                                                                                             lor  e  ţuica.  Un  hectar  de  pruni,  inclu­
               Sft.  Marcu  din  Veneţia  7.000.       Dela  şcoalele  medii  gr.or.                  B I B L I O G R A F I E
                              *                                                                                                          siv  fabricarea  ţuicei, reclamă  anual  chel-
               Un  ou  de  4 0 0 0   Cor.  Un  ou de  alea,   române  din  Braşov.                                                        tueli  în  sumă  de  130  lei  şi  produce
          pasere  din  familia  pringuinelor,  a  cărei  exis­                                      Anuarul  VI.  al  societăţii  pentru  fond  200  decalitri  ţuică  â  4  lei,  800  lei;
          tenţă  s6  credea  stinsă,  a  fost  vândut  la                                      de  teatru  român  pe  1902 — 1903  a  apărut   deci  prunele  transformate  în  ţuică  pot
          Londra  pe  preţul  de  4000  Cor.            înştiinţare pentru  anul  viitor  şcolar.  "într’un  elegant  volum  de  200  pagini,  tipărit   lăsa  un  beneficiu  de  670  lei  pe hectar
               In  total  există  în  colecţiile  publice  şi   Anul  şcolar  1903—1904  se  va  începe   la  A.  Mrueşanu  în  Braşov.  Partea  literară   sădit  cu  pruni.  Socotind  pe hectar  400
          particulare  din  lumea  întreagă,  66  ouă  de în  1  Septemvrie  1903  st.  v.,  adecă  în  14   conţine:  I.  Arta  şi  adevărul,  discursul  de
          alea,  din  cari  43  în  Anglia.         Septemvrie  st.  n.  Părinţii  cari  doresc  a-’şi   deschidere  al  d-lui  I.  Vulcan  la adunarea  din   pruni  şi  o  producţiune  mijlocie  de  40
                              *                     da  copiii  la  aceste  scoale,  sunt  poftiţi  a  se   Bistriţă,  II.  Ceva  despre  psihologia  plăcerii  kilograme  de  fie-care  prun, face  16.000
               (Un  palat  în  vezduh).  Un  Englez,  de   presenta  cu  fiii  sau  cu  fiicele  lor  în  cance­  estetice  de  Dr.  Iosif  Blaga,  III.  Cum  jucăm   kilogr.  prune,  producţiune  mijlocie  a
          o  sută  de  ori  milionar,  dl  Fay,  stabilit  la   laria  direcţiunilor  respective  în  zilele  de  1,  2   teatru î l   de  Dr.  V.  Branisce,  ambele  lucrări   unui hectar.  Dintr’o sută de  kilogr. se ob­
          Guanajoto  (America),  a  început  să  constru-   şi  3  Septemvrie  v.,  adecă  14,  15  şi  16  Sept.   cetite  la  adunarea  din  Bistriţă,  IV.  Despre
          ească  un  palat  minunat  în  văzduh,  înalt  de   st.  n.  pentru  înmatriculare.  —  Şcolarii,  cari  efectul  artei  de  Ioan  Păcurariu,  conferenţă   ţin 25 kilogr. prune uscate deci din 16.000
          cel  puţin  o  sută  de  metri,  înconjurat de gră­  se  înmatriculează  pentru  prima-dată  la  şcoa­ ţinută  cu  mult  efect  la  adunarea  din Bistriţă,   kilogr.  vom  avea  4000  kilogr.  prune
          dini  nemăsurate,  cari  amintesc  legendarele   lele  noastre  medii,  vor  aduce  testimoniu  şco­  V.  Mişcarea  teatrală  la  noi  în  anul  1902  uscate,  â  20  lei  suta  face  o  valoare
          grădini  suspendate  din  Babilonia,  şi  la  cari   lar,  extras  de  botez  şi  certificat  de  revacci-  de  Dr.  Iosif  Blaga,  biografia  membrului  fon­ brută  de  800  lei.
          se  va  ajunge  printr’un  ascensor  gigantic.  nare.  T estim o n iu l  şco lar,  de  pe  clasa   dator  Iosif Hossu.  Partea  relativă  la  admi­  Folosul  ar  fi  acelaşi.  Prunele  afu­
               Dl  Fay  crede  că  trebue  să  trâeşti  la   precedentă a u  să-l  presim te toţi  şc o la rii,  nistraţie  conţine  toate  raporturile,  hârtiile  şi   mate  sunt  un  obiect  de  consum  plătit
          acea  înălţime,  ca  să  fii  ferit  de  microbii,   cari  vin  a  se înmatricula,  aşadar şi  şcolarii,  datele  despre  adunarea  generală  din  Bistriţă,   bine  totdeauna  în  comerciul  mare.
          cari  infectează  atmosfera  marilor  oraşe.  cari  au  absolvat  c asa  precedentă  la  şcoalele  urmează  apoi  discursurile  ţinute  la  adunate,   *
               Palatul  din  văzduh,  care  va  avea  nu­  noastre.  In  30  August  şi  în  1  Stpt.  v.  dela   cum  şi  descrierea  amănunţită  a  festivităţilor   Dl  Nicolae  Filipescu  urmează  Dlui
          mele  de  «palatul  Semiranriidei»,  va  fi  în  co­  8 —12  ore  a.  m.  şi  dela  3 — 5  ore  p.  m.  se   cu  vocile  de  presă  asupra  adunării.  Membrii
          municaţie  telefonică  cu  oraşul  Guanajoto  şi   vor  ţinea  examenele  supletorii  şi  de  ernen-   fondatori  are  societatea  a)  vii  61,  bj  morţi   Fleva  în  ministerul  agriculturei  In  De­
          apa  va  fi  adusă  printr'un  isvor aşezat la oare­  dare.  Cei-ce  s’ar  presenta  mai  târziu,  au  să   32,  ordinari  pe  vieaţă  a)  vii  52,  bj  morţi  27,   cemvrie  1900,  dl  Filipescu  depune  în
          care  depărtare.                          petiţioneze  la  direcţiune,  dovedind cu  atestat   ordinari  141.  In  anul  1902  s’au  dat  151  de  cameră  un  proiect  de  lege  pentru  în­
               Acest  palat,  sprijinit  de  stîlpi  enormi   valabil  causa  întârzierii.     representaţiuni  teatrale  in  21  de  comitate  curajarea  fructelor  uscate  cu  disposi-
          de  fer  masiv,  va  fi  construit în  întregul  din...   Toţi  şcolarii,  cari  intră  în  I.  gimnasială   locuite  de  Români,  în  anul  1901  s’au  dat   ţiile  următoare:
          hârtie 1                                  sau  I.  reală  pot  fi  supuşi  unui  examen  de   117,  ear  în  1900  112.             a)  Ministrul  era  autorisat  să  îm­
                             *
                                                    primire  conform  normativelor existente.  Exa­                *                     prumute bani comunelor sau particularilor
              Tălpi metalice. In  Germania şi  în  Olanda
                                                    menul  de  primire  se  va  ţinea  în  30  August   Poveştile  d-lui  I.  Pop  Reteganul  edi­
          s’au  făcut  în  armată  încercări  cu  nişte  tălpi                                                                           cari  vor  instala  sau  vor  pune  în  lucru
                                                    v.,  1  şi  2  Sept  v.                    tate  de  tipografia  «Poporul  român»  din  Bu­
          de  fir  metalic,  muiate  într’o  substanţă  ase­                                                                             cuptoare  pentru  uscatul  fructelor,  până
          menea  cu  cauciucul  Se  zice  că  aceste  tălpi   Hotă.  —  Şcolarii,  cari  vin  dela  un  dapesta  să  continuă.  Am  primit  acum  bio-   la  60%   din  valoare^  uscătoriei.
          ar  fi  mai  trainice  decât  cele  de  piele  şi  n’ar   institut,  unde  în  gimnasiul  superior  nu  au  şura  II.  din  volumul  I.  * Dela moara din sus«   b)  Materialul  adus  din  străinătate
                                                    învăţat  limba  grecească,  au  să  fie  supuşi  care  conţine  2  coaie.  Putem  spune, că aceasta
          costa  decât  pe  jumătate  preţul.
                                                    unui  examen  de primire  din limba  grecească. va  fi  cea  mai  frumoasă  colecţiune  de poveşti  pentru  instalarea  acestor  cuptoare  să
               Inventatorul,  care  locueşte  în  Nurem-
                                                         Didactrul  în  gimnasiul inferior  şi şcoala  a  d-lui  Reteganul.              scutea  din  taxele  vamale.
          berg,  ar  fi  găsit  capitalişti  pentru  a  putea
                                                    reală  este  de  24  cor.  pe  an,  ear’  în  gimna­           *                          Dl  Filipescu  voia  să  îndrumeze
          da  inventaţiunii  sale  o  mai  mare  răspândire.
                                                    siul  superior  (clasa  V.—VIII.)  de  40  coroane   XVII.  Programa  şcoalei  civile  de fete   prin  lege,  pomologia  română  pe  calea
                                                    pe  an.  —  Cei  înmatriculaţi  pentru  prima-  cu  internat  şi  drept  de publicitate  a  > Asocia-   industrialisărei,  ajutând  particularii  sau
          Arbori cari produc pane, unt şi lapte.    dată  mai  plătesc  odată  pentru  totdeauna  o  ţiunii  pentru  literatura  romană  şi  cultura
                                                    taxă  de  primire  de  8  coroane.  Şcolarii  nero­ poporului  române  din  Sibiiu,  pe  anul  şcolar   comunele  să  cumpere  şi  să  instaleze
               Se  ştie,  că  arborul-pâne  este  marea   mâni  plătesc  didactrul,  taxa  de  primire  şi  1902/1903  publicată  de  Dr.  Vasile  Bologa,   aparate  perfecţionate  pentru  uscarea
          brutărie  a  pădurilor  din  ţările  cele  calde.  El   taxa  pentru  fondul  de  pensiune  duplu.  Taxa  director.  Broşură,  cuprinde  pe  43  pagine:  fructelor.
          se  află  mai  cu  seamă  în  insulele  Fil'pine  şi   pentru  fondul  de  pensiune  este  în  gimnasiul  Câteva  probleme  ale  şcoalei  româneşti  dela   E  de notat şi  faptul,  că  anul  acesta
          Mariane  şi  în  Australia.               superior  10  cor.,  ear’  în  gimnasiul  inferior noi,  de  Ion  Borcia.             ministerul  instrucţiei  publice  a  trimis
   1   2   3   4