Page 1 - Activitatea_1903_09_36
P. 1
V
Anul III. Orăştie, 17 Septemvrie n. 1903 Nr. 36
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
Pe au 6 cor. pe 1/3 an 3 cor.
se plătesc cu preţuri foarte
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a seadresa
redacţiei şi acelea nu să îna
P e n tru R om ân ia şi s tră in ă ta te :
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se primesc. Un număr costă 12 bani,
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF-RF.DACTOR: REDACTOR RESPONSABIL, :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
acelora; greutăţile transportului; apoi scum- reduse. Cu guvernul român încă sunt în cur le faceţi o plăcere, celor-ce au împlinit
Apele minerale. petea sticlelor, dopurilor şi capsulelor. gere trădările pentru scăriţarea taxelor de trei ani însă le faceţi o uşurare şi o
La acestea se mai poate adauge, că transport.
plăcere, pentru-că\ câţi veţi merge sub
România s’a isolat, aproape cu desăvârşire Trebuie să ajungem la aceea, ca publi arme, făcându-vă rostul vostru propriu,
— +CIi+— dela consumul apelor noastre; apa importată cul încă să fie admis la consumarea apei mi chiar atâta vor veni acasă şi vor form a
o supune la noi spese de analisare, o în nerale cu preţuri mai scăzute. fam ilii de sine stătătoare.
Pe român îl caracterisează modes
greunează cu vamă şi dare de consum co De încheiere articlul din »Ellenzăk«, D ar mai presus de toate aceste
tia în toate ale lui întreprinderi, fie
munală. apelează la patriotismul elementului maghiar lucruri bune, voi înşivă vă uşuraţi soartea
acele de ori şi ce soiu. — Aceasta au să se folosească de apele minerale săcuieşf,
Motivul cel din urmă este indiferentis voastră şi vă împliniţi de bună-voie şi
fost călăuza însemnatei întreprinderi, mul nostru propriu. făcând chiar şi propagandă în locuri, unde la timp potrivit datorinţa cătră scumpa
ce institutul de credit şi economii „Da- Recunoaştem, zice >Ellenzăk«, că pro apa naturală de beut este rea, şi mai cu seamă voastră ţară, pe care Românul au iu-
cia“ din Orăştie a urmat cu apa mi prietarii Isvoarelor cearcă numai la venitul în Ungaria de jos. —«. bit-o totdeauna şi nici când nu au tra-
nerală din isvorul seu cu acelaşi nume. rapid şi cât de mare, să fereşte însă a aduce Până aci „Ellenzdk" cu lamentările dat-o.
jertfele cuvenite pe lângă o manipulare cu sale. întemeiaţi pe purul adevfer şi pe Inştiinţeze-se fieşte care fără amâ
Convinşi despre calitatea superioară
rată şi reclam mai extins, urmarea acestora experienţa proprie, apoi pe datele ce nare la prim arul comunei şi pretindă
a apei, după cum dovedeşte analisa de este desconsiderarea apei ca atare chiar si a fi dus înaintea comisiunii de asentare,
pe pagina a patra, făcută de cel mai din partea consumenţilor indigeni, apoi pre- le avem la disposiţie, o împrejurare care să poate face totdeauna şi fă ră
însemnată suntem siliţi a i-o respinge
autorisat organ din Ungaria, am pus-o ferirea apelor străine, cari din tot punctul pedecă.
în circulaţie în cerc la început mai re- de vedere sunt cu mult mai inferioare. foii clujene şi anume: La asentare băieţi!!
strîns, acum îns6, după ce s’a finalisat N;ci e x p o s i ţ i i l e locale, ba nici Noi am plătit pentru analisa apei
chiar societăţile hotelierilor şi foaia lor spe în Budapesta netto 600 cor. pe când
lucrările de lipsă, aflat-am cu cale a
cială nu au fost în stare a promova consu în România, după cum avem deja in C risa g u vern u lu i In
trece chiar şi frontiera, cu micul scop
mul apei în mod recerut. formaţia, abea avem să plătim cam ioo p erm an en ţă
de a o pune la disposiţia statului în Lucru natural, că ţara aste plină cu
ţor. „B. H.“ constată, că afacerea cu
vecinat România, unde din propria ex apă minerală artificială străină şi publicul îşi
In Budapesta a făcut analisa un schimbarea guvernului s’a amânat pe
perienţă prea bine ştim, că simţită este astâmpără setea cu apă de Krondorf, Bilini, timp mai îndelungat şi nehotărît Nici
lipsa de apă sănătoasă, ear aceea ce Gishilbli, pe lângă acestea cu apa de cristal singur specialist, pe când în România un bărbat de stat dintre cei ascultaţi
cu mult mai nepreţuită. se face analisa prin o comisie de spe
până acum s’a importat acolo este peste nu este în stare se spuie eventualele
Reclamul apelor minerale indigene ar cialişti.
măsură costisitoare, încât publicul mai urmări ale crisei. Declaraţia categorică
trebui să fie pe toate locurile publice. Despre resultatul analisei de acolo
sărman nu o poate procura şi prin ur a Maiestăţii Sale referitoare la armată
Scumpetea transportului aduce cu sine că şi eventualul comerciu, la timpul seu. ia cam pus pe gânduri pe toţi. Teme
mare nu poate beneficia de ea.
apa minerală săcuiască deja la Isvor este prea rile contelui Tisza Pista au adus aproape
Am pus-o la disposiţia celui mai scumpă cu 8 bani litra. Deja în Murăs-CLor-
pe toţi în oare-care zăpăceală.
competent for, urmând întru toate pre heiu să vinde în ospătării cu 40 bani în L a asentare băieţi! încurcăturile ivite şi trase ca de
Bpesta cu 90 bani. Causa este rîvna prea
scriselor de acolo. Vă este cunoscut tuturor, că în ăst p£r au adus cu sine neînţelegeri între
mare de câştig a ospătarilor. Aceştia să scusă
Spre informarea celor chemaţi de an feciorii noştri, cari au împlinit trei membrii guvernului actual şi chiar şi
cu aceea, că sticle multe se sparg şi acestea
acolo şi de aici, lăsăm să urmeze ur ar fi scumpe. ani de serviciu militar, nu au venit în partidul guvernamental-liberal, care
nici la consfătuiri nu se mai poate
mătoarele . Aceasta din urmă împrejurare, adecă acasă aduna. Toate combinaţiile ce s6 fac
„Ellenzăk“ din Cluj, în nr. 205 tftiniiea sticlelor s’ar putea ajuta prin un Aciasta este urmarea încurcăturilor azi, mâne s6 prăbuşesc.
patriotism mai adevărat, procurându-le dela fa din dieta ţării.
dela 11 Septemvrie a. c. să ocupă la Trist, dar adevăraţi
brica din Borsâk şi nu din Ausig. Chiar şi cap La alt loc a fo ii noastre intenţionat
loc de frunte cu „Pedecile circulaţii
sulele s’ar putea prepara aici cu preţuri mai mici. am publicat cum să fac asentările în
(comerciului) apelor noastre minerale"
Ca transportului costisitor capăt să se România şi că ce este serviciul militar, Los von K o su th t
şi înşiră: pună, ar fi chemarea ministerului autorisat, numai ca să vă sfătuim a vă înştiinţa
Los von L n garn t
»Apele minerale secuieşti de şi sunt care dator este să aibă în vedere problemele unul fieşte care' de bună voie la asen
special de bune, puţini le consumă, ba anul de desvoltare a industriei şi comerciului in tare, la cercurile voastre de întregire. Aceştea sunt cuvintele strigate în
de faţă arată chiar şi o scădere însemnată. digen. Prin aceasta s’ar ajunge acea dorinţă, Prin aceasta dovediţi înşivă şi ne dieta provincială a Austriei de jos, când
Cine a scrutat după motive, serios afirmă, ca oraşele noastre şi chiar şi străinătatea să siliţi de nime o adevărată iubire de pa primăriul Vienei Lueger şi-a finit vor
că acelea sunt: lipsa de reclame şi mărginirea poată consuma npele noastre cu preţuri mai trie, ear’ mai marilor voştri la miliţie birea sa în contra ordinului ministrului
Spre lauda neamului nostru este faptul,
Serviciul militar mai este şi un serviciu
FOIŞOARA Recrutarea oştenilor în România că din toate popoarele cunoscute în Europa de onoare, căci chiar pământenii nu’s primiţi
şi serviciul militar. prin veacul XIV, singur poporul nostru ro dacă au fost condamnaţi pentru crime
mânesc, sub marele nostru Mircea, ajunsese ori alte vine ruşinoase; astă îngrădeală a le
— +!=>►—
să înjghebeze pentru întâiaşi dată o oştire giuirii este cât să poate de bine chibzuită,
|£n vremurile mai vechi serviciul militar permanentă regulată, cu care a ţinut piept
Cântăm libertatea şi numele sfânt căci cum o să stea un astfel de om între
A l ţării străvechi şi-al acestui pămentl nu era socotit ca o datorie pentru fie-care vrăşmaşilor vreme îndelungată. Nici că se mulţimea oştenilor nepătaţi şi cuminţi.
Iubirii de neam, ce de-afururi ne-a fo st pământean, aşa că oştile se recrutau din putea altfel, de vreme ce poporul nostru
Serviciul militar mai este şi personal:
O pavhă ’n lupte, şi ’n pace-adăpost strânsură, adecă oameni fără căpătâiu, de este de neam mare viteaz şi mândru.
Câniămu-i supremul ei cântec, adecă el trebue făcut de fiecare pământean
multe ori din cei certaţi cu cinstea şi Serviciul militar şi chemarea flăcăilor prin sine însuşi, ear nu prin alţii, neputând
Cu vesele glasuri de tinere fir i chiar străini de neam. Oştirea asta formată la oaste după legiuirile noastre de acuma, se a se da nimeni ia o parte, nici a pune om
Cuprinşi de-amintirea străbunei măriri, din adunătură, se înţelege, nu era cu dor de face astfel:
Spre soare ni-e gândul, şi mergem spre el în loc, nici a plăti bani, toţi laolaltă trebue
ţară, căci dacă azi nu era mulţumită cum o După art. 18 din constituţia ţărei noas să-l Iacă.
Lumina ni-e ţinta, şi binele ţel —
plătea o stăpânire, trecea la alta care-i dădea tre, tot Românul este dator a face serviciul
Trăiască-ne ţara şi neamull Acum că am arătat temelia pe care este
mai mult. Din pricina aceasta răsboaiele în militar legiuit; ear străinii dacă nu’s născuţi
Cu dreapta *nălţată spre Tatăl de sus aşezată temelia recrutărei, să vedem regulele
vechime erau adevărate goane după jafuri, în ţară şi dovedesc că au făcut armata în
Jurat-am pe tot ce strămoşii ne-au spus \ după care se face chemarea anuală a ti
de oare-ce oştile ne având o regulată întoc ţara lor, sunt scutiţi.
Unire ’ntre fra ţi, şi pe Domn se-î iubim nerilor.
Ş i altarul de je r tf al naţiunii s i fim mire a drepturilor şi datoriilor militare, erau Legiuirea scuteşte de oaste pe acei cari Pentru-ca flăcăii în vârstă de chemat la
Ş i sufletului neamului nostru, libere să se hrănească cum vor putea, aşa că na suferit o condamnare ruşinoasă, ca nevred
oaste, să fie aduşi la casarmă, trebuesc să-
ţara învinsului, era pustiită cu totul de oas nici de-a purta aima, asemeni şi pe cei orbi,
Iar dacă protivnicii numelui tiu vîrşite felurite forme şi anume:
tea biruitorului.
Cu (şti ar veni ca si-ţi facă vru n riu, şchiopi, sau cu alte beteşuguri, ca nepu 1. înscrierea lor, care să face când flă
Ridică-te mândră şi nu te ’ngrifa, Cu trecerea vremei şi când statele şi-au tincioşi. căul împlineşte 21 ani, la 1 Decemvrie a
Căci inima noastră e inima ta, dat o aşezare temeinică, mărginită în anume Vedem dar că serviciul militar nu este nu
Tu 'ncrede-te '« fiii tii, Mamă. anului în care urmează a fi chemat.
pământuri, cuprinzând anume naţii, mai mult mai o datorie, ci este şi un drept cetăţenesc
De regulă înscrierea se face cu un an mai
Iar dac'ar perl de pe ’ntregul păment ori mai puţin apropiate prin sânge, au înce şi să ştie că numai Românii pământeni au nainte, prin luna Octomvrie, de fie-care pri
Iubirea de neam şi-al credinţei avînt: put să dea şi oştirilor o întocmire regulată, ast-fel de drepturi; altfel nici nu se poate
Asilul lor vecinie gă sin dud în noi mar al comunei, fie după condicele de naş
aştzându-le pe temelii tari aşa fel c£, tot ce înţelege în epoca noastră întocmirea oştilor,
Le-am creşte, ca ear s i le dăm înapoi teri ţinute la primării, fie după chiar spusa
e pământean să facă de o potrivă parte din căci cum te-ar apăra străinul când n’are în
M ai tari şi mai trainice lumii. flăcăilor, ori a părinţilor, cari sunt datori
___________ G, Coţbuc, oaste terminul trebuincios şi la primejdie să-şi ţară lagături de familie şi, mai pe sus, iubire ca singuri să meargă şi să-şi înscrie fe-
jertfească vieaţa pentru patria sa. de patria care nu e a lui?
