Page 3 - Activitatea_1903_09_37
P. 3
Nrul 37 ACTIVITATEA Pag- 3-
să ’i-le aducă anii răi, seceta, grindina, inun- Serate de-ale — unei şcoli industriale cu limba de pro ţie la braţ, în formă de doliu. O formă de
daţiunile, boala vitelor şi necăutarea produc punere românească. Să sperăm însă, că demonstraţie faţă de porunca împărătească
telor, are destul de mare nevoe de a se asi meseriaşilor români. cei chiemaţi îşi vor face şi aici dato- dată armatei.
gura contra acestor perderi. rinţa.
Khuen Hedervâry. Să lansează vestea,
In special la accidentele vitelor, marele După toate acestea s’au cetit prin
Fidelă programului sâu, „Reuniunea că Maiestatea Sa este aplicat a însărcina pe
proprietar pierde proporţional mai puţin, dl A p o l z a n sumarele şedinţelor ad
sodalilor români din Sibiiu“, a întrunit, Khuen Hedervâry, actualul ministru preşedinte
decât micul cultivator. Vaca omului nevoiaş ministrative, din cari am aflat cu multă
Joi în 27 August n. c., un numâr de abdicat, cu formarea cabinetului nou. Aciasta
este de multe-oii singura lui av> re mai de părere de rău, că apelurile adresate de
102 persoane la şedinţa literară a 8-a. în urma neliniştei ce a produs porunca îm.
samă şi pierderea animalului, printr’o întâm comitet Reuniunei surori din Alba-Iulia
Amesurat timpului de faţă, în care se părătească, publicată şi de noi în fruntea foii.
plare neprevăzută, însemnează căderea lui în şi din Sălişte, de-a arangia în una sau
fac înscrierile la diferitele şcoale, presi-
nenorocire, pe când la marele proprietar, ceialaltă din aceste localităţi în toamna
dentul Reuniunei, dl Vie. Tordăşianu, Hiperzel. In casina ungurească din loc
pierderea unui animal din 10, sau 100, nu crede a nu fi de prisos sâ ne ocupăm de faţă o exposiţie, la care se concurgă un oare-care viteaz a sfîrticat înaltul ordin
poate însemna mare lucru. cu chestia îmbrăţişării carierelor, chie- meseriaşii noştri de pretutindenea, a de zi asupra căruia era peste măsură indig
De alt-fel în Francia, unde s’au făcut mate a ne croi viitorul cu bunătăţile şi rămas fără resultat. nat. Acum, la tot caşul, va urma ceva avan
cercetări serioase asupra as gurârii vitelor, s’a neajunsurile sale. Arată cum pentru noi Intraţi în şedinţa literară propriu sare sau remunerare binemeritată.
constatat, că proporţiunea mortalităţii, este Românii, cari învăţăm mai multă carte, zisă corul — să-’i zicem de vară —
Sub steag înştiinţările de bună
mult mai mare în micile exploatări, decât abia e deschisă cariera dăscălească şi al d-lui I. S t an ci u, zugrav, compus
voie la asentare urmează mai în toate locu
în cele mari. Interesul asigurării nu stă însă cea preoţească şi cel mult cea de ad din măestri şi sodali, ne-a executat o
rile pe unde să află naţionalităţile. Aşa ves
numai în faptul că e voi ba de micul culti vocat, datorinţâ au părinţii a se gândi frumoasă composiţie corală. Dl Vasile
tim cu bucurie, că aici zilnic vedem cum
vator, şi că acest cultivator, este mai supus şi resgândi bine asupra celor de făcut Fnâţilâ, sodal cismar, ne-a predat cu
feciorii noştri să presenteazâ la visită. A r
pierderilor decât pieptietarul mare, dar şi în acum, când temelie au să pună pentru pricepere poesia «Andreiu sau luarea
faptul, că mica cultură la noi, ca şi în alte fericirea copiilor lor. Nicbpolei« de D. Bolintinianu; dl Ilie fi la loc se v ie d u p ă con u m e f i cete
părţi, represintâ cea mai mare parte din su E timpul suprem, ca părinţii din Mifca, sodal lăcătuş, a făcut mult haz cu c e t e r a ş u i satu lu i, ca la asentă-
rile m a ri. In Sibiiu s’au piesentat cam
prafaţa cultivată, represintă dacă din neno clasa păturei sus puse să nu nisuiască cu anecdota din popor «Ţiganul şi
500 deobi|aţi.
rocire nu şi calitatea, cel puţin însă cantitatea a face tot numai aşa zişi » d o m n i « iepuroaica«; măestrul pantofar, dl Ioan
înainte pentru ţară şi Im plratl
După statistica agricolă pentru 1901, la noi din fiii lor, fie ei mulţi sau puţini, fie Bologa, a fost ascultat cu vie atenţiune în
în ţară, sunt numai 4,061 de proprietari cari ei dotaţi sau nu dela natură cu facul cetirea bucăţii «Sfetnicii iadului« (pa
Bancă nouă tn Tim işoara »Păstoiul<
cultivă mai mult decât 100 Ha; pe când tăţi spirituale potrivite de-a face şcolile harul, strălucirea şi şoapta) de G. Coş-
este numele noului institut de economii în
numărul acelora, a căror cultură este mai şi fie părinţii în stare materială bună buc. Drăgălaşa şi de toţi iubita Aurica
fiinţat în Timişoara cu capital de 160.000
mică decât 100 ha., este de 937.389. După sau rea; tot asemenea nepotrivit este, Cioran (de 6 ani), fiica măestrului mă
coioane, 400 acţii â 400 cor. Cu prilejul
o ultimă lucrare publicată de cătră Ministerul ca părinţii din clasa economilor — ţă celar Man Cioran, ne-a captivat cu de-
constituirii la 14 1. c. s’a ales direcţiunea:
de Domenii, se poate vedea că cea mai mare rani, fie ei bogaţi sau săraci, tot numai clamarea unei frumuşele poesioare. D nii
P. Rotar, Dr. T. Putici, Dr. V. Mezin, I.
parte a vitelor din România se găsesc în economi să facă din fiii lor. Ştiut este, Petru Feldiorean şi Nicodim Rusu, a
Plavoşin, N. Micluţa, P. Toader, şi C. Ţăran.
stăpânirea micilor cui vatori. că pentru a putea urma cu deplin suc plăcut mult cu duetul «In fânul de
Comitet de revisie: 1. Popu, E. Mezin jun.,
Asa bună-oară din o miie de proprietar ces studiile, pe lângă facultăţile men curând cosit«. Drept variaţiune, dl no
D. Adam, A. Blajiu şi I. Ursulescu.
de vite bovine, numai opt sunt mari proprie tale bine desvoltate, să recere ca băiatul tar I. Apolzan ceteşte interesanta sa
tari şi mari arendaşi; ear 862, sunt mici să nu fie mereu preocupat de lipsurile disertaţiune asupra exposiţei industriale, Exam ene de pădurari. De la ministrul
cultivatori de pământ; ori alt-fel exprimat, materiale zilnice, şi ştiut este, că moşioara aranjate de «Reuniunea cetăţenilor şi ung. de agricultură se face cunoscut, că exa
din o miie de boi, numai 7—8 aparţin ma părintelui ţăran, din care cu chiu şi vai industriaşilor din Sibiiu«, disertaţiune menele de cualificaţie pentru vigili de pădure
rilor proprietari şi arendaşi; ear 870 micilor îşi susţine număroasa sa familie — pu viu aplaudată. Dl Nicodim Rusu, reci- se vor ţinea în 19 Octomvrie st. n. şi zilele
cultivatori. ţintică parte are să revină fiilor săi, teazâ frumos poesia „Floarea11 de I. A. următoare în Budapesta, Pojon, Besztercze-
In Francia, unde cum v’am spus, s'au când aceştia îşi vor croi casă şi masă. Lâpâdat, ear’ după dînsul d-şoara Maria bânya, Miskblcz, Caşovia, Sigetul-Marmaţiei,
făcut studii întinse asupra acestei cestiuni, s’a Stând astfel lucrul să ne întoarcem pri Simtion, ne cântă câteva doine drăguţe. Cluj, Braşov, Sibiiu, Timişoara, Pâcs şi Szom-
constatat, că într’un singur an, 1888, paguba virile asupra însemnătăţii şi foloaselor, Dl Vasile Frâţilâ ne predă fără greş şi bathely la casa comitatensâ, ear examenele
provenită din mortalitatea vitelor s’a ridicat ce ni-le îmbiu industriile şi meseriile. cu destul sentiment poesia „Când te-am de cualificaţie pentru vigili de vânat se vor
la aproape 39 mii franci. Gândiţi-vă, câte Pe când pentru susţinerea unui \iâzut“ de T. Şerbănescu. Două cântece ţinea în legătură cu cele pentru vigilii de pă
vite nu pier la noi numai dm causa acciden fiu, care urmează şcolile, părintele seu corale, frumos executate sub conducera dure : în Budapesta, Pojon, Szombathely şi
telor neprevăzute, cum ar fi inundaţiuni, că trebue să muncească din greu 10— 20 d-lui Stanciu şi câteva frumoase arii Cluj. Cei cari doresc să fie admişi la tacerea
zături, ori din causa*fiarelor sălbatice. de ani, pentru fiiul dat la anumite me cântate de d-şoara profesoară Eugenia acestor examene, au să-'şi înainteze cererile
serii îngrijirea de susţinere abia ţine 3 brecu la pianul nostru, au fost punc instruite cu atestat autentic la inspectorul
In special pentru perderile pricinuite de
cel mult 5 ani, şi nu odată ni-se în tele finale, după cari au urmat sortarea silvanal al cercului silvanal respectiv, până
cătră fiare, s’a încercat a se face o statistică
tâmplă, că isprăviţi cu multele şcoli, celor 18 cărţi, dăruite de Reuniune. la 1 Octomvrie st. n.
din care ar reeşl, că în anul 1900, animalele
părintele necesitat este a mai jertfi Nu pot lăsa ne amintit la acest loc
sălbatice au mâncat 42.125 de cai, boi, vaci
pentru noi din sudoarea feţei sale. Nu frumoasa suprindere, ce dl P. Ilieş, mă G ra ţiarea u n u i soldat. Sergentul
şi oi.
tot astfel e cu fiitorul măiestru, de estrul compactor, ne-a făcut prin dărui dela honvezi Foenyi (din Becicherec) avea
Pentru a curma însă perderile pricinuite răul nărav de a maltrata soldaţii, cari erau
oare-ce băiatul trecut odată peste anii rea unui ou mare, roşu sculptat din
prin accidentele vitelor, nu este alt mijloc puşi sub comanda lui. A păţit o însă. Mai
de ucenicie, îşi câştigă singur plătuţa lemn, ou, ce conţinea nu mai puţin de
de cât asigurarea mutuală. Intr’adevăr suntem înainte a bătut pe un soldat în mod bestial,
sa, din care se hrăneşte, se îmbracă, 10 alte ouă, toate sortate între cei care era trântit la pământ şi suferea cele mai
conştienţi, că ideea de mutualitate este greu
ba adese ori îşi adună din tinereţe bani presenţi. ticăloase tractâri şi lovituri. Aceasta ticăloşie
de Introdus şi la noi, cum a fost de Introdus
albi pentru zile negre. Că ce se poate intru atâta a supărat şi indignat pe tobaşul
şi în alte ţări, din causa simţemintelor de face pe calea meseriilor, o vedem noi Dl president, punând în vedere Nicolae Curcu, care privea maltratările ca-
neîncredere şi rivalitate profund înrădăcinate începerea cu 1 Sept. a probelor de meiadului său, încât a luat puşca celui chi
zilnic. Aici în Sibiiu d. e. pe când sunt
în poporaţiunea rurală. Totuşi graţie munci cântări şi a probelor teatrale pentru o nuit şi aşa a lovit pe sergent, de a fost silit
mulţime de măiestrii, între cari şi un să zacă mai mult timp morbos.
desinteresate, şi jertfelor ce s'au adus de producţiune din Oct., mulţumeşte par
frumos număr de Români, cu casă pro Tribunalul militar l-a judecat pe tobaşul
cătră oamenii de bine, a ajuns de a se face ticipanţilor şi harnicilor debutanţi şi
prie, pe atunci dintre » d o m n i i « nos- Curcu la moarte prin glonţ, precum este
minuni, chiar acolo unde se credea că nicii ne doreşte să ne revedem cu bine la
trii abia găsim ici-colea câte unul, care prescris, când cel mai mic atacă cu fapta pe
odată nu vor prinde rădăcini asociaţiunile să lase câte o căşcioară drept moşte şedinţa a 9-a din ultima Joi din Sep mai matele său; pe săigentul numit încă l-a
cooperative cu caracter mutual. Astăzi în temvrie după c. n. judecat la 6 luni închisoare, pentru maltra
nire urmaşilor lor.
toate ţările civilisate există puternice socie — Ş l IE TOT. — tarea supusului său, care este aspru oprit.
Să luăm apoi neatirnarea, de care
tăţi pentru asigurarea vitelor. Maiestatea Sa a graţiat pe Curcu, schim-
se bucură măestrul nostru, stăpân pe bându-i pedeapsa, in loc de glonţ, la 2 ani
Dar dacă nu este tocmai greu lucru de avutul şi pe voinţa sa. De sine înţeles, temniţă.
a întocmi societăţi de asigurare cu bază curat că sunt meserii, pe cari dacă e să le NOUTĂŢI Aceasta a făcut mare sfară în cercurile
comercială, cum sunt de pildă Societăţile de îmbrăţişăm mai cu folos, neapărat este militare.
asigurare asupra vieţii, sau contra inccendiilor să urmăm mai multe şcoli de cum se Din aceasta faptă măreaţă să vede, că
Sfinţirea episcopului Dr. Vasile M. Sa este contra bătăii în armată.
şi a grindinei, nu e tot astfel când e vorba face aceasta acum. Pilde în aceasta pri
IŢossu. Luni, ziua sf. Mării mici, s’a
de a organisa societăţi mutuale, interesând vinţă aflăm destule în oraşul nostru, în
săvîrşit sfinţirea întru Archireu al die- S F A T U R I
direct, pe înşişi locuitorii unui sat la bunul care găsim între conlocuitorii noştri
câşei gr,-catv române de Lugoj, Uus-
mers al întreprinderei lor. străini un număr însemnat de meseriaşi
ti&âtea Sa dl Dr. Vasile Hossu. Ac- De aceea, nu mânca cireşe dintr’un
La noi până acuma, nici o societate n’a cu multe clase reale sau gimnasiale.
tyj sacramental l-a săvîrşit Excelenţia blid cu domnii, ca sâ nu-ţi arunce sîm-
primit în cadrul operaţiunilor sale asigurarea, Ai noştri, durere, numai puţini foarte
Să Archiepiscopul şi Metropolitul Domn, burii în ochi.
vitelor, ear satul n’a intervenit, spre a Intro puţini au trecut peste şcoalele primare. *
Dr. Victor Mihâlyi de Apşa cu asistinţa
duce asigurările obligatorii, cum de ex. a Ajuns mâestru: să ne cinstim meseria,
Episcopului Dr. Demetriu Radu şi 12 Mu crede tot ce auzi şi nu vorbi
făcut guvernul bulgar, pentru as gurarea Ce să ţinem cu sfinţenie la cuvântul dat canonici din Blaj şi Lugoj. tot ce crezi.
realelor contra grindinei. Chiar dacă Societă şi să ne întrecem întru a servi muşte
ţile actuale de asigurare se vor decide de a riilor nostrii cu lucru bun şi solid. Ur Peste 2000 inteliginţă şi popor
au luat parte la acest act solemn, deşi Nr. 90711903.
primi între operaţiunile lor şi asigurarea vi mând astîel folositori ne facem nouă
toate să făcură în cea mai mare linişte
telor, totuşi din această măsură vor trage înşine şi folositori vom fi şi obştei, care Onor. Redacţiuni „Activitatea 11
După cât suntem informaţi, Vineri,
foloase mai mult proprietarii mari, de cât ne va respecta şi ne va sprijini. Din Looo.
micul agricultor, precum s’a întâmplat şi se frumosul tractat, compus de harnicul 25 1. c. cu trenul accelerat de 12 ore
întâmplă în ţări mai înaintate în cultură de nostru notar, dl Ap ol z a n , pe care amiazi va trece pe aici cătră Lugoj. Beoare-ce oficiul postai şi de te
Cât ţara noastră. Micul agricultor este nevoit ni-’l va ceti astăzi, tractat asupra ex- La mulţi ani stăpâne! leg ra f din loc la 27 l. c. să m ută în
noul edificiu din stra d a m o rii, lângă
de a se ajuta de multe ori prin sine însuşi, posiţiei industriale, ce tocmai e deschisă,
şi nu arare ori acest ajutor îi este mai de prilegiu vom avea a ne convinge despre Congresul naţional bisericesc român oficiul protopresbiteral gr.-or. ne ru
folos, decât dacă i-ar fi venit dela străini bogăţiile şi frumseţele aflătoare în ex- este convocat la şedinţe ordinare pe ij 14 Oc- găm a se aduce la cunoştinţa publi
sau de la stat. posiţie şi datorite muncii şi cinstite şi tomvrie a. c. la Sibiiu. cului în preţu ita D-voastră foaie.
neobosite a meseriaşului. Ordştie, la 21 Septemvrie 1903.
(Va urma). I . K a lin d e r u .
De încheiere vorbitorul aminteşte Clopy, 1 9 0 3 . IX /16. Universitarii din Ehrlich Âgoston, m . /.,
de neajunsurile, ce ne întîmpină lipsa Budapesta poartă frânghii cu aceasta inscrip şeful oficiului.