Page 1 - Activitatea_1903_10_38
P. 1
Anul III. Orăştie, i Octomvrie n. 1903. Nr. 38
IN SERŢIUN I: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe J/2 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
4 coroane.
Manuscriptele sunt a se adresa
redacţiei şi acelea nu să îna
Pentru Rom ânia şi străin ătate:
poiază. Pe an 16 franci.
Un număr costă 12 bani
Epistole nefrancate nu se primesc.
EDITOR, PR O PR IETA R ŞI ŞEF -RED A CTO R: REDACTO R RESPO N SA BIL :
A p a r e în f i e c a r e Joi.
D r. A urel M untean L a u r i a n B e r c i a n
Aceste calităţi eminente sunt me Dela Budapesta. cele aplause, cari au erupt după ce
Ilustritatea Sa nite a potenţa alipirea şi iubirea cătră şi-a sferşit D-sa vorbirea.
— mm----- Ii răspunde dl I. Lăpădatu când.
nou alesul Episcop, tace ca bucuria
Dr. Vasile Hossfc. Onorată Redacţiune I de prof., accentuând stima şi reverinţa
noastră să fie nemărginită, cari toate
care a dovedit-o tinerimea română tot
numai încredere, va naşte în un viitor Eri în 27 1. c. şi-a ţinut tinerimea deauna faţă de cei bătrâni.
Cuprinşi de adevărată bucurie, bi- şi mai bun. universitară română din Budapesta obici Dl stud. iur. G. Ger da îndeamnă
neventăm sosirea noului Episcop, acă- înţelepciunea şi mai presus de nuita seară de cunoştinţă, care atât în tinerimea să îmbrăţişeze cu mai multă
ruia denumire înaltă a fost din toate toate iubirea de neam a Ilustrităţii Sale urma marelui număr al celor presenţi, ambiţie societatea „Petru Maiori*, sin
părţile întimpinată cu cea mai loială în curînd ne va dovedi, că va avea cât şi în privinţa decursului său plăcut gurul nostru focular în potopul străin.
şi demn a întrecut mult convenirile de
bună-voinţă, de toată suflarea românească Nainte de încheierea părţii prime
tăria recerută a-şi împlini chemarea de felul acesta din anii precedenţi. a sării au mai luat cuvântul d-nii Oct.
a îngustului raion, ce chemat este a gu adevărat Archiereu aşa, încât mulţumirea, O deosebită importanţă i-s’a dat Tăslăuanu, I Lupaş) st. fit. şi O. Goga,
verna. stima şi iubirea să urmeze din toate acestei seri presenţa simpaticului ad st. fit., membrii comitetului de redac
Manifestările presei române dela pepturile româneşti, glorificând pe noul vocat din Biserica-Albă, dl Dr. Roşu, ţiune ai revistei „Luceafărul*, îmbărbă
denumire încoace, consacrarea, apoi că Episcop al Lugojuluui. fost odinioară şi dînsul universitar pes- tând tinerimea să se grupeze în număr
lătoria triumfală dela Blaj până la Lugoj, tan şi secretar la societatea »Petru cât mai mare în jurul acestei reviste,
I nt r u mulţi ani s t ă p â n e ! Maior«, şi a dlui A. Dobrescu, presiden- ca să devină adevăratul organ al tutu
sunt tot atâtea dovezi văzute, că Ilus-
----f!= » — tul actual al societăţii academice »Ro ror tinerilor universitari, unde să şi
tritatea Sa să bucură de adevărate sim mânia Jună« din Viena. poată valorisa ori-şi care forţele sale
patii şi iubire a neamului din care cu Disolvarea dietei în perspectivă. Cătră orele 8 V2 sala cea mare a intelectuale. Durere însă, crudele ade
fală face parte. restaurantului „Sas-kor" era deja tixitâ văruri expuse de sus numiţii domni la
»Alkotmâny», foaie clericală pune în vedere
Măreţul act al consfinţirii Sale disolvarea dietei şi nouă alegeri de deputaţi, de tineri români; orchestra improvisată unii nu le-au venit la socoteală, nici
sub dextera conducere a dlui V Mun într’o chestie aşa de importantă nu s’au
întru Fpiscop a fost peste aşteptare — Aceasta se va cere, deoarece opostţia
tean întona „Deşteaptă-te Române1* in putut ridica peste consideraţiunile per
solemn, impunător şi festiv, vrednic de zădărniceşte ori şi ce discuţie în parlamentul
dicând începerea „părţii serioase11 a pe sonale, să desbată calm şi serios şi să
afabila Lui persoană cunoscută în toate ţării. Noroc la noile svârcoliri ale corteşilor I trecerii; tinerimea a cântat sublimele combată ce nu le convine, ci a dege
păturile societăţii române. acoarde stând în picioare. Preşedinte nerat discuţia întreagă într’un conglo
Se face pace în Balcani,
»Fericita cetate Lugoj îşi primeşte a fost ales dl Ioan Garoiu, când. de merat de pure personalităţi, si aşa şi
Din Viena se scrie, că agentul bul adv., preşedinte şi al Societăţii „Petru îndemnul dlor din redacţiune s’a perdut
azi Episcop păstor şi învăţător. Acesta cu
gar de acolo a primit dela guvernul din Maior“. Dl Garoiu, ocupându-şi locul, în văzduh, ear’ idea adusă de dânşii pe
ştiinţa sacră a adevărurilor mărturisite
Sofia o notă telegrafică, în care i-se bineventează cu cuvinte calde mai întâiu tapet a rămas — cum s’ar fi şi putut
azi, ca cu nişte rîuri cereşti, ară să
aduce la cunoştinţă, câ Sultanul a pri pe oaspeţi, apoi pe colegii noi veniţi alt-mintrelea ? — un „pium desiderium**.
adape poalele cetăţii sale; cu aripile virtu mit proposiţiunile Bulgariei referitoare dorindu-le la ceşti din urmă succes la Trecând după aceasta mică disar-
ţilor teologice are să se înalţe ca vulturul; la pacificarea Macedoniei şi vilaetului munca începută, şi asigurându-i de în monie la partea veselă, am să amin
pe toţi are să-i lumineze cu bunătatea Adrianopol. Atât Turcia, cât şi Bul crederea şi dragostea cu care sunt in- tesc îndeosebi pe dl medicinist A. Russu,
garia au început să desarmeze. Refu timpinaţi din partea celor vechi. Răs de ale cărui doine cântate pe violină a
vieţii, cu înţelepciunea să-i povăţuiascâ,
giaţii bulgari se vor întoarce încurănd punde la aceste în numele celor noi rămas întreaga societate într’adevăr în
cu dreptatea să-i judece, cu tăria să-i
la vetrele lor şi Sultanul va da amnestie veniţi dl Horia Petra-Petrescu, stud. fii. cântată. Dl G. Găcda, ne-a delectat şi
apere, tuturor toate făcendu-se oa generală. Pentru ameliorarea adminis Dl Dr. Roşu în cuvinte alese îşi de astâ-dată cu o poesie a dînsului în
ori oum pe anii se-i mântuiască«. traţiei în Macedonia, se va alege o co- exprimă simpatia şi atragerea D-sale dialect bănăţănesc („şi tot Bânatu-i frun-
Eacă chemarea şi liniamentele iei misiune mixtă, avănd problema de a faţă de tinerime, emoţionat îşi reamin cia!“). A mai escelat şi corul „ad hoc“
elabora legi şi regulamente cu scop de
principale rostite câtră noul Episcop din teşte anii studenţeşti şi încheie cu o verbuvat din 5 cântăreţi „distinşi**; pre-
a se da provinciei cea mai largă auto frumoasă poesie la adresa tinerimei, dat’au câte verzi şi uscate, dovedind în
partea supremului cap al bisericii unite
nomie şi a se regula siguranţa publică, improvisată anume pe ocasiunea aceasta, toată privinţa, că numai în favorurile
române. poliţia şi justiţia. Membri bulgari ai urându-i „Speranţei naţiunii1 deplină musei Calliope n’au norocire de-a fi părtaşî-
însuşi cel mai chemat for al bise- comisiei îi va numi exarcul bulgar, unul prosperare în împlinirea datorinţelor ce In mijlocul unei distracţii plăcute,
ricei recunoaşte, că Ilustritatea Sa a din ei fiind raportor permanent, ca or i-se impun. în deplină veselie şi armonie s’a continuat
fost mâna dreaptă şi stîlp al hsericcii gan mijlocitor între Sultan şi comi- însufleţirea produsă de cuvintele petrecerea până la 1 oră după mezu)
siunea mixtă.
metropolitane. dlui Roşu şi-a aflat echoul în freneti nopţii. Omikron.
Ştia vre-unul ce să fie Intrau atuncea în tocmeală scutiţi, dispensaţi sau au fost amânaţi, ori
FOIŞOARA Agonisirea ’n vieaţa lui, De-a dreptul ei c’un negustor: fac mai puţin serviciu decât 3 ani.
Şi > Casa-de-economie« Bun târg cu bună socoteală, Dacă legiuirea recrutării cere fie-cărui
In care banul face pui? Vindeau aşa recolta lor. român, să facă serviciul militar, nu e statul
SERBĂŢOARE ’R SAT Se întovărăşeau la toate: vinovat, că unii tineri nu pot să-l facă din
De undei Toţi trăiau pe-acasă pricina boalei, ori alta, care-1 scuteşte, aşa că
Pentru unelte şi maşini;
In sărăcie de orbeţi, — dacă nu pot ajuta cu braţul, trebue să ajute
Aşa puseseră pe roate,
E cea dintâiu alesătură Şi ’n sat, ca inşi ce nu le pasă cu punga, fie ei, fie părinţii lor.
Livez’, fâneţe şi grădini...
Din pânza ernii, — tort întins Nici unul d’altul, stând răsleţi. Taxa de plătit este: 6 Iei pe an de
Pe dealuri, văi, tot de-o măsură, Prin »Casa de economie« tinăr şi patru zecimi din ori-ce alt venit (pa
Tot una de alb, de 'nalt, de lins. Dar eată vânt de cuminţie Ştiură dar agonisi tente, foncieră şi licenţă) şi 2% din lefurile
Suflă din sfatul a doi, trei, Şi învăţa cum să fie primite, fie de tineri, fie de părinţi, adunate
Ear toată raza dela soare
Şi isvori tovărăşie, Mai bine ’n ch pul d’a trăi.. la un loc, afară de tinerii cari n’au mai mult
Se oglindeşte ’n calea ei
Pe toţi iegându-i Intre ei. ca 500 lei pe an şi cari plătesc numai darea
Intr’o steluţă de ninsoare,
De-aceea mândră sărbătoare de 6 lei.
De-i câmpul tot numai scânteii Eră această sfântă zi
Cinci ani, — nici cum mai mulţi trecură, Taxa de către scutiţi şi dispensaţi să
De cuminţie roditoare
E plin de sănătate gerul Şi ’n ăşti cinci ani de neuitat, plăteşte până la trecerea în miliţii, adecă dela
Ce Dumnezeu ie hărăzi I
Ce înfloreşte trandafiri Ca prin minune se văzură 21 la 30 ani; cei cu terminul redus plătesc
Pe chipuri vesele ca cerul, Alţi oameni p.rr’că — toţi din sat I N. Rădulescu Niger. dela liberare până la vârsta de 30 ani, ear’
Ca lucrurile ’ntregei Firi. ------+3 4 — amânaţii pentru fie-care an de amânare.
Luau sămânţă, împreună, Sunt scutiţi de taxă cei dovediţi cu
E plin de mare ’nsufleţire Recrutarea oştenilor în România
Din loc ştiut de Dumnezeu, % 1 totul săraci.
întregul sat, la şcoală prins,
Şi-o împărţiau. Sămânţa bună Foloasele părinţilor cari au feciori la
Pe lângă nea, ce mulţumire şi serviciul militar.
Da rodul bun, curat şi greu. călăraşi cu schimbul şi la marină sunt: ei
Cumătră Earnâ i-a mai nins?
—+3*— nu fac zilele de muncă pentru şosele şi dru
muri şi nu plătesc darea în bani a căilor de
S’a strîns ca să sărbătorească, Strâgeau recolta lor la vreme,
(Urmare şi ftne).
întregul sat, o mare zi Şi earăşi după sfat isteţ, comunicaţie cât timp le sunt feciorii sub
De cuminţie românească Toţi aşteptau, făr’ a să teme, Taxele militare: sunt cerute de legea steag; asta fiind că părinţii au chel-
Ce Domnul sfânt iî hărăzi. Să afle bun, statornic preţ. recrutărei tuturor acelor tineri cari au fost tueli cu cumpărarea de cai pentru serviciu,