Page 1 - Activitatea_1903_10_39
P. 1
Anul III. Or ăst ie, 8 Octomvrîe n. 1903. Nr. 39
ĂCTIYIÎĂÎEĂ
INSERŢIUNI: ABONAMENT:
se plătesc cu preţuri foarte Pe an 6 cor. pe 1/1 an 3 cor.
reduse.
Pentru plugari—ţărani pe an
M anuscriptele sunt a se adresa 4 coroane.
redacţiei şi acelea nu se îna P entru Rom ânia şi străinătate :
poiază. Pe an 16 franci.
Epistole nefrancate nu se prinu sc. Un număr costă 12 bani
EDITOR, PROPRIETAR ŞI ŞEF -REDACTOR : REDACTOR RESPONSABIL :
A p a r e în f i e c a re Joi.
D r . A u r e l M u n t e a n A U R I A N B E R C I A N
Sub cuvântul oprit nu să pricepe numai Pe lângă împlinirea acestor dato- Maiestatea Sa a zis: «Cordialitatea
execuarea, fără ori care pas, privitor la rinţe faţă de ţară, înşine ne micşorăm rapoartelor dintre noi deja de repeţite
încassare. f \ sarcinile, cari şi de altcum sunt destul ori şi-a exercitat efectul binefăcător
—+S+— asupra rapoartelor politice dintre sta
»M P.« recunoaşte, că urmările de simţitoare. — Să mergem cu exem
„Magyar Pânziigy“ dela 1 1. c. la tele noastre, şi eu trăesc în speranţa,
fiind păgubitoare, ministrul a fost în plu bun, să dovedim celor ce cu tot
mentează la auzul semnalului dat „Nu că armonia perfectă a părerilor care
dreptăţit la atare ordinaţiune, pentru prilejul ne hulesc de patrioţi răi, că domnesc între noi cu privire Ia acele
plătim dare“. Aşa să zicea şi se făcea
că în afară creditul statului a suferit românul nu se subtrage dela darea de regretabile evenimente, a căror scenă
prin anii patruzeci, nobilii cari să ţineau
deja, întrucât hârtiile de stat au scăzut sânge şi sarcinile statului. e de present peninsula-balcanică, va
morţiş de drepturile lor vechi fendali, contribui de nou la succesul acţiunii
în mod simţitor. Frecările dintre Aus însuşi înrolarea feciorilor noştri
negau solvirea dării câtră stat. „Nu aceleia, pe care noi, în interesul păcii
tria şi Ungaria, procesele verbale ale voluntară (de bună voie) au stârnit plă
plătim dare“ se zicea pe vremea lui europene o urmăm acolo în deplină
parlamentelor, apoi enunţiările, ce să cere la înaltul tron, dela care îndatinaţi înţelegere «...
Schmerling de tristă aducere aminte(?!).
urmează de un timp încoace şi stările suntem a aştepta totdeauna binele. La aceste ţarul Rusiei a zis:
„Nu colectăm darea statului11 strigă azi
ex-lex-ului de o durată aşa lungă, a dat »Am primit cu mare bucurie cor
municipiile şi comunele. La anii patru Crisa guvernului.
ansă la multe combinaţii înafară, încât d. diala invitare a M. Voastre şi sunt fe
zeci negarea neplătirii dărilor o spulberă Pe Luni 5 1. c. a fost în audienţă ricit, că pot în persoană să repet ex-
e Holandia crede, că aici este aproape primarul Ungariei la M. Sa pentru aşi
lupta maiorităţii liberale, care era de presiunea sentimentelor de cari sunt
erupţia revoluţiunii. face raportul despre noua abdicare a
vederi de a să purta sarcinile ţării în pătruns. înţelegerea cordială dintre noi
încheie ,,M. P.“ cu îndrumarea nou guvernului. — Din nou şi grabnic va
mod egal. Sub Schmerling s’a încasat avea a se osteni M. Sa cu crisa, care şi armonia perfectă ce resultă din ea
lui guvern nu la ameninţări, fără să se privitor la acţiunile guvernelor noastre,
dările cu execuţie militară, împrejurarea a ajuns în permanenţă.
silească a face ca municipiile să cu cum ziceţi M. V. în adevăr e preţios
aceasta au adus cu sine căderea lui, a Toţi aşteaptă cu încordare ce se gagiu pentru succesul acelei mari acţiuni
fost vânturată domnia lui. — A zi a noască primejdiile ce să mai pot ivi. — va întâmpla în jurul acestei afaceri, care pacificătoare la care în înţelegere co
Se culeagă date referitoare la deval- a adus însuşi ţara în nedumeriri şi în
fost trântit guvernul, care s’a încume mună ne-am angajat. Scopul umanitar,
varea hârtiilor de preţ la bursele din ferberi continue. Fie cine să întreabă:
tat se deie ordin, că darea se poate pe care noi îl urmărim, eschide ori-ce
afară, cari sunt păgubitoare pentru sta pe cine va chema M. Sa la sine? Pe
încassa şi în timpul ex-lex dela cei ce cine va mai asculta ? Pe cine va în parţialitate, şi prin resoluţie şi perse-
tul nostru şi economia noastră proprie. veranţă, prin cele mai acomodate mij
plătesc voluntar, ear decisiunile munici sărcina cu compunerea cabinetului şi
loace întru liniştirea faptică şi durabilă,
pale şi comunale fură nimicite pe te Din partea noastră nu putem cu ce fel de program? Veni-va la Bu el trebue să fie realisat. Nisuinţele noas
meiul art. XX din anul 1886. § 10. adauge decât, că cetăţenii noştri ro dapesta? Aceste întrebări şi le pun tre vor contribui totodată, aşa sper, şi
Aşa dară ministrul a tras urmările. mâni să se silească a-şi plăti dările şi politician», cari înşişi sunt neorientaţi la consolidarea păcii generale.«
Ameninţarea ministrului a fost uleiu competmţele de stat în rate mai mici în chestia crisei.
pe foc, armă foarte rea aleasă. Arată de pe acum, căci adunându-se sume mai întâlnirile de împăraţi. Congregaţia comitatului
„M. P.“ cum atari disposiţii nasc reac- mari şi eşind când-va din starea de Este semnificativ, că în săptămânile Hunedoara.
ţiunea pericoloasă. ex-lex, va fi cu mult mai greu a plăti trecute s’au perondat atâtea visite de Pe 17 1. c. st. n. este învitatâ con
monarchi şi toate în Viena. Prima vi-
Constată de altcum, că ordinul deodată restanţele pe timp mai lung. gregaţia comitatului Hunedoara. Am
sită a fost a regelui României, acestuia
ministrului a fost nelegiuit. Să provoacă Ca şi de altă dată şi acum tra a urmat ceia a regelui Angliei, apoi a dori să vedem cu acest prilej pe toţi
luptătorii la locul lor, luând parte la
la legea din anul 1790/91 art XIX. gem luarea aminte a contribuenţilor, împăratului Germaniei şi în zilele aceste
afacerile administrative şi economice
şi din 1827 art. IV., articlul X. din că carnete de întârziere pe timpul de a avut loc visita ţarului. ale acestui municipiu. încât suntem in
anul 1867 zice expres, că fără stave- ex-lex, adecă dela i Maiu a. c. şi Toate aceste dovedesc deosebită formaţi obiecte interesante avem din
stimă şi veneraţiune de care se bucură
rirea legislativei (dietei) aruncul (repar- până la încetarea aceluia nu este dator belşug. Este timpul, ca cei-ce să îmbul
nestorul monarchilor, prea bunul nos
tarea, măsurarea) şi incasarea dărilor a plăti nime, ear primăriile, colectorii zesc la alegeri de membrii la congre
tru rege-împărat.
nu se poate, nu este permis a să face. şi oficiile de dare nu sunt în drept a La prânzul festiv dat în onoarea gaţie să şi participe, căci numai aşa
îşi împlinesc datorinţa faţă de alegă
Aceasta este marcată de altcum şi prin le socoti, prin urmare nici ale în ţarului tuturor Ruşilor s’au ridicat ur
torii, cari i-au ales cu mare alaiu.
§ 20 art. de lege XXI. din anul 1886. cassa. mătoarele toaste:
FOIŞOARA Calea nouă, da, fireşte...: Are preotul dreptate... La ce să tremuri şi să plângi,
Ţarina s’o gunoesc... Are dar, Sfinţia-Sa, Popor, din ginta lui Iafet?
Cine locu-’şi gunoeşte Sufletului să arate Ce perzi tu, dacă s’ar sfîrşi
B A D E A CHIBZUIND
Ştie rostul plugăresc... Căi ce fapte bune-or da; Tiranica-ţi Domnie?
— — Bagajul, n’ai decât să-ţi strângi,
Badea, ager la chiteală, Da, gunoiul cum se ţine Tot Sfinţia-Sa să ’ndrume Şi mergi în valea din Tibet,
Să ’ntinzi, acolo ţi-ar prii,
Când e vorba de-ale lui, — Intr’un loc pentru dospit, Şi pe cale de belşug
O nouă împărăţie.
Stă şi face-o socoteală, îl împrăştii bine-bine După rostul lor anume:
După rostul câmpului: Peste lanul ogorît; Oameni, vite, ţarini, plug... Tu n’ai aci nimica sfânt,
Şi munţi şi codrii ţi’s străini;
— Am acuma, mari şi late, Şi acolo, el musteşte, — N. Rădulescu Niger.
Tot ce înfloreşte pe câmpii
Cinci hectare, — cât e-un lot; — Şi te faci că l’ai uitat...
Al meu fu ’ntodteauna;
Două fură semănate Ear el, vezi, să dărueşte Ai mei şi morţi’s din mormânt I
Cu grâu bun; eşl bun, tot. Ţarinei, neîncetat... Nu mai ţipaţi voi Muegini,
Să nu te miri şi să te’nchini
Ce-i putred se va prăbuşi...
Când chipul lunei s’a ştirbit
Dar pe trei porumbul însă Mai târziu, îl faci tot una Lăsaţi în pace luna.
Şi Muegini ’n minaret
N’a rostit la căpătâi u. Sub al plugului brăzdar, ________ r. v.
încep să se bocească,
Ţarina prea stete strînsă Cu pământul, — totdeauna Ear ochii lor de lacrimi plini Sfaturi.
Dup’al ei belşug d’întâiu. Răsturnat nu înzădar; Spre discul ei s’au pironit
Şi ’n gând invoacă pe profet, Grăieşte ce ştii că e bine şi fă
Care va să zică, iacă Şi când semeni, toamna, grâul, — De rele să-i ferească! ce e şi mai bine.
Ese ’n undă adevăr Locul împuternicit, *
In faţa lunei, umilit
Vorba preotului: »dacă îl va creşte, precum rîul Fii aceea ce te vezi a fi, şi te-arată
Aliotmanul, spăimântat, — întocmai cum eşti.
»Vrei să ţii de un fir de păr, Creşte ’n albie, tihnit;
O noapte ’ntreagă a ’mpuşcat *
In petele din lună;
«Bogăţia casei tale, Ori porumbu ’n cuiburi rare, Cântă în primejdie şi rîzi în nevoi.
O, ştie el, căci e păţit, *
»Fă, tot cum ai făptuit. Ca la oaste, drept la rând,
De mult, aşa s’a întâmplat Pe nesimţite ajunge omul rău la
»Ia mai bine noua cale, Roditor nevoe mare Cu luna, — şi s’a clătinat crimă; tot astfel şi cel bun la virtute.
»De vrei sporul socotit...« Se va face după gând... Imperiul de furtună.
