Page 3 - Activitatea_1903_10_39

Nrul 39 A C T I V I T A T E A Pag- 3.

Asigurarea, [nu-i o asigurare de capital de E C O N O M I E Număroşii oaspeţi, după sfârşirea Profesor la şcoala de voluntari.
aceea nu ţine seamă de deprecierea valoarei lucrărilor, au fost invitaţi la mesele bo­ Dl Locotenent Emil de Pap dela regimentul de
pricinuită prin îmbătrânirea animalelor, sau gate ale parochului Florian şi la cea a inf. nr. 64, conducătorul cancelariei de întregire
prin defecte înăscute. A I3-& «xgfesiţie vit«. notari ului Irimie Răduţ. Cause mie ne­ a acestui regiment în restimp de mai mulţi ani,
Despăgubirile se acoardă, după valoarea cunoscute, dar în tot caşul regretabile, a fost transpus ca profesor la şcoala volun­
ce a avut anim; iul în momentul când a mu­ au causat împărţirea la două case a tarilor din Alba-Iulia. Dl Pap a fost prea bine
Pătrunsă de însemnătatea exposi-
rit, sau i-s’a întâmpbt accident mortal; indi­ celor, cari de un interes comun conduşi cunoscut în Orăştie şi în cercul vast de în­
ţiilor, tinera „Reuniune română de agri­
ferent de valoarea cu care a fost înscris. Asi­ — în comun au lucrat la aceasta ex­ tregire a! regimentului nostru de casă, unde
cultură din comitatul Sibiiu“, în scurtul
gurarea nu-i valabilă, pentru caşurile când posiţie. Ar fi de dorit ca la anumite a petrecut de când era încă cadet. Simpatiile
animalul a murit, s’au a suferit o depreciare, interval de 15 ani de existenţă, a aran- lucrări, economii noştri dela sate — să amicilor şi cunoscuţilor săi, de care s’a bu­
giat nu mai puţin de 18 exposiţii şi
prin vina proprietarului, cum ar fi maltrata­ ne găsească pe toţi la un loc şi lucrând curat în acest lung interval, să-l petreacă şi
anume 13 exposiţii de vite de prăsilă,
rea sau necăuta ea în cas de boală. umăr la umăr pentru binele nostru, pe în noua sa garnisoană pe bunul prietin!
3 exposiţii de poame (în Selişte, Sebe- care dacă înşine nu’l urmărim, străinii,
In cas de boală sau accidente, proprietarul şul-săsesc şi Sibiiu), una din industria
anunţă societatea, pentru ca să ia măsurile de casă (în Sibiiu) şi una de oi de şi altfel jeloşi de făpturile noastre bune, JMiberaţi din tem niţă. La 27 Sept.
— bucurase-vor de ne înţelegerile mă­ n. a eşit din închisoarea dela Cluj dl Andreiu
de lipsă spre înlăturarea perderii, dacă este prăsilă (în Poiana). Acestea singure ar Balteş, după 2 ani şi 2 zile. Ear la 1 Oct.
cu putinţă. Se poate consulta un veterinar, fi suficiente dovezi despre hărnicia şi runte dintre noi.
se dispune tăerea animalului, câştigându-se, desinteresarea, ce caracterisează pe câr­ Nepreocupat. a părăsit Stghedinul şi dl Victor Lazar.
de exemplu mai mult prin tăerea lui, decât macii ei cum şi despre dragostea şi
dacă ar rămânea ca animal de muncă in­ încrederea, ce le-o arată poporaţiunea Dela Societatea pentru fond Două nenorociri deodată. In săp­
ferior. pentru binele careia lucrează ei. r de teatru român tămână trecută un biet lucrător dela baia de
fer din Cugir a ajuns cu mânile sub valţul,
Nici într’un cas nu se încuviinţează însă Drept efecte ale lucrărilor, săvâr­ ce să întoarce cu viteză mare, urmarea a
valoarea întreagă, ci numai 2/3 sau 3/4, din şite de aceasta harnică Reuniune şi în (Concurs pentru cea mai bună piesă.) fost, că într’un moment i-au tras pielea şi carnea
evaluare. In caşul când din animalul în ces- deosebi ale exposiţiilor de vite, e pră- de pe ambele mâni. Sărmanul lucrător cu
tiune, se pot folosi unele din părţi, de exem­ sila de vite rassa Pinzgau, răspândită Comitetul Societăţii pentru fond de tea­ mânile mutilate, abea va fi în stare să-şi ago­
plu pielea, coarnele, oasele, sau întreg ani­ aproape pe întreagă întinderea comita­ tru român decerne un premiu de 500 co­ nisească pânea de toate zilele pentru el şi
malul, dând carnea în consumaţie, nu se tului Sibiiu şi în legătură cu aceasta roane pentru cea mai bună piesă dramatică cei 6 copii mărunţei. — A doua zi seara fe­
acoardă drept despăgubire, decât diferenţa cultura nutreţurilor măestrite (trifoiu, română, originală, din cele ce se vor presenta meia lui pe când era ocupată cu cusutul,
între valoarea obţinută dm vânzare, şi eva­ napi de nutreţ, lucernă etc.) şi folosirea până la 1/14 Iunie 1904, în următoarele chiar sub lampa cu petroleu, deodată să tre­
luarea stabilită, de câtră comisiune. maşinilor şi uneltelor economice, de condiţiuni: zeşte cu lampa în poală, care rostogolindu-se şi
Cotisaţiunile se hotăresc după vîrsta şi cari poporaţiunea română, extrem de 1. Piesa va trebui să tracteze un obiect aprinzându-se petroleul, a luat foc vestmin­
felul muncii la care este supus animalul. La conservatoare, până bine de curend, se din vieaţa poporului român ori a clasei noas­ tele, încunj urată de flăcări a eşit până în
cai de ex. după întrebuinţarea lor ca ani­ ţinea departe. tre culte, cu un cuvânt, motivul piesei trebue curte unde sbierând, în urma durerilor teribile, a
mal de lux ; sau ra animale de lucru la câmp, La exposiţia a 13-a, ţinută Luni, să fie românesc. căzut la pământ şi a ars, dându-şi sufletul
sau de cărat. La bovine se deosebeşte între la 21 Septemvrie n. c., în comuna Ra- 2. In privinţa extensiunii piesei, precum şi lăsând în urmă-’t pe soţul neapt de câştig
tauri de prăsilă, boi de muncă ori vaci. In coviţa bogată în materialul expus, dat şi a geniului ei (comedie, dramă, tragedie, şi 6 copii nemângăiaţi. Adevărat blăstâm
Wurtemberg cotisaţiunile sunt variabile la ne-a fost să ne convingem despre ce tarsă etc.) nu se pune autorului nici o re- dela D-zeu 1
porci şi vaci, după felul hrănirii; aşa bună­ poate produce înţelepciunea şi hărnicia stricţiune.
oară când sunt ţinute la velniţe, cotisaţiunile ţăranului nostru econom. înţelepciune 3. Piesa premiată se va da în tipar de F undaţiune nouă. Preotul român
sunt mai mari. In această ţeară, taxele os­ au dovedit exponenţii de acolo prin cătră Societatea pentru fond de teatru român, din Ormeniş, Dl Andreiu Vodă, a depus la
cilează între 4—8% la cai, între 2%—3% alegerea s o i u r i l o r s u p e r i o a r e de ear autorul va primi 50 de exemplare din Ven. Capitlu Metropolitan, suma de cor.
la boi; ear la animalele mici, porci, oi şi vite de prăsilă, cu cari îşi îmbogăţesc piesa tipărită. 3000 ca fundaţiune de stipendii pentru săraci.
capre, 3—10%. gospodăria lor şi hărnicie au arătat ei 4. Manuscrisele sunt de a se trimite, Fapta se laudă de sine.
La intrarea în societate se percepe o prin buna îngrijire, ce o dau vitelor în terminul sus amintit, la adresa secretaru­
taxă de intrare, pentru acoperirea cheltuelilor lor. lui societăţii dl Dr. Iosif Blaga, profesor g;m- Omor înfricoşat. Săptămâna trecută
de Administraţie. In departamentul Seinei La buna reuşită a acestei exposiţii nasal în Braşov (Brassd). Vineri noaptea spre Sâmbătă, Avram Mun­
inferioare (Francia) prima este de 1.25% din au contribuit foarte mult activitatea 5. Manuscrisul să fie scris clar şi legi- tean alui Avram Elias îşi împlinea sărmanul
valoarea asigurată, Prima suplimentară de de voltată de comitetul arangiator local bil,,tot numai câte pe o faţă de hârtie. de el rostul de păzitor de noapte în comuna
reasigurare este de 0.25%. Nu se admite în frunte cu notarul Irimie Răduţ, pa- 6. Concurenţii vor alătura la manuscris Cugir. Să afla în piaţa acestei comune mare,
asigurarea parţială a unui număr de vite rochul Valeriu Florian şi primarul de un plic şigilat, având pe avers titlul piesei, când deodată şi pe neaşteptate fu lovit cu
numai din totalitatea gospodăriei ; ci numărul acolo Ioan Vichendea, cari nu au cru­ ear, îniăuntru un bilet cn numele complet şi armă în cap. Dimineaţa fu aflat într’un tău de
total al vitelor de aceeaşi categorie trebue ţat nici jertfe de timp şi nici ostenele adresa exactă a concurentului. sânge, abia mai respirând. In seara aceleaşi
să fie asigurat. numai şi numai, ca exposiţia din Ra- B raşov, 15 (28) Septemvrie 1903. zile a repausat, lăsând o văduvă îndurerată
Membrul trebue să comunice societăţii, coviţa să nu rămână îndărătul altor ex­ Comitetul Societăţii pentru fond de tea­ cu patru copii mici.
ori şi ce schimbare s’ar face în numărul vite­ posiţii arangiate de Reuniune. tru român. Acesta este al doilea păzitor de noapte
lor sale, cum d. e. ar fi cumpărarea sau Comitul central al reuniunei a avut Virgil Oniţiu. Dr. Iosif Blaga, omorît pe timpul împlinirii serviciului seu.
vânzarea. de representanţi la exposiţie pe presi- v.-preşedinte. secretar, Stăm rău în Cngir cu siguritatea persoanei!
Neconformarea la această disposiţiune, dentul Reuniunei, dl D. Comşa, pe se­ Oare ce este vina la astfel de fapte sălbatice?l
se pedepseşte cu perderea dreptului de asi­ cretarul ei, dl Victor Tordăşianu, şi pe A v i s.
gurare. O disposiţiune bună se găseşte la membrul din comitet, dl R. Simu, ear’ Concurs. Comitetul societăţii de teatru
societăţile mutuale din Wiirtemberg, unde comunele învecinate representate au fost Domnii abonaţi ai foii noastre a excris un premiu de 500 cor. pentru cea
funcţionează şi o comisiune de arbitrii, pentru prin un număr mare de economi în mai bună piesă dramatică originală. Motivul
caşul când societarii n’ar fi mulţumiţi cu ex­ frunte cu preoţimea, notarii şi primarii sunt din nou provocaţi aşi achita res­ piesei să fie luat din vieaţa poporului român,
pertizele comitetului societăţii. lor. Dovadă aceasta, că interesul şi în tanţele de abonament, căci la din con­ tenninul concursului e 14 Iunie 1904. (Vezi
Prima de as’gurare este diferită după poporaţiunea din partea locului este viu tră vom f i siliţi a cere ajutorul jude­ concursul).
localităţi; nicăiri nu este însă prea mare şi şi cald pentru lucrurile bune, închinate cătoresc competent.
pretutindenea cu timpul este scăzută, dacă înaintărei ţăranului nostru agricultor. Avem nădejde, că restanţierii noş­ llepausul de D um inecă în a r­
rusultatele obţinute o permit. După întregirea sa cu suplenţi la mată. Cu 1 Octomvrie întră în vieaţă un
tri nu vor da prilej a se încasa bu­ nou regulament la armată, în care li se asi­
In marele Ducat de Baden, unde mă­ locurile vacante, juriul s’a constituit, getele sume de abonament pe aceasta gură cătanelor şi oficerilor repaus întreg în
surile luate pentru propăşirea agriculturii au numind ca president al seu, pe presi- cale costişitoare. zilele de Duminecă. In aceste zile cătanele
atins un alt grad de perfecţiune, există trei dentul Reuniunei, dl Demetriu Comşa, nu vor mai îndeplini nici un fel de slujbă,
categorii de societăţi pentru asigurarea Vite­ de secretar, pe secretarul Reuniunei dl Pentru Octomvrie-Decemvrie să des­ afară de slujba regulată.
lor : Societăţi comerciale, Societăţi libere şi Vie. Tordăşianu ear la orele 10 '/2 şi-a chide nou abonament cu preţurile din
Societăţi obligator ii mutuale. Aceste din început anevoioasa şi obositoarea lucrare, fruntea foii. Greva cărăuşilor d in Bpesta. De
urmă sunt locale, adecă îşi întind operaţiunile ce s’a terminat abia la orele 5 d. a. câteva zile cărăuşii din Budapesta au decre­
lor, numai asupra unei singure curnune. In La premiare s’a avut în vedere tat greva generală. Ei cer salar minimal de
1899, existau în aceasta ţeară 20 de Societăţi pe lângă materialul expus şi hărnicia , N0UTĂTI 24 cor. la săptămână, termin de abzicere de
pentru asigurarea cailor şi 569 pentru as gu- şi priceperea proprietarului. E la tot ! i 14 zile etc. Proprietarii de mori, fabrici
rarea boilor. In special cele din urmă, aveau ca caşul foarte dureros, că Reuniunei nu-i ' *> etc. etc., în serviciul cărora stau cărăuşii,
membrii 58.200 de cultivatori, cari asigurau stau mai multe mijloace băneşti pentru D istin c ţiu n e m eritată. Dl George au respins pretensiunile greviştilor. Aceştia
194.309 boi şi dăduse o despăgubire de asemenea lucruri la disposiţie, dat fiind, Pop, director financiar în Zombor, autor a au devenit din zi în zi tot mai înverşunaţi.
581.494 mărci, în 3.286 de caşuri Societăţile că şi premiile distribuite, împintenează mai multor scrieri financiare, publicate atât Greviştii adecă au pândit pe acei cărăuşi
egale, obligatorii, tot mutuale, erau în nu­ pe econom la buna îngrijire a vitelor în româneşte, cât şi în ungureşte, unul dintre cari nu se ală uraseră grevei, şi au aruncat
măr de 185, cu 17.238 de membrii, şi 63.032 sale. cei mai distinşi funcţionari, a fost decorat în ei cu petri, apoi au spart ferestrile unei
ooi în valoare de 18.698.000 mărci, plătind Premii s’au împărţit în valoare de de Maiestatea Sa cu ordul crucea de fer case şi au atacat magazinele de mărfuri dela
in 1.543 de caşuri suma de 354.373 măci. 200 coroane şi anume la grupa tauri cl. III. gara de vest. Poliţia a intervenit să facă or­
Pentru a vă face o idee de însemnă- unul, la grupa tăurenci 3, la grupa vaci „N eptorzsekB Sub acest titlu a apă­ dine. Greviştii au primit pe poliţişti cu ploaie
:atea acestor societăţi, e destul de a vă spune, 13, la grupa junince 21 la grupa viţele rut la T. St. Martin o bro ură de 12 pagini, de petri. Poliţiştii au pu.şcat cu revolverul
:ă dela 1893—1899, adecă într’un inteval 10 şi la grupa oi, berbeci, noatine şi care în legătură cu ordinul de zi al M. Sale asupra mulţimei, apoi au scos săbiile şi au
le 7 ani, cele legale s’au înmulţit dela 87 noatini 14. Exponenţii premiaţi sunt se ocupă de întreaga politică ungurească, lovit în dreapta şi în stânga. Au fost rănite
a 185, ceea-ce dovedeşte că contrar afirma- din comunele Racoviţa, Sebeşul inferior, arătând greşelile ce au comis Ungurii atât aproape 100 persoane, întie cari şi mulţi
iunilor celor pesimişti, ideea de mutualitate Tălmăcel, Boiţa, Avrig, Sebeşul-superior, la 1848 cât şt de atunci încoace şi combă­ poliţişti. Mulţi din cei răniţi au fost trans­
n asigurarea vitelor, poate prinde rădăcini, Bradu. JN’a fost representată la exposi­ tând cu energie îndeosebi politica de maghia­ portaţi în spitale. Cu mare greutate s’a pu­
«răspunzând unei adevărate necesităţi. ţie comuna Porceşti. rizare prin care şi-au înstrăinat naţionalităţile. tut restabili liniştea. Au fost arestaţi vre-o
împărţirea premiilor a fost prece­ Arată de asemeni greşala politicei austriace, 60 oameni. A doua zi greva a încetat, că­
(Va urma). I, Kalinderu. dată de un discurs instructiv, rostit, în care după 1849 în loc să întărească naţio­ răuşilor li-s’a împlinit cea mai mare parte a
faţa exponenţilor şi a oaspeţilor numă- nalităţile, a forţat limba germană. pretensiunilor.
roşi, de presidentul D. Comşa.