Page 2 - Activitatea_1903_10_41

Pag. 2. A C T I V I T A T E A Nrul 41

tăţii »Petru Maior«. Se sperăm însă, de oameni am luat asupra-ne greaua, că sau nu are nici o părere sau vo- ea cine este acela care atacă şi pe
că va venî şi un viitor mai favorabil; dar’ onorifica sarcină de-a conduce şi eşte să mă amăgească. Prefer pe acela cine isbeşte. Bârfelile şi noroiul unui
care mă combate pe faţă, căci ştiu că ticălos nu pot să atingă pe un om
să sperăm, că sentinţa sus amintită, ce representa în mod demn întreaga tine­
am de a face cu un adversar sincer cinstit. Şi dacă cineva totuşi să teme
şi-a scris societatea pe stindardul său, rime română din aceasta ţară. Sâ ne
cu care pot duce o luptă cinstită. De şi caută prietinia unor astfel de indi­
va afla când-va mai mult loc în inimile servească spre mângâiere, că cu cât
acesta nu mă tem. Dar mi-i frică de vizi, mă face să cred că nici sufletul
tinerilor noştri şi vor contribui cu una­ e mai mică o familie, cu atât mai omul cu caracter închis, care te ascultă seu nu este curat şi-i e frică să nu
nimitate la susţinerea şi înflorirea uni­ mare dragoste, încredere şi bunăînţele- şi nu zice nimica ori te secundează se dea în vileag păcatul lui ascuns.
cului lor centru. gere domneşte între membrii ei, cu prin nişte termini în doi peri: căci nu Atunci luă cuvântul un politician,
Pe anul administrativ curent s’au atât e mai firmă intimitatea ce-i leagă ştiu dacă stau în faţa unui prieten sau care pân’ aici tăcu şi zise:
a unui duşman deghisat. Un om corect
înscris 33 membrii; un număr în sine unul de altul. Dl Moga mai solicită şi — Un bărbat corect nici odată
fie totdeauna sincer. Cuvintele şi fap­
destul de considerabil, dară disparent introducerea datinei de-a sâ ţinea -cel tele lui să ne ofere o carte deschisă, nu va întreţinea legături cu nişte indi­
de mic faţă de cei 200 şi mai bine de puţin odată pe săptămână câte-o con- în care să putem ceti ce este el şi ce vizi, pe cari în sufletul seu îi despre-
ţueşte. Figura lor trebue sâ-i facă
Români imatriculaţi la universitatea şi ferenţă din fasele mai însemnate ale voeşte.
onoare, vorba lor are să-l otrăvească
politechnicul din Pesta; de altcum să literaturii şi istoriei noastre naţionale; O damă mai în vârstă, a accen­ bunul simţ şi strîngerea mânei lor sâ-i
mai înscriu mulţi şi ulterior. Alegerea propunerea d-lui Moga e întimpinată tuat că a trăi bine cu toată lumea este arză ca ferul roşu ferbinte. Omul de
un postulat al civilisaţiunii. Omul cult
comitetului s’a săvârşit în deplină or­ de cele mai vii aprobări şi însufleţire omenie numai cu cei de seama lui
respectă opiniunea tuturora, căci numai
dine şi armonie; toţi oficianţii au fost mai ales din partea tinerilor eşiţi din poate să facă societate. Cei buni îm­
aşa poate aştepta şi el respect pentru
aleşi cu aclamaţiune. Remarcăm aceasta şcoli strâine, setoşi după cultură naţio- preună şi cei răi separat. O amalgami-
a sa. sare ar fi a împreuna focul cu apa.
apariţie îmbucurătoare, căci să ştie, că nală-românească. sî*:, Un domn mai bătrân a zis, că res­
mai în anii trecuţi au bântuit în sinul Dee Dumnezeu, că activitatea aces­ pectivul oferit altora nu ne impune Şi termină:
— Vai de naţiunea aceea, ai cărei
societăţii cele mai penibile certe şi ne­ tui grup de 33 tineri pătrunşi de cel datoria să sufocăm convingerea noastră.
fii vreau să trăească cu toată lumea
înţelegeri, ceea-ce tăiasă adânc în au­ mai curat idealism, sâ fie încoronată Dacă ei reclamă să le cinstim vederile,
tot cu atâta drept putem cere şi noi bine. Astfel de oameni, căutând neîn­
toritatea ei şi stîrnise şi în publicul ro­ de-un succes, care sâ corâspundă, pe cetat numai interesul lor, n’au sâ ri­
să ne asculte părerea.
mânesc o justă îngrijare şi indignare. deplin entusiasmului de care sunt stă­ dice poporul din care fac parte.
Un tiner spunea cu mare entu-
Simptoamele aceste de tristă memorie pâniţi acum, la începutul muncei lor. Dama mai în vârstă se crezu da­
siasm, câ civilisaţiunea nu pretinde să
au dispărut total încă în anul şcolar D eci: » Macti pueri, sic itur ad astra /«. ne năduşim vocea conştiinţei, ci să ne toare a-şi susţinea încă odată părerea:
trecut, graţie înţeleptei conduceri şi Omikr&n. manifestăm sentimentele, căci numai — Mi-se pare că discuţia a de­
proceduri cu tact a d-lui fost-preşedinte atuncia avem valoare în judecata ob- raiat. Dvoastre combateţi tesa din punct
Ioan Garoiu, şi după cele petrecute la ştei serioase dacă ne presentăm în lume de vedere special românesc, eu o sus­
Cu toată lumea bine. cu idei proprii. ţin din consideraţii generale culturale.
ultima alegere suntem îndreptăţiţi a Privită chestiunea astfel, cred că am
spera, că a dispărut pentru totdeauna. — «o * — Aceasta a îndemnat pe un preot, bele părţi avem dreptate. Un om cins­
care se afla de faţă, să adauge, că nu­
Preşedinte de astă-dată a fost ales De ună-zi în o societate de domni tit şi cult va căuta să fie bine cu toţi
şi dame s’a discutat tesa dacă din mai acela este un om întreg, care are
dl Sebastian Stanca, teol. abs., st. fii. curagiul să-’şi susţină totdeauna con­ cei ce merită; dar va desconsidera pe
punctul de vedere al întregităţii carac­
In persoana d-lui Stanca stimăm omul vingerile. Cel-ce caută sâ fie vecinie toţi nevrednicii.
terului este corect ca cineva sâ fie
sirguinţei neobosite şi al conştienţiosi- bine cu toată lumea. L bine cu toată lumea, nu poate să se — Da, da, — se auzea din toate
tăţii, exemplare, e un tiner talentat, manifeste totdeauna aşa precum este, părţile. Aşa zicem şi noi.
— Sunt, a ridicat unul chestiunea,
ci la fiecare ocasiune este nevoit să
care a dovedit un deosebit zel şi in­ o seamă de oameni, cari au vecinie — Prin urmare, — luă cuvântul
ascundă ceva din eul seu, să făţârească
teres faţă de societate, aşa că sub con­ o atitudine reservată. Ei tac şi dacă doamna casei, voind să curme discuţia,
sentimente pe cari nu le are, să mintă — îmi daţi voe să resum eu conclusia i
ducerea D-sale numai la o activitate vorbesc, îşi cumpenesc tot cuvântul, ca şi să se presinte într’un colorit fals.
nu cumva sâ emită vr’o părere hotărîtă Poftim.
rodnică şi la un progres intensiv ne Cuvintele preotului au fost aplau­
prin care ar putea să jignească senti­ Şi doamna încheie:
putem aştepta. Vice-preşedinte a fost date de aproape toată societatea.
mentul cuiva. Devisa vieţii lor este să
ales dl George Gârda, de-asemenea Numai o coconiţă îşi lua curagiul — Cel ce are drept steag condu­
se poarte aşa, ca să nu stârnească su­
tinăr capadtat şi neobosit în ce pri­ părarea altora, ca toţi să-i iubească şi să observe: cător al vieţii să trăească bine cu
veşte ridicarea nivelului societăţii. Nu­ astfel dânşii să ducă o vieaţă tihnită, — Frumoase cuvinte, dar de multe toată lumea, nu poate rămânea un om
întreg. Ascunzând azi un sentiment al
mele celorlalţi oficianţi aleşi să va pu­ neatacată de nimeni şi împresoraţi de ori nu poţi ţinea morţiş la ele. De câte seu, mâne-altul, precum cer considera­
iubirea tuturora. * ' ori întâlnim pe căile vieţii nişte per­
blica curând prin cămunicat oficios. ţiile faţă de persoanele pe cari le în­
— Tendinţa aceasta, au zis unii, soane, cari nu merită decât dispreţul
După alegere s’a purces la obici­ tâlneşte, încetul cu încetul eul seu se
este întruparea egoismului. Propagatorii nostru; cu toate aceste caută să le su-
nuita petrecere, care a ţinut cam până toceşte şi în cele din urmă nu mai
ei n’au alt scop decât promovarea şi rizi, să le întinzi mâna, căci sunt pri­
pe la miezul nopţii. Au rostit discur­ mejdioase, te atacă cu graiul, cu con­ are nici un sentiment propriu. Neavând
asigurarea liniştei lor sufleteşti. Lor nu el nimic al seu, nu poate da nimica
suri de mare însemnătate d-nii Garoiu, le pasă de binele obştesc şi dacă totuşi deiul, şi decât s’ajungi pe gura lumii, societăţii şi neamului la care aparţine. Un
Stanca, G. Tulbure, C. Moga, G, Popp fac ceva pentru aceasta, fapta lor nici preferi să te pui bine cu dânşii.
astfel de om poate să fie un cult in­
şi C. Bucşan, între altele exprimându-şi odată nu trece hotarele cari ar primej­ Observarea coconiţei însă stârni divid, un bun părinte de familie şi chiar
dui tihneala traiului lor. un resens. Representantul acestuia se
regretul pentru puţinul interes ce-’l un bun prietin: dar societatea şi naţiu­
— Eu, a observat un poet, |cred făcu Iarăşi preotul zicând: nea n’au nici un folos de el.
manifestă tinerimea faţă de societate în
că atributul principal al unui om co — Cine are conştinţa nevinvăţie
zilele de azi de grele încercări, adău­ Aplause generale subliniară conclu-
rect este sinceritatea. Sinceritatea im­ sale, nu se teme de nimeni, prin ur­
gând tot’odată, că acest fapt trist nici pune ori şi cui să spună totdeauna mare nu-i pasă nici de aceşti bandiţi siunea doamnei.
de-cum n’are să ne descurageze, ci din ceea-ce simte. Cel-ce tace ori mă a- ai onoarei. Nici lumea nu-şi pronunţă („Familia“) losif Vulcan.
contră, să fim mândri, că noi, o mână proabă vecinie, îmi face impresiunea judecata fără să cumpenească; caută şi

♦ E drept că unui împărat i-se cere să vadă de drumul prăpăstios pe care îţi merg cei când el lucrează singur. E de neapărată ne­ acestui călugăr si mai adaose la ele încă şi
plece urechea la cererile poporului, să i-le mai mulţi dintre supuşi. voie ca şi poporul să-şi facă cu plăcere toate alte sfaturi ce i-a trimis după aceea călugă­
asculte şi să le împlinească când ele sunt ♦ Apoi, luminate împărat, când omul datoriile lui căutând şi el a se face fericit; rul, ca sâ le împartă prin împărăţie la toţi
drepte, să le facă legi de cârmuire şi de singur nu-şi preţueşte sănătatea şi vieaţa lui, şi atunci fiind călăuzit şi de înţelepciunea supuşii, să le fie spre învăţătură, pe care am
ocrotire, în sfârşit să-şi facă datoria sa de trăind cum pofteşte nu cum trebue, şi când împăratului, uşor va afla adevărata cale care crezut şi noi că ar fi bine să le dăm cetito­
adevărat împărat, dar mai trebue să bage cu îndărătnicie ţine la apucăturile rele prinse să-l ducă cătrâ o vieaţă mulţumită. Căci pe rului în ziarul de faţă.
de seamă dacă la rândul lor supuşii şi le *de pe la alţii, ear sfaturile bune nu le pri­ om nimic şi nimeni nu-1 poate face fericit Căci de vom băga bine de seamă, de­
fac pe ale lor. meşte ; când cu ceialalţi oameni nu trăesc dacă şi el singur nu va căuta să fie, şi tot grabă vom înţelege că povestea de până aci,
♦ Ia te primblă prin împărăţie şi vezi în dragoste, ba sub acelaşi acoperemârjt nu aşa stă lucrul şi cu o împărăţie». bine se mai potriveşte şi cu noi cei de astăzi 1...
cum trăesc supuşii tăi, în ce chip îşi petrec, are traiu în tihnă de multe ori cu chiar fe- , Şi văzu împăratul, şi cu el toţi din V... JP...
timpul, în ce fel îşi cheltuesc puterile, cum îşi meea lui; când împlinirea datoriilor cătră prejurul lui. că în puţinele cuvinte ale călu­
îndeplinesc datoriile, cum îşi trec vieaţa, şi ţeară o socoteşte ca o povară; când şcoala gărului e mult adevăr.
mă tem că vei vedea că puţini sunt cei ce o priveşte ca un lucru nefolositor şi când Se încredinţară acum cu toţii că lucrurile Sfatu ri.
caută să trăească cum ar trebuii... Să bagi drumul bisericii îl schimbă pe al cârcimei, în adevăr aşa stăteau şi că aceasta era pri­
de seamă mai ales cum îşi îmdeplineşte fie­ încât pe pragurile bisericii creşte earba, ear cina pentru care tot lucrul bun pornit de Stăi departe de căruţă la cinci
care supus acele trei feluri de datorii mai cârcimele şi judecătoriile gem de lume toată împărat nu prea avea spor. Şi mai văzu îm­ paşi, de cal la zece paşi şi de elefant
de seamă ce le are un om în vieaţă ?... săptămâna; când în sfârşit omul uită chiar păratul că în adevăr ia putut spune călugă­ la o sută de paşi: dar ca sâ te fereşti
♦ Timpul perdut în aşa zisele petreceri, pe Dumnezeu şi legile sale, care alte legi îl rul un sfat folositor, precum îi fâgâdui-se de omul rău nu e depărtare care să-ţi
cari nu-’s de cele mai multe ori decât doar mai pot face să trăească mulţumit ? sfetnicul cel bătrân. ajungă.
îmbuibări cu mâncări şi beuturi şi timpul ♦ Tu, mărite împărat, ţi-ai făcut în tot­ După ce împăratul mulţumi călugărului *
perdut în desfrânări, chiar şi de mulţi din deauna datoria, ştim cu toţii aceasta, şi ţi-o pentru cele ce vorbise, îl rugă să rămână Norocul e asemenea târgului; —
cei mai săraci, ne arată că ei nu se îngrijesc vei face netăgăduit şi de acum înainte cu printre sfetnicii săi, dar el mulţumind la rân­ de-ai putea mult zăbovi, negoţul cel
de chiar trupul lor. Ura, vorbirea de rău, aceeaşi sfinţenie şi dragoste cu care rar îm­ dul lui împăratului pentru cinstea ce ia făcut mai bun, ţ’ai alege, şi încă eftin.
*
grăirea neadevărului, sfezile, bătăile şi ucide­ părat şi-a făcut-o vre-odată, de aceea să te chemându-1 la sfat, se rugă să-l lase a se
rile ne arată sus şi tare cât de străini sunt ţină Dumnezeu încă mulţi ani ca împărat, şi duce ear la peştera de unde venise, că Fapte mari puse la cale, au să fie
supuşii împărăţiei tale de frumoasele datorii fără îndoeală te vei încredinţa că adevăr şi de acolo de-’l va mai dărui Dumnezeu îndemn pentru altele, şi mai strălucite
de dragoste ce trebue să avem fie-care unii grăesc când zic că: sfaturi am de dat o mie, cu zile, va mai putea fi de vre-un folos la *
cătră alţii. Ear, îngrozitoarea greşală ce fac dar supuşilor, nu ţie. Că precum am mai vremuri grele, unde şi plecă. Ori-ce mare ’nvâţătură, nu plăteşte
earăşi mulţi din ei uitând chiar datoriile cătră zis, un împărat ori cât de înţelept ar fi, nu Ear împăratul nu după multă vreme nimic, dacă nu e însoţită de fapte alese
Dumnezeu, ne dă cea din urmă şi mai mare do- poate ridica ţeara acolo unde ar trebui, porunci să se scrie cu de amăruntul spusele