Page 3 - Activitatea_1903_10_41
P. 3
Nrul 41 A C T I V I T A T E A Pag. 3.
NOUTĂTI căzut pradă incendiului. Fetiţele n’au ma în grosime de mai mulţi metri fac ca stin domni, cari aranjază representaţiuni teatrale
avut vreme să scape. O fetiţă a fost găsită gerea să fie imposibilă. Rămăşiţele, cari cu de diletanţi, se binevoiască a-mi trimite şi
carbonisată între ruine. Două au suferit ar getai că s’a făcut pământ, ard în straturi de mie o invitare tipărită, ori dacă nu se tipă
C on g resu l n a ţio n a l b isericesc a suri atât de mari, că au murit peste câtşva câte trei metri în adâncime. resc învitări, a-mi comunica prin o carte
luat hotărîre, în şed nţa dela 17 Octomvrie, ore. Şease fete au primit arsuri grave. S’a Focul ajutat de vânt să respândeşte poştală, când s'a dat representaţiunea, titula
că catechisarea elevilor gr.-or. romani dela pornit cercetare pentiu a se dovedi, cine e înfricoşat şi fulgii aprinşi sboară în de şi autorul piesei jucate şi numele aranjato
şcoalele strtine sl se facă, ca şi până acum de vină la acest mare incendiu. părtări, încât nici cu şanţuri nu se poate rilor, — pentru a avea date exacte despre
tu limba bisericci, românească. Consistorul localisa. mişcarea teatrală dela noi. — Braşov, 3/X.
metropolitan să respingă ori-ce încercare con C u n u n ie. Domnica Bogdănescu şi Jăraticul din pământ răspândeşte un n. 1903. Dr. I o s i f Bl aga, secretar al So
trară acestei disposiţiuni, înaintând în causă Ioan Bălgrădean, sergent în reg. de inf. nr. miros de nesuferit, — focul a cuprins mai cietăţii pentru fond de teatru român.
representaţiune la guvern. 64, anunţă serbarea cununiei lor, care se va multe mituri pătrate şi este primejdie, că din
ţinea Duminecă, în 25 Octomvrie n. a. c., la comitatul Sătmar se va extinde şi în comi A vis.
M a i n ou . Ne vine la cunoştinţă, că 3 ore d. a., în biserica gr.-or din Orăştie. tatele învecinate. Focul răspândeşte o lumină
în Geoagiul de jos, în apropierea Orăştiei, ci Dorim tot norocul I ca ziua, apoi fumul întunecă chiar şi soarele
că s’ar afla treizei i de gendarmi concentraţi. şi afară de aceea este înăduşitor pentru oa Domnii abonaţi ai foii noastre
Unii zic că fac serv cin de asistenţă pentru B e u n iu n e a ro m ă n ă d e că n tă ri meni şi animale. — Mii de păsări de apă sunt din nou provocaţi aşi achita res
morbul de vite — ear cei mai mulţi afirmă f i m u sică d in L u g o j arangează Dumi sboară pe de-asupra locului şi căzând în foc, tanţele de abonament, căci la din con
că ar sta în legătură cu svonurile din ziaris necă in 12/25 Octomvrie 1903, în sala mare ard şi se pustiesc. S’a pustiit şi au ars mii tră vom f i siliţi a cere ajutorul jude
tică, cu închipuita răscoală românească. a otelului «Regele Ungariei» din Lugoj, un de jugere cu cucuruz, care chiar era de cu cătoresc competent.
C o n c e r t sub dirigenţa domnului Ioan Vidu, les şi de adus acasă.
Avem nădejde, că restanţierii noş
C o n stitu irea s o c ie tă ţii »P e tr u j şi urmat de Dans, la care invită respectuos. i Focul, a căruia escare nu s’a putut con
Preţul de intrare: Fotoliu 3 cor. Parchet (şir stata, a fost cu atât mai vehement, întrucât tri nu vor da prilej a se incasa ba-
M a io r « d in B u d a p esta . C o m i te t u 1:
President: Sebastian Stanca, abs. de teol. şi I—IV) 2 cor.; (şir V— VIII) 1 cor. 60 bani; era o uscăciune şi o arşiţă cunoscută de alt getele sume de abonament pe aceasta
stud. în fii. Vicepres.: George Gârda, stud. (IX—XV) 1 cor. 20 bani. Loc de stat 1 cor. cum pe tot locul. cale costişitoare.
în drept. Secretar.: Const. Nedelcu, stud. In începutul precis la orele 8 ^ seara. Oferte Locuitorii acelui ţinut sunt în panică Pentru Octomvrie-Decemvrie s6 des
fii. Notar I.: Horia Petra-Petrescu, stud. in marinimoase se primesc cu mulţumită şi şi mai cu seamă cei din comunele Ecsed, chide nou abonament cu preţurile din
fii. Notar II.: Alexandru Bojmca, stud. în darea de seamă se va face pe cale pu Mâik, Vâllaj, Csa'ânos, Fâny, Fâbiânhâza şi fruntea foii.
drept. Cassar. : M haiu Şerban, stud. în fii. blicistică. Bdrvely, fimd-că scânteile ameninţă case şi
P R O G R A M U L
Controlor. : Valeriu Seni, stud. în fi!. Biblio teritoriile cu cucuruze. Nime nu este în stare
tecar.: Const. Bucşan, stud. în drept. Vice- 1. N. Spacovici: „Hora Dobrogeană11, a afla modul de localisare. Acum s’a decis BIBLIOGRAFIE.
bibl.: Zacharie German, stud. în fii. Econom.: cor mixt. 2 I. Vidu : a) , Nu-mi place!11, b) ca pe departe să taie un şanţ afund şi lucră
Romul Muntean, stud. în drept. C o m i s i a „îmi placeI1*, coruri mixte. 3. I. Vidu: „Ră cu puteri supranaturale oameni acuiraţi de Am primit a doua serie din „Clipele
l i t e r a r ă : President: George Tulbure, abs. sunetul Ardealului11, cor mixt şi solo de prin prejur şi cătane, apoi honvezime ordi de repaos11 Un volum nou de Sorcova, bine
de teol. şi st. în fi!. Referent : George Gâr da, mezzo-sopran (D-na M. Molitori). 4. G. S. nată ca ajutor. — Elementul distrugător a cunoscutul şi valorosul scriitor al nostiu. V o
stud. în drept. Membrii : Sebastian Stanca, Văsiliu: „Pentru ce Doamne?11, [Concert re nimicit multe vite apoi recuiste economice. lumul cuprinde schiţe şi foiţe, nouă bucăţi,
abs. teol., st. fii, Isac Linţia, stud. în fii. ligios Psalmul 86 al lui David], cor mixt. Arde pământul sub case şi vezi cum să ros- toate tractate cu subiecte scoase din vieaţa
Const. Nedelcu, stud. în fii. Horia Petra-Pe- 5. I. St. Paulian: „Dorul Româncei11, cor mixt togolosc aceste în jăratic. noastră socială. — Din acele reiese comba
trescu, stud. în fi1. Antoniu Domide, stud. cu solo (D-na Elena Boeriu). 6. L. Gordi- Daunele sunt imense şi se urcă la sume terea unor defecte în mod umoristic însă
la ped. sup. Corn isia s u p r a v e g h e t o a r e : giani — I. Vidu: „Fetiţa din Toscana1', cor însemnate, cari numai cu timpul se vor putea plăcut şi vrednic de apreciare. Avem nădejde,
Pompil Nistor, stud. med. Antoniu Domide, mixt. 7. I. Vidu : „Pui de lei11’ cor mixt cu evalua la adevărata valoare. — La stinsul că publicul român va primi cu cuvenită căl
st. ped. sup. Petru Groza, stud. în drept. acompaniament de orchestru. Oidinea dan focului s’au trimis 50 pioneri din Bpesta dură şi plăcere originalele lucrări ale distin
surilor: 1. Lugojana, 2. Vals, 3. Cadrilul I. 100 honvezi şi 350 pedestrime. Focul a cu sului bărbat de litere. — Să află de vânzare
Bptsta, 15 Oct. 1903.
4. Ardeleana, 5. Polca mazur, 6. Pe picior, prins până Luni peste 8000 jugere şi să ex la dl Virgil Oniţ, director gimnasial în Bra
Sebastian Stanca m. p. Const. Nedelcu m. p.,
7. Hora şi Sârba, 8. Vals, 9. Cadrilul II., 10. tinde într’una. Adevărată plagă ne mai po şov. Pre(ul 1 cor. 60 bani; pentru România
president. secretar.
De doi şi Pe picior, 11. Polca francesă, 12. menită! 2 lei.
Lugojana. Aceasta carte bună o recomandăm on.
H y m en . Dl Beniamin Popu, cleric ab
P e n tr u ce în v a ţă fe te le a tâ ta public.
solut din Homorod îşi va serba cununia cu M ă rci p o şta le p e n tr u s c r is o r ile fr â n ţo z e ş te în R o m â n ia . Viena, 13/X.
D-şoara Rozalia Bodnar din Piski, în 7 n efra n ca te. Dela direcţiunea de postă reg. 1903. Onorată Redacţiune! Binevoiţi a publica Sz. 651— 1903 v6gr.
Noemvrie n. a. c. la 3 ore p. m. în biserica din Cluj, primim spre informarea publicului urrqătparele: «Figaio» în Nr. 284 din 11 Oc-
gr.-cat. din Băcia.
un circular din care extragem următoarele: tomyrie sub «misterul din hotelul Regina» Ârver6si hirdetm^ny.
— D-şoara Sofica Vasilcu şi dl Ioan «Ministrul de comerciu r. u. a scos nişte pubjică următoarele: Elisa Popescu dela
Dregan anunţă serbarea cununiei lor, care se mărci pentru scrisorile nefrancate, ori cari teatrul regal din Bucureşti, care a venit la Alulirt birosâgi v6grehajt6 az 1881.
va celebra în 1 Noemvrie n. a. c. la 2 ore nu sunt francate în de-ajuns. Mărcile aceste Paris cu soru-sa Gin a Gregoriţa Popescu, ca 6vi LX. t.-cz. 102. §-a 6rtelm6ben ezen-
p. m. în biserica gr.-or. din Romos. de 1, 2, 5, 6, 10, 12, 20, 50 fileri şi de 1 să studieze arta dramatică s’a aflat împuş nel kozhirrd teszi, hogy a d6vai kir.
coroană se vor lipi pe plicurile nefrancate, cată în odaia lui Fred Griedling de Wortz
Dorim fericire tinerelor părechi. torvdnszăk 1903 6vi 3952 szâmu v6g-
ori francate şi vor trebui plătite de câtră cel din hotelul «Regina». Cunoştinţa cu feciorul
z£se kovetkezteben Dr. Muntean Aurel
ce primeşte scrisoarea. Mărcile acestea vor acela a făcut-o la teatru şi ea a avut lipsă
C on voca re. D-nii membrii ai «Secţiei szâszvârosi iigyved âltal kdpviselt „Da
avea coloare verde ca iarba şi vor întră în de o mie de franci, ca să-’şi plătească da
industriale» a „Reuniunii econ. din Orăştie“,
circulaţie cu ziua de 1 Noemvrie. Aceste toriile. Tinerul susţinea, că ea s’a sinucis cu cia" javâra Lenku Iuon 6s tsai ellen 240
sunt Invitaţi prin aceasta a lua parte Ia
mărci nu se vor pune în vînzare, ci se vor revolverul Iui. Dar’ revolverul nu s’a aflat kor. s jâr. erejdig 1903 6vi aug. h6
adunarea generală, care se va ţinea Dumi
întrebuinţa numai în serviciul intern al poştei. lângă moartă, carea zăcea pe spate în pat
necă în 25 Octomvrie n. la 11 ore a. m. 22-ăn foganatositott kielegitdsi v6gre-
Dela 1 Noemvr e aşa dar factorii poştali tiu sunt cu rana mortală de-asupra ochiului drept,
în localul secţiei. hajtâs utjân Ie 6s felulfoglalt 6s 716
în drept a încassa taxele, decât pentru acele (încât am cetit, nefericita fată mai avea o
koronâra becsiilt kovetkezb' ingosâgok,
scrisori nefrancate, cari vor avea lipite pe rană în grumazi dindărăpt, care a dovedit,
Necrolog. Subscrişii cu inima înfrântă u. m.: szarvasmarhâk, sort6s, 16 stb.
plic amintitele mărci. Dacă nu vor avea ase că nu e la mijloc sinucidere, fără o ucidere.
de durere aducem la cunoştinţa tuturor ru
menea mărci, trebue refusată plata, ear pli N. R). Poliţia a deţinut pe ucigaş, carele să nyilvânos ârverdsen eladatnak.
deniilor, pretinilor şi cunoscuţilor, că preaiu
cul să se trimită în scrisoare nefrancatd la părea a fi trăsărit. Ar fi timpul suprem dacă Mely ârver6snek az algyogyi kir.
bitul şi neuitatul nostru tată, frate, unchiu şi
ori-care direcţie de postă şi telegraf». fraţii din România ar mai înceta cu franţo- jârâsbirdsâg 1903-ik 6vi V. 262/2 sz.
cumnat: I O A N O A R G A, vice-rector sem.
zasca şi ar fi mai precauţi cu extrădarea pa
emerit, vice-prot. onorar şi membru al esac- văgzese folytân 240 kor. tokekovetelds,
A rd erea %la tin e lo r d ela E csed . şapoartelor pentru fetele lor din cari nu să
toratului archid. din Blaj. După un morb în ennek 1902 6vi julius h6 6 napjâtdl
Am vestit deja, că zlatinele (mlâştinele) dela alege nimic, dacă i-au lumea în cap. Tot
delungat şi greu, împărtăşit cu sf. Sacra jâro 6 % kamatai y »% vâltddij 6s ed-
Ecsed, în extensiuni mari, sunt cuprinse de aşa sfîrşit tragic a avut o altă fată cu cul
mente ale muribunzilor, Sâmbătă în 17 Oc
foc şi ard încât stingerea acelora aste aproape tură extraordinară de mare, de origine din dig osszesen 77 kor. 36 fill6rben bi-
tomvrie n. a. c. la 11 ore seara şi-a dat no
cu neputinţă. Focul se extinde în continuu Transilvania, cu vre-o 6—7 ani, carea în r6ilag măr megâllapitott, kolts6gek ere-
bilul său suflet în mânile Creatorului în anul
şi ia dimensiuni tot mai mari. Elementului credinţă că să mărită după un milionar din j6ig Nagyrâpolt kozsdgben v6grehajtâst
al 62 al etăţii şi al 33 al preoţei sale. Osă-
teribil a căzut victime chi-r şi oameni. Pen America, a ajuns în ghiarele unui escroc in
mintele scumpului decedat se vor aşeza spte szenvedok lakâsăn leend6' eszkozldsdre
tru conducerea lucrărilor de apărare ministrul ternaţional, carele trăia numai din jocul de
odichna vecinică. Luni în 19 Octomvrie n. 1903. dvi oktober hâ 24.. napjdnak dil-
a trimis acolo pe consilierul de secţie, Bâlcs cărţi şi a aVut lipsă de frumseţa fetei —
la 2Vs ore p. m. în cimiterul gr.-cat. din loc. elâtti 9 drdja hatâriddiil kitiizetik 6s
Gyula. greât attraction — ca si-'şi hipnotiseze part-
Bl aj, la 18 Octomvrie 1903. Zlatinele mlăştinoase, cele mai mari ale nerii la cărţi. Când a văzut sărmana nevastă, ahhoz a venni szând£koz6k oly meg-
Rugaţi-vl pentru el! Iosif ca fiu. Ga- Ungariei, se află în partea vestică a comita că la ce o ajuns, s’a sinucis. Povestea cu jegyzessel hivatnak meg, hogy az 6rin-
vrilă, soţia sa Maria şi fiii, ca frate, cumnată tului Sătmar, să extind dela Kis-Majtâny înveninarea din întîmplare cu cocain din causa tett ingosâgok az 1881. 6vi LX. t.-cz.
şi nepoţi. Ioana măr. Teodor Domşa şi fiul, până la Nagy-Ecsed şi formau o pădure de durerilor de dinţi a fost o prostie inventată
107. 6s 108. §§-ai 6rtelm6ben k6sz-
ca soră şi nepot. trestie şi tot felul de plante de apă. In ul din partea gazetarilor noştri, cari în loc să penzfizetds mellett, a legtobbet ig6rd-
tima decadă a anilor 1891— 1900 s’au tra combată internaţionalismul cu «fie pânea cât
nek, sziiks6g esetdn becsâron aiul is,
In c e n d iu m a re în B u d a p esta . versat acest imens teritor cu şanţuri, făcând de rea, tot mai bine’n ţara mea», lasă bietele
(Trei fete moarte, mai multe rănite). Joi îna să se scure apa, teritorul s'a făcut pasabil şi fete să plece în lume în care noi bărbaţii încă el fognak eladatni.
inte de ameazi s’a aprins pe bulevardul Iosif în câtva fructifer. Nu peste mult s’a fă abia putem să ex;stăm. Dar’ din fetele cele A mennyiben az elârverezendfi in-
din Budapesta fabrica şi magazinul de flori cut chiar şi clădiri pentru lucrători şi sărace ce să poate alege în lumea mare ? — gosâgokat mâsok is le 6s leliilfoglaltat-
artificiale al lui David Schneider. In fabrică economii pe acest loc, unde numai paseri Doară: Vestigia terrentll
tâk, es azokra kielegit6si jogot nyertek
lucrau mai multe fetiţe între 12 şi 17 ani, de apă şi fel şi chip de ligioane sâ întreţi
volna, ezen ârverds az 1881. 6vi LX.
pregătind cununi de flori. O lampă de gaz neau, unde salbă de om nu umbla. Baronul — A n u n ţ! Rog respectuos pe toţi
t.-cz. 120. §-a 6rtelm6ben ezek javâra
aerian (Auer) a căzut, nu se ştie cum, pe Uray Kâlman şi contele Kârolyi Sândor, a acei P. T. domni, cari au a expeda bani pe
cununa unei fetiţe. Cununi a luat imediat cărora proprietăţi erau aceste mlăştini, au sama Societăţii pentru fond de teatru român, is elrendeltetik.
foc. Fetiţa speriată a aruncat la o parte cu clădit case pentru lucrători. Acum pustieşte a se adresa direct la casierul Societăţii, dl Kelt Algy6gy 1903. 6vi oktober
nuna aprinsă, care a ajuns la gazul aerian. focul aceste locuri, cari dau un material de Nicolae Petra-Petrescu, care locueşte acum
h6 13. napjân.
Gazul a explodat teribil şi în câteva minute ars nemai pomenit, întrucât păturile de tres- în «Fdfeld», per Ujegyhâz (Szeben megye).
Rusxuly Im re,
toată fabrica şi magazinul a luat foc şi a tiş şi alte buruene pătulate de sute de ani Tot cu aceasta ocasiune mai rog şi pe P. T. kir. bir. vâgrehajtâ.