Page 2 - Activitatea_1903_10_42
P. 2

Pag.  2.                                                                 A C T I V I T A T E A                                                             Nrul  42

       căci  la  din  contră  însuşi  dinastia  se   toate  acestea  planul  de  replătire  e  proiectat  tală  în  aceasta  ţeară,  este  ridicarea  moralu­ viitor  de  atâtea  oboseli  la  care  o  vedem
       periclitează.                              numai  pe  zece ani*.                     lui  ţăranului  şi  în  special  al  ţărancei;  în  sta­ supusă  peste  măsură  de  mult,  pentru  a  face
            Dacă  art.  de  lege  XII.  din  anul      Averea fundaţiunii,  la finea anului  1902   rea  în  care  se  găseşte  astăzi  > talpa  ţăreî*  va  fericirea  şi  prosperitatea  scumpei  noastre
       1867  ar  conţinea  alte  disposiţii,  decât  era  următoarea ;                      fi  complecta  noastră  peire  economiceşte  şi  Românii.
                                                                                            ca  naţie.
       celea-ce  până acum  s’au  profesat,  atunci    I.  Act i ve:                                                                     {„Câmpul")        O.  loanid-Piteşti,
       chiar  şi  legea  însăşi  ar  trebui  modifi­  a)  realităţi  . . . .   Cor.  1,197.692-53   Cine  n’a  avut  ocasiunea  să  vadă  blân­       Şeful  băncei  agricole  din  Slatina.
       cată,  pentru-că  atare  lege  nu  să  poate    (în  care  se cuprinde               dele  noastre  femei  dela  ţeară  cu  cât  chin
       suferi.                                         şi  suma  de  400.362                duc  ele  greul  casei  şi  cu  cât  devotament  şi
            Intru  adevăr,  că  tare  opusă  vederi    cor. 39 fileri investită             abnegaţiune  îşi  îngrijesc  bărbaţii  şi  copii.  Conferenţâ  preoţească.
       sunt  la  ordinea  zilei  întrei  cei  de  aici   în  casele  noue  până                   Dar,  vai  ce  răsplată 1  Pentru  dânsa
       şi  cei  de  din  colo!                         la  finea anului  1902)              vieaţa  este  o  continuă  muncă  şi  lipsă  —  şi   Nr.  1142|1903.
                                                        efecte  . . . .     »   3,104.445-—  nimeni  nu’i  vine  într’ajutor  a  pune  şi  pentru
                                                    c)  mobiliar            »'       910-70  ea  o  vorbă  bună.  Bărbatul  supoartă  munca       Cereulariu
          Congresul naţional şi                     d)  pretensiuni licuide  .  »   22.962-40  câmpului  şi  nevoile  curente;  femeia munceşte   cătră  Onor.  preoţi  şi  capelani  rom.  gr.-or.
                                                                Suma  totală Cor. 4,326.01063 însă  îndoit  şi  întreit;  de  mică  este  supusă
       fundaţiunea  „G o z s d u“.                                                          la  trudă  şi  adese-ori  bătută  şi căsnită în mod    din  tractul  Orăştiei.
                                                       11.  Pasive:
                                                                                            neuman;  pentru  ea  nu  se  găseşte  nici  o dis­  In conform tate cu normativele pentru con-
                                                    a)  capitalul  venitelor pe
            Pe  basa  actelor,  referada  arată,  că                                        tracţie.  De  dimineaţă  o  vezi  sculându-se  să  lerenţele preoţeşti, (cerc.  cons.  Nr. 2142/1903)
                                                       cari fundaţiunea le sol-       1
       Representanţa  fundaţiunii  a  ţinut  în  acel  an                                   facă  focul  in  cămin,  pe  când  ceialalţi  ai  ca­ prin  aceasta  convoc  conferenţâ  preoţească
                                                       veşte văduvei fundato-
       10  şedinţe  (în  sesiunea  din  Martie  şi  în  cea                                 sei  dorm,  apoi  îşi  ia  vadra  sau cofa şi pleacă  pe  Marţi  în  11  Noemvrie  a.  c.  v.  la  8  ore
                                                       rului  .........................  Cor.  141.675-—
       din  August),  ear’  comitetul  a  ţinut  11  şe­                                    să  aducă  apă.  Cum  a  eşit  bărbatu-său  din  a.  m.  în  biserica  din  Orăştie.
                                                       împrumutul contras din
       dinţe,  în  cari  au  fost  resolvate  949  acte  şi                                 casă,  s’apucă  si  mătură, scutură, îmbracă copii
                                                       fondurile  archidiecesei  »  480.690 —                                                       P r o g r a mu l :
       au  fost  îndeplinie  hotărîrile  Representanţei.                                    şi  le  astîmpără  foamea  la  fie-care,  alăptează
                                                                  Suma totală Cor. 622 365’—                                                1.  Dela  8—10  ore  a.  m.  serviciu  divin
       Agendele  principale  au  fost:  votarea  stipen-                                    pe  cel  mai  mic  dacă  are,  în  fine  face  totul
                                                                                                                                       cu  chemarea  duchului  sfânt,  parastas  şi  pre­
       diilor  şi  edificarea  caselor  noue în Budapesta.  Compărând  activele  cu  pasivele, resultă  fără  a-i  ajuta  cine-va;  bărbatul  a  eşit  p'aci
                                                                                                                                       dică  ocasională,  la  care  sei viciu  toţi  preoţii
            Stipendii  s’au  distribuit  în  1902  în  su­ avere  activă  curată:  Cor.  3,703.645.40  încolo  cu  treabă  sau  fără  treabă.  După  ce  a
       mă  de  58,361  cor.  91  fileri  între  155 stipen-   Asemănată  această  sumă  cu  averea ac­ pus  casa  în  bună  orândueală,  face  de  mân­  sunt  Îndatoraţi  să  participe.  '
       diştî,  fiind  computate  în  suma  aceasta  şi  ta­ tivă  curată  de  la  finea  anului  1901,  resultă  care, apoi  o  vezi  cu  pruncul  la  sîn  şi  cu câte   Serviciul  divin  să  va  oficia  prin  preoţii
       xele  rigorosanţilor.  După  studii:  stipendiile  un  sporiu  de  181.136  cor.  61  fileri.  o  gogiamitea  povară  purtată  în  cap,  mer­  Ilie  Popovici,  Octavian  Săbău  şi  Ioan  Popo-
       au  fost  date  pentru:  jurisprudenţă,  medicină,   Ear’  adăugând  la  suma  activelor  va­ gând  la  câmp  să  ducă  d’ale  mâncării şoţului   vici,  carele  va  şi  ţinea  predica.
       filosofie,  technică,  silvicultură,  montanisticâ,  loarea  obiectelor  ce  nu  aduc  venit  (mauso­ şi  d’o  potrivă  cu  el  s’aşează  la  muncă  şi   2.  Deschiderea  conferenţei  în  una  din
       agronomie,  comerciu,  miliţie  (cădeţi)  şi  gim-  leul  fundatorului,  mobiliarul,  assale,  mappe  munceşte,  munceşte  cu  o  rîvnă  demnă  de  şalele  şcoalei  noastre,  constatarea  celor  pre-
       nasiu.                                     şi  planuri,  etc).  şi  capitalul  rentei  viagere  a  admirat.  Ei  bine,  toate  aceste  sacrificii cu ce'i  senţi  şi  alegerea  notarului  conferenţei.
            In  legătură  cu  acestea  referada  scoate  văduvei  fundatorului,  resultă  drept  avere  sunt  oare  răsplătite?  Adesea  cu  înjurii,  bătăi   3.  Discusiune  cu  privire  la  serviciul  di­
       la  iveală,  că  representanţa  a  luat  şi  în  acel  activă  curată  la  finea  anului  1902  suma  de  şi  fel  de  fel  de  vorbe  proaste,  mai  ales când  vin  şi  la  predica  ţinută.
       an  hotărîre,  ca  stipendistii fundaţiunei,  în tot  3,845.320  cor.  şi  40  fileri.  are  nenorocul  să  găsească  un  bărbat  leneş,   4.   „Cari  sunt scăderile cele  mai  înrădăci­
       locul  unde  se  afiă  la  studiu,  să  fie  suprave-   In  fine,  arătând,  că  ideia  de  a  ridica  beţiv  şi  arţăgos;  să  ştie  câtă  puţină  stimă   nate  in  popor  şi  cu  cari  mijloace  s’ar  pu­
       ghiaţi  prin  persoane  de  încredere  în  ceea-ce  în  Budapesta  internat  pentru  tinerimea  ro­ are  ţăranul  nostru  pentru  tovarăşa  lui,  pe   tea  lucra  mai  cu  efect  la  delăturarea  lor“ ?
       priveşte  studiul  şi  purtările  şi  deosebi  să  fie  mână  de  la  şcoalele  de  acolo  nu  a  putut  fi  care  o  consideră  ca  pe  o  sclavă  ce  are  nu­  temă,  cu  a  cărui  lucrare  şi  studiare  să  în­
       îndemnaţi  »la  studiu,  la  purtare  bună,  la  realisată,  din  cause  nedependente  de  repre-  mai  datorii  de  îndeplinit.  sărcinează  preoţii  Nicolau  Todea,  Nicolau
       cercetarea  bisericei  şi  la  învăţarea  limbii  ro­ sentanţă,  —  face  următoarea  propunere:  De  aceea  dar  o  vedem  de  tinără  gâr­  Maniu  şi  Manase  Iar.
       mâne*.                                          a)  Raportul  se  aproabă  şi  se  aclude  la  bovită  fără  vreme,  talia  i-se  urăţeşte  şi  de   5.  Planul  cronologic  pentru  agendele
            Privitor  la  edificarea  caselor,  referada   procesul  verbal.                multe-ori  se  alege  cu  câte  un  beteşug  în  anuale  a-le  oficiului  parochial.
       constată  următoarele:                          b)  Representantei  şi  comitetului  funda­ urma  relelor  tratamente;  ei  nu  i-se  respectă   Cu  pregătirea  acestui  plan  să  însărci­
            »In  cât  pentru  zidirea  de  nou  a  case­  ţiunii  se  exprimă  mulţumită  pentru  părin­ nici  măcar  sfântul  drept  al  leuzieil  nează  parochul  din  Gelmar,  Ioan  Popovici.
       lor  nr.  13  din  strada  Kirâly  şi  nr.  16  din
                                                  teasca  îngrijire  şi  pentru  acurateţa  cu  care   Femeea  este  tăria  neamului,  dela dânsa   6.  Introducerea  condicei  parochiale.
       strada  Dob,  comunicăm că  aceste două  case
                                                  s’a  ocupat  de  afacerile  fundaţiunii;  totodată,   depinde  viitorul  ţărei  şi  al  copiilor sei,  viito­  7.  Statutele  reuniunei  pentru  ajutora­
       s’au  ed ficat  de  nou  şi  în  curtea  dintre  ele   luându-se  act  de  absolutorul  dat  numitelor
       s’au  mai  ridicat  5  case  în  formă  de  bazar.                                   rii  cetăţeni,  cărora  este  datoare  să  le  dea  rea  preoţilor  şi  Învăţătorilor,  elaborat  de
                                                  organe  pe  anii  1900  şi  1901  prin consistorul   creştere  bună  şi  să  le  împlânte  în  inimă  lu­ conferenţâ  învăţătorilor  din  Sebeş.  —  Cu
       Prin  aceasta  zidire  nu  numai  că  s’au  rezidit
                                                  metropolitan  (în  temeiul  conclusului  congre-   cruri  frumoase  şi  demne  de  a  da  ţărei  fii  studiarea  şi  referada  asupra  lor  să  însărci­
       din  fundament  cele  2  case  vechi,  nr.  13  şi
                                                  sual  nr.  249  din  1878),  congresul  constatând   civilisaţi  şi  folositori  societăţii.  Dar  cum  să  nează  parochul  din  Şibot,  Simion  Săcărea.
       16,  dar  s’a  valorat  întreaga  curte,  care  mai
                                                  deplina  corectitate  a  raţiociniului  pe 1902  dă   poată  ea  şti  a  deosebi  lucrurile  bune de cele
       nainte  nu  producea  nimic,  aşa  că  după com­                                                                                    8.  Cetirea temelor  alese în conferenţâ  ul­
                                                  numitelor  corporaţiuni  absolutor  pentru  ges­  re'e,  când  ea  este  luată  din  primul  an  al  timă  prin  parochii  Ioan  Popovici  şi  Nicolau
       binaţia  făcută  de  representanţă,  casele  cele
                                                  tiunea  din  acel  an.                    clasei  primare,  căci  (să  zice)  ce-i  trebue  fe­ Terhetea.
       noue,  proiectate  a  se  zidi  cu  1,220.000  de
                                                       Se  primeşte.                        meii  carte  şi  în  special  unei  ţărance?  şi  aşa
       coroane,  se  vor  renta  cu  5—6%  venit curat,                                                                                     9.  Rapoartele  preoţilor  despre  înfiinţa­
                                                                                            o  duce  într’o  complectă  ignoranţă  şi  miserie,
       pe  când  cele  vechi se rentau numai  cu 3s/*°/o-                                                                              rea  şi  existenţa  fondurilor  bisericeşti  în  ban
                                                                                            până  când  vântul  suflă  peste  mormântul  ei.
            E  de  însemnat  şi  aceea,  că  nici  în  de­                                                                             şi  în  bucate,  şi  despre  înfiinţarea de reuniun
                                                           TSranca  noastră.
       cursul  timpului  de  zidire  casele  n’au  rămas   9                                     Este  înspăimântătoare  starea  nenorocită   în  sensul  circularului  sus  amintit.  Despr
       neproductive,  fiind-că  zidirea  s’a  făcut  pe                                     a  ţărancei.                               aceste  fiecare  preot  e  îndatorat  a  raporta.
       rând,  una  după  alta.                         Nimic  nu  ’mi  inspira  mai  multă  com­  Nouă  tuturor,  oameni  de bine, preoţilor   10.  Prefigerea  locului  şi  a  obiectelor
            Finansarea  speselor  de  zidire  s’a  făcut  pătimire  şi  mai  mult  interes  ca  ţăranca  ro­ dela  sate  şi  învăţătorilor  ne  incumbă  datoria   pentru  ţinerea  conferenţei  în  anul  următor.
       aşa  că  s’a  luat  în  vedere  a  se  împrumuta  mână;  ea  este  viitorul  ţărei  şi  pe  ea  trebue  de  a  lupta  din  răsputeri  la  propăşirea  noas­
                                                                                                                                            Orăştie,  15  Octomvrie  1903.
       în  cont  curent  cu  5V2#/#  peste  tot  1,000.000  s’o  cultivăm  în  mod  serios,  pentru  ca să  pu­ tră  ca  neam  şi  să  nu  se  uite,  că  printre
       de  coroane,  ridicat  după  trebuinţă şi pe  lom­ tem  culege  roade  fericite.     cele  dintâiu  datorii  ale  noastre,  este  să  aju­          Vasile  Domşa  rn.  p.,
       bard  făcut  cu  hârtiile  de  valoare  ale  funda­  Ol  domnilor,  nu  uitaţi  că  cea  dintâiu  tăm  cu  inimă  voioasă  la  ridicarea  nivelului     protopresbiter.
       ţiunii,  şi  cu  drept  de  replătire  după  plac. Cu reformă  menită  a  aduce  o  îmbunătăţire capi- cultural  al  femeii  dela  ţeară,  să  o  scutim  pe

            E  drept:  povestea  pare  de  necrezut;   Era  tinăr  pe  vremea  aceea  şi  îi  plăcea  năcaz,  şi  repetate  la  fie-care  lovitură  ce  ră­ ca  de  bufniţă,  cu  nişte  fire  albe  de  mustăţi
       de  cât,  tocmai  de  aceea  e  mai  îngrozitoare  tovărăşia  sinceră  şi  prietinoasă  a  doi-trei inşi  suna  pe  blana  motanului.  Ce  să  întâmplase ?  ţepoase,  cu  o  blană  pe  el  lâţoasă  şi  de  o
       şi  asupra  faptului,  că  dacă  adevărul  însuşi  de  vîrsta  sa,  cu  cari  făcuse  legături  de  prie-  N'tnic  mai  natural:  motanul  găsise  prilegiul  culoare  neagră-fumurie,  cu  o  coadă  lungă,
       merită  ori  nu  ur,e-ori  crezare,  nu  noi  vom  tinie  din  copilărie.  Aşa  era  cu  doi  prietini  de  a  deschide  cu  labele  singur  dulapul atras  pe  care  şi-o  încovoia  ca  un  şarpe  părea
       discuta,  şi  mai  ales  nu  aci.         din  judeţul  R.-Sărat,  la  ţară,  unde  ţinea  cu  de  mirosul  fraged  al  cărnii  proaspete,  şi  se  sălbatec,  gata  să  se  apere  In  contra  ori-cârui
            Dai..  Adevărul  şi  Verosimilul  în  artă  şi  arândă  o  moşie.               ospetase  chiar  acolo,  lângă  dulap,  mâncând  duşman.
       literaturăI..  Ştiu!..  Sunt  sătul  de  asemenea   Stăteau  aproape  unul  de  altul,  şi  des  o  bună  bucată  de  carne, ear restul tâvălindu’l   A  eşit  pe  uşă  dtntr’o  săritură şi s’a  dus
       teorii I..  De  aceea,  le  las  pe  seama  acelor  se  adunau  Ia  unul  dintr’inşii, pentru a petrece  pe  scândurile  podelei,  într’o  parte  şi ’ntr’alta.  în  fundul  grădinii,  unde,  stând  pe  gânduri,
       cari  n’au  altă  menire  în  lumea  literară,  de  câte-va  ore  împreună.          Gheorghe  îl  surprinsese  şi-l  bătea  straşnic,  par’că  Îşi  lingea  labele,  cu  care  apoi îşi spăla
       cât  a  împuia  capul  bieţilor  băeţi  de  şcoală   Era  spre  primăvaiă;  cu  toţii  aşteptau  fără  milă.                    botul  şi  ochii.
       cu  idei  sau  mai  bine  cu  farse profunde răsu­ Paştile  ca  pe  cea  mai  sfântă  sărbătoare  Ce b   Cei  doi  prietini  au  sărit repede în odaia   După  câte-va  minute  s’au  liniştit lucru­
       nătoare  ca  o  melodie  în  triluri  eşită dintr’un  are  creştinul.  Fuseseră  la  biserică,  la  toate  aceea,  şi  au  rugat  pe  Gheorghe  să  lase  mo­ rile.  S’a  tăcut  puţin  haz  pe  socoteala  mota­
       flaut,  pe  cari  auzind-o priveghetoarea  n’ar  în­ slujbele  din  post,  şi  mai  ales  la  Denii.  tanul.  Ce-i  vinovat  un  dobitoc?  nului  ce  primise  bătae,  şi  cei  doi  prietini,
       văţa  să  cânte  mai  divin  decât  cântă,  sau  ca   In  Sâmbăta  Paştilor  se  găseau  acasă,   —  Ei  voi  nu  ştiţi  ce  dobitoc  deştept e  după-ce  s’au  înţeles  cu  Gheorghe  ca  după.
       vibrarea  armonioasă a organului vocal al  omu­ la  George  unul  dintre  ei.  Au  stat  mult  de  motanul  ăsta;  cu  ce  dibăcie  ştie  să  fure;  şi  miezul  nopţii  să  vie  la  el  să-l  deştepte  'spre
       lui,  pe  care  ascultând-o  de  o  miie  de  ori  vorbă,  până  s’a  ’nserat,  plănuind  cum  să pe­ doar’  e  bătrân  şi  nu  s’a  mai  învăţat  minte  a  merge  împreună  la  biserică,  plecară.
       măgarul,  n’ar  învăţa  să  sbiere  mai  poetic  şi  treacă  mai  bine  sărbătorile  Paştilor.  nici  acum,  şi  câte  bătăi  a  mai  mâncat.  Câteva  »bună  searaI*  şi  în  urmă,  liniş­
       mai  muzical  de  cât  sbiară.                  Gheorghe  tăiase  în  ziua  aceea  un  miel   —  Ori-cum  ar  fi,  dar  tot  dobitoc  ră­ tea  nopţii  ce  cădea  se  Întinse  pe  'toată
            Teorii  să  facă  ei,  ear  noi  ăştia,  străini  tinăr,  pe  care  li-1  arătă  ca  pe  ceva  demn  de  mâne I..  Dă-i  drumul,  săracu I  lumea.       (Va  ur.ma.)
       de  lumea  artificială  şi  falsă  a  cugetării  in-  toată  aşteptarea:  era  post  mare şi trebuiau să   —  Lasă-1  că-i  arăt  eu !..  Voi  nu  ştiţi
       fructoase,  străini de  falsitatea adevărului vieţii,  rabde  până  a  doua zi;  de  aceea  el  pusese  ce  viclean  şi  rău  e;  cât  e  de  linguşitor,  dar   Sfaturi.
       să  îndreptăm  ochii  spre  priveliştele  fericite  mielul,  spre  păstrare,  într’un  dulap,  a  cărui  cât  e  de  perfid  şi  cum  ar  fi  în  stare  să  te
       sau  nefericite  ale  vieţii,  să  plecăm  urechea  uşă  se  deschidea  uşor  de  altfel.  sfâşie  dacă  ar  puteai  II  vedeţi  cum  stă  colo   Albina  caută  totdeauna  florile cele
       cu  atenţie  spre  jeluirile  dureroase  sau  spre   Gheorghe  însă  avea  şi  un  motan mare,  şi  tniorlăe,  nu  de  frică,  ci  de  furie:  uitaţi-vă   mai  încărcate  cu  miere,  că  din  ele  uşor
       cântecile  vesele  ale  vieţii,  căutând  pe  unele,  care  era  învăţat  tot  prin  casă.  Cum  s’a făcut,  cum  holbează  ochii  şi-şi  arată  spre mine col­  poate  să  adune.  Insoţeşte-te  cu  oame­
       mângâind  pe  celelalte,  sau  ferindu-ne  de ele. nu  ştiu,  —  că  peste  o  jumătate  de ceas, du­ ţii  lui  ascuţiţi  ca  acele.  —  Hm!.,  o  să  te   nii  înţelepţi  ca  să  ai  de  unde  culege
            Aşadar  eată  ce-mi spunea bătrânul meu  pă-ce  el  eşise  din  odaia  în  care  se  aflau  cu  omor,  lighioana  dracului I  Eşi afară I..  învăţături  folositoare.  Dintr’un  cap  sec
       tată,  într’o  seară  de  earnă  pe  când  mă  gă­ toţii,  cei  doi  rămaşi  auziră:  »miau!..  miaul..*   In  adevăr  era  groaznic  motanul:  de  o   nimic  nu  poţi  scoate,  că  mortul  n’are
       seam  la  el  în  cameră  şi  după-ce  îi  povesti­ nişte  vâitături  de  motan  groaznice,  însoţite  mărime  neobicinuită,  cu  capul  rotund  şi   suflet.
       sem  şi  eu  o  mică  istorie.             de  câteva  înjurături  pronunţate  apăsat  şi  cu mare,  cu  ochii  fioroşi,  verzi  deschişi,  mari
   1   2   3   4