Page 3 - Activitatea_1903_10_42
P. 3

A C T I V I T A T E A                                                               Pag.  3.
          Nrul  42
                                                        Directorul  şcoalei  şi  al cursurilor numite  clara  sărbătoreşte,  că  Excelenţa  Sa  sub  tot   BIB LIO G R A FIE .
                  & $ <? i e t & t e  «.
                                                   este  dl  Martin  Schuster.               decursul  congresului  nu  a  convenit  cu  dl
           pentru  fond  de  teatru  român.             Corpul profesoial  al  şcoalei  de  comer­ Rotariu,  şi  că  n'a  contribuit  la  facerea  inter-   A  apărut  »Sgârcitul pocăit«  piesă  tea­
                                                   ciu  a  constat  din  5  persoane,  al  cursului  pelaţiunei.  De  aceea  resp ngem  cu  indignare   trală  poporală  în  două  acte,  pentru  sărbă­
        D are de seam ă şi m ulţum ită publică. special  de  contoar  din  2  persoane  şi  al cur­ acest  nou  atac  mişelesc  la  adresa  Capului   toarea  na-terii  Domnului,  de  George  Oprea,
             Cu  ocasiunea  adunării  generale  a  So­  surilor  de  comerciu pentru femei  din  5  per­ bisericei  noastre,  şi  regretăm că această foaie,   învăţător.  Preţul  20  bani.  Să  găseşte  de vîn-
        cietăţii  pentru  createi  unui  fond  de  teatru  soane.                            la  spatele  căreia  stau  oameni  cari ocupă  po-   zare  Ia  autor,  O.-Tohan.  O  recomandăml
        român,  ţinută  la  15  şi  16  august  v.  a.  c.  în   In  şcoala  învăţăceilor  de  comerciu  s’au  siţiuni  onorifice  în  sinul  bisericei  noastre,   Mai  nou.
        Sebeşul-săsesc,  dela  festivităţile  aiatigeate  au   propus  următoarele  obiecte  de  învtţănienf.  publică  astfel  de  neadevăruri  cu  vădită  rea
                                                   limba  maghiară,  limba  germână,  aritmetica  intenţie.
        incurs:                                                                                                                                   Crisa  pe  sflrşite.
             a,  Dela  concert  teatru,  686  coroane;   comercială  şi  lucrări  de  contoar,  contabilita­
        b,  dela  petrecerea  cu  joc,  384  cor.;  c, supra-   tea  simplă  şi  duplă,  despre  cambii  şi  cores­  Cassa  de  păstrare  agrară,  socie­  Foile  din  capitală,  şi  mai  cu  seamă
        solviri  la  concert-teatru  dela  Dr. Iuliu  Maniu,   pondenţa  comercială,  geografia,  caligrafia.  tate  pe  acţii  (Agrdr  takarekpânztâr  rt.)  în   celea  guvernamentale,  ne  vestesc  cu
                                                                                              Vâ ârhely  înfiinţează  o  magazinâ pentru  pro­
        advocat  în  Blaj,  6  cor.;  Nicolae B. Opincariu,   In  cursul  special  de  contoar  s’au  pro­  ducte  economice  la  Marosludos,  societate  pe   bucurie,  câ  Maiestatea  Sa  a  însărcinat
        Orâştie,  5  cor.;  Fulea,  contab 1  la banca gen.,   pus  în  mod  practic:  contabilitatea,  aritme­                         pe  Groful  Tisza  Istvân  cu  formarea  mi­
        Bucureşti,  2  cor.;  Valeriu Milea, notar, Tilişca,  tica  şi  corespondenţa  comercială.  acţii,  cu  scopul  de  a-se  clădi  un  mag<iz;n  pe   nisterului.  Acesta  este  dară  chemat  să
        2  cor.;  Dr.  Petru  Vaida,  când.  adv.,  1  cor.;   In  cursul  de  comerciu pentru femei  s’au   teritorul  deja  acuirat  de lângă  staţiunea  călii   scoată  ţeara  din  impasul  ce  de  luni  de
        George  Şeulean,  notar,  Pianul-sup.,  2  cor.;   propus:  limba  maghiară,  şi  corespondenţa,   ferate.  Deocamdată  va  clădi  o  magazie  pen­  zile  dăinueşte.
                                                                                              tru  400  vagoane,  din  material  solid,  va  face
        Dimitrie  Munthiu,  notar,  Reciti,  2  cor.;  d,  in­  aritmetica  comercială,  contabilitatea  simplă   legături  de  şine  cu  calea  ferată, va  clădi  su-   Nădejdea  ce  să  pune  în  acest  băr­
        stitutul  de  credit  şi  economii  «Sebeşana»  a   şi  duplă,  ştiinţa  despre  cambii  şi  comerciu,   praedjficatele  de  lipsă  auxiliari  şi  le  va  pro-   bat  cu  însuşiri  energice,  este  convingă­
        pus la disposiţiunea  comitetului  pentru  acope­  lucrări  de  contoar,  corespondenţa  comercială,                            toare  pentru  aderenţii  partidului guver­
        rirea  speselor,  300 cor.; suma  1390  cor.;  spe­  geografia  comercială  şi  merceologia,  steno­  vede  cu  toate  celea  recerute,  acărora  spese   namental,  care  era  expus  descompunerii
        sele  au  fost  797’27  cor.;  a  resultat  venit  cu­  grafia,  caligrafia  şi  scrisul  cu  maşina.  va  face  140.000  cor.  —  Pentru  bucatele  în-   totală.
        rat  59273  cor.;  care  s’a  dat  fondului  pentru   Anul  şcolar  s’a  început  la  toate  aces­  magaz nate  să  va  ridica  dela  cassa  de  păs­  Pe  cât  era  de  temut  înainte
                                                                                              trare  o  anticipaţie cu interese moderate.  Sem­
        teatru.                                    tea  3  instituţ uni  în  3  Septemvrie  1902  şi la   narea  acţiilor  să  poate  face  până  la  15  No-   zile,  cu  atât  mai  multe  posaune  i-se
              Cu  ocasiunaa  adunării  susamintite  s’ait   cele  dintâiu  două  s’a  încheiat  cu examen pu­  emvrie,  la  subscriere  să  plătesc  10%  celea-   tace  din  partea  alor  sei  acum,  când
         incasat  pentru  fondul Societăţii  taxe:  blic  în  14  Iunie  1903,  iar  la  cursul  de  co­                                 primi  asupra-şi  sarcina  grea  de  a plana
              a,  dela  membri  fundatori  600  cor.;  b,  merciu  pentru  femei  în  3  Iulie  1903.  lalte  plătiri,  cari  nu  vor  trece  până  una  alta  afacerile  ţării.
         dela  membri  pe  vieaţă  300  cor;  c,  dela   Didactrul  pentru  elevii  clasei  l-a  a   60%  va  dispune  direcţiunea,  acâruia  sediu   Programul  său  cu  care  este aplicat
                                                                                              va  fi  în  Maros  Vâsârhely.  —  Capitalul  social
         membri  ordinari  440  cor.;  d,  dela  membri   şcoalei  învăţăceilor  de  comerciu  a  fost  de   va  fi  de  1200  acţii  â  200  cor.  a  guverna  încă  nu  este  cunoscut  ni­
         ajutători  13140  cor.:  suma  147140  coroane,   câte  K  32,  pentru  cei  din  clasele  II  şi  UI,                          mănui,  nici  chiar  lucrările  comisiunei
         la  cari  adăngându-se  şi  venitul  curat  dela   câte  K  48.  De  didactru  nu  a  fost  scutit  nici   E xportul  de  ouă  în   B om ânta   de  9  încă  nu  au  străbătut  în  afară,  cu
         festivităţi  în  sumă  de  59273  cor.,  s’a   un  elev.                             peste  tot,  dar’  mai  cu  seamă  în  Germania,   atât  mai  puţin  formula  de  împăciuire
         augmentat  fondul  Societăţii  pentru  crearea   Dela  elevii  din  cursul  special  de  con­  au  luat  în  timpul  din  urmă  un  avânt  însem­  dintre  Monarchul  şi  el.
         de  teatru  cu  suma  de  206413  cor.    toar  A.  nu  s’a  încassat  didactru,  contribuind   nat.  Pe  când  România  înainte  de  asta  cu   De  altă  parte  este  ameninţat  de
              Cu  ocasiunea  aceasta  totodată ne împli­  sumele  necesare  institutele  financiare  din loc,   10  ani  abia  exporta  1.000,000  ch'g.  ouă,   oamenii  sei  chiar,  de  cumva  va  lăsa ca
         nim  o  plăcută  datorinţă,  când  aducem  sin­  între  cari  şi  «Albina».  Dela  elevii  din  cursul   acum  numai în  Germania  trece peste  5’5  mi­  ţeara  să  fie  guvernată  după  şablonul
         ceră  şi  frăţească  mulţumită  tuturor,  cari  au   B.  s’a  încassat  câte  K  20  didactru.  lioane  chlg.  Pentiu  ridicarea  exportului  in­  vechiu.  I-se  spune  verde,  că  scaunul
         contribuit  cu  ajutorul  moral  sau  material,  în­  Didactrul  anual  pentru  elevele  din cur­  teresanţii  din  Germania  intenţionează  a  în­  de  catifea  ce-1  ocupă  nu  poate  fi  de
         cât  adunarea  generală  a  Societăţii  pentru   sul  de  comerciu  pentru  femei  a  fost  de câte   fiinţa  o  intreprindere  mare,  organisând  atât   durată,  dacă  nu  se  va  năzui  a  împlini
         fond  de  teatru  român  ţinută  în  oraşul nostru   K  150.                         cumpărarea  cât  şi  vînzarea  prin  aplicarea  de   dorinţele  naţionale.
         a  avut  resultat  deplin.                      Numitul  elevilor  a  fost:          capitale  însemnate.  întreprinderea,  acăria   Mai  presus  de  toate  are  datorinţă
              In  special  aducem  mulţumită  on.  insti­  In şcoala elevilor de comerciu  .  94  sediu  va  fi  în  Berlin,  va  face  în  România   —  zic  foile  —  se  îngrijească  de  cons-
         tut  de  credit  şi  economii  „Sebeşana11  pentru   In cursurile A.  şi B. de contoar  .  28  staţiuni  de  adunat.  La  aceste  staţiuni  vor   tituţiune  şi  de  legile  autonome  ungu­
         ajutorul  de  300  cor.  şi  susnuiniţ'lor  supra-   In cursul de comerciu  pt.  femei  19  clasifica  ouăle  şi  cele  mai  de  mic  preţ  nu   reşti,  nesuferind  ca  acele  să  fie  ştirbite
                                                                                                                                         de  cei  nechemaţi,  precum  zilnic să  aud
         solvenţi.                                                     In  total   .  141 elevi,  le  vor  trimite  în  afară,  fără  le  vor  valoiisa
              (On.  redacţiuni  sunt rugate a  reproduce                                      în  România.                               din  ziarele,  cârcimele,  magistratele  şi
                                                     După  confesiune  au  fost  în  şcoala pentru
         aceasta  dare  de  seamă.)                            eh vii  de  comerciu:                                                     dieta  Vienei,  cari  au  în  vedere  casarea
              Sebeşul-săsesc,  în  11  Sept,  1903.                                                Coleră.  O  telegramă din Ierusalim ves­ şi  nimicirea  drepturilor  ungureşti,  ba
                                                              evang.  lut.  .  .  63  (67‘02%)   teşte,  că  între  locuitorii  de-acolo  a  isbucnit  pretind  chiar  şi  anexarea  ţării  noastre.
                      Seryiu  Medettn,                        evang.  helv.  .  3   (3T8%)    coleia.  Pân’aci  au  fost  8 decese  şi  mai  multe   Dacă  Groful  Tisza  Istvân  nu  v’a
                         preşedinte.                          rom.  cath.  .  .  14  (14-88%)
           I.  Oncescu,            Gewge  Tătar,              gr--cat............   2   (2-17%)  îmbolnăviri.                            şti  resolvi  aceasta  parte  a  datorinţii
             casar.                    notar.                                                                                            sale  înaintea  regelui,  care  în  mare
                                                              gr.-or..............  7   (7 44%)    O fa tă   înaintea  com îsiunii  de  strîmtoare  şi  mai  pe  urmă  se  adresa
                                                              izraeliţi..........   5   (5.31%)  asentare.  In  casa  comitatului,  Bpesta  în  la  el,  atunci  mai  bine  nu  se  apuce  de
                     N0UTĂTI
                                   >                     După  limba  maternă:  76  germani,  10  localul  oficiului  vice-comitelui Beniczky  Lajos  partea  cea  mai  lesnicioasă,  pentru  că
                                                    maghiari,  8  români  (8 52%).            s’a  înfăţoşat,  cu  mamâ-sa  împreună, un  băie-  o  atare  împăciuire  ar  fi  numai  o  min­
                                                         In  cursul  special  de  contoar  toţi  elevii  ţandru  chitit,  cu  mustăcioare  negrii.  Erau  ciună  susţinută  cu  forţa,  pe  care  silit
              lleserva  de  întregire.  O  foaie  din
                                                    au  fost  germani.                        amândoi  din  Erzsâbetfalva  şi  cerură  paşaport   va  fi  să  o  depună  la  picioarele  tro­
             ipesta  scrie,  că  după-ce  comanda  mili-
                                                         In  cursul  de  comerciu pentru  femei  din  pentru  America.  Primăria  nu  recomandase  nului.
             nu  are  destule  cătane,  ear’  asentările nu
                                                    19  eleve  j   au fost  române.           edarea  paşaportului,  pentru-că  băieţandru    Primirea  de  Luni  seara  a  Grofului
             ţinut,  după  anul  nou  vor  fi  chemaţi  la
                                                                                              acum  venia  prima-oarâ  la  asentare.  —  Na­ Tisza  Istvân  în  clubul  partidului  seu
            ie  toţi  reserviştii  de  întregire pe  timp  de
         2  luni.  Ministrul  de  honvezi  ar  fi  şi încunoş-   »Tribuna P oporulu i«  în elemen­  tural  că  vice-comitele  nu  le  putu  ajuta  fără  a  fost   entusiastică  şi  cât  să  poate
         tiinţat  despre  aceasta  pe  comandele  de  în­  tu l  său.  Nici  trebile  congresului  nu  au  pu­  le-a  dat  sfatul  să  aştepte  până  după  asen­ de  animată.
                                                                                              tare  şi  dacă  nu  va  fi  apt,  atunci  le  va  eda
         tregire.                                   tut  să  decurgă,  cum  adecă  s’ar  cere  dela  o                                        Toţi  din  toate  părţile  strigau:  aici
                                                    instituţiune  aşa  de  înaltă  şi serioasă, ca  «Tri­  paşaportul  de  lipsă.  La  aceste  mama,  foarte  e  învingătorul!  acesta  este  conducătorul
              B iserică  întru  am in tirea bătăii   buna  Poporului»  să nu  tragă  în  vîrtejul  vele-   surprinsă,  scoate  un  atestat,  care  era  dat  de  nostru!  acesta  va  şti  apăra  drepturile
         dela  Magenta.  Patru  episcopi  sSvlişră   ietăţilor  Mangra—Măglaş—Diamandi  pe  su­  un  medic  militar,  şi  care  adevereşte cu toată  noastre!  el  singur  va  şti  să  închege
         sfinţirea  bisericii  clădite  întru  amintirea  bă­  premul  cap  al  bisericii gr.-or.  Dl deputat con-   seriositatea,  că  din  chititul  ficioraş  cu  mus-  partidul;  el  va  şti  să  împlinească  toate
         tăii  dela  Magenta  la  anul  1859   La  spesele   gresual  P.  Rotar  să  foloseşte  de  dreptul  său   tecioare  negrii  nu  va  fi  nici  când  soldat  la  lucrările  ce  au  rămas  neisprăvite.
         acestei  biserici  a  contribuit  şi  Maiestatea   de  interpelaţie,  ce-’l  aie,  după  cele  luate  în   împăratul,  —  pentru-că e  fată.  Mama  afirmă,   însuşi  Tisza  cetea  din  feţele  oa­
         5a  Francisc  Iosif  I.  —  Mulţi  soldaţi  bătrâni   procesul  verbal  al  justiţiei  şi  pe temeiul  celor   că  la  botez  a  fost  indusă  ca  băiat  şi  ates­ menilor  sei,  că  toţi  sunt  curioşi  despre
          şi  vor  aduce  aminte  de  timpul  acela  şi  de   scrise  şi  prin  foi,  cere  desluşire  cu  privire  la   tatul  în  aşa  chip  a  fost  edat,  adevăiul  însă  cele  petrecute  şi  aduse  cu  sine,  ce pri­
         îbositoarele  lupte  ce  le  avură  pe  câmpiile   fasiunile  compromiţătoare  a-le  martorilor,  şi   să  vede  din  atestatul  medical.  Aceasta  să  vesc  pretensiunile  naţionale  şi  cari  au
         Italiei.                                   cel  mai  compromitat  deputat  congresual,   ştia  prea  bine  în  sat  şi  de  aceea  voiesc  să  causat  încurcătura  de  până  acum,  însă
                                                    Ioan  Rusu  Sirianul,  face  gălăgie  în  şedinţa   meargă  la  America,  pentru-că  fata ficior  este  foarte  puţine  cuvinte  le  vorbi  celor ne­
              „A nuarul  al  IV-lea  al  şcoalei  congresuală,  căruia  să  aliază  unii scurt  văză­  expusă  la  bajocuri  continue.  Vice-comitele  dumeriţi
          jrem iale  de  comerciu  d in   Sibiiu  tori.  Aceasta perversitate  nu-i  destulă  şi încă   a  dispus  visitarea  fetei  cu  musteţe  prin  co­  A  şi  declarat  unui  intim  al  său,
          şcoala  pentru  învăţăceii  dela  comerciu)  şi  al  dela  faţa  locului  trimite  corespondinţe  la   misia  de  asentare  şi  dacă  se  va  constata  că  o  modificare  neesenţială  s’a  făcut.
          ■ursului  special  de  contoar  împreunat  cu  foaia  sa,  în  care  laudă  ţinuta  elicei  «Tribuna   afirmarea  mamei,  vor  primi  paşaportul  pen­ Vi  se  va  presenta  programa  comisiunii
          iceea,  cum  şi  a  cursului  de  comerciu  pentru  Poporului»  şi  însinuâ  pe  I.  P.  S.  Sa  metro-   tru  America.        de  9,  ear  modificarea  este  la  mine.
          emei  pe  anul  şcolar  1902/3.  Publicat  de  politul  de  urzitorul  interpelaţii.  Am  aşteptat,                            Aşa  cred,  că  pentru  pacea  şi  par­
          Ad •*:n  Schuster,  director.  Tipografia  W.  că  bărbaţi  cunoscători,  să  se  declaie  precis   A v i s.                   tea  materială  a  programului,  la  a  că­
                 "nbiiu  1903.  Din  acest  anuar  să în  treabă  şi  să-i  pună  pe  malcontenţi  la  lo­                               ruia  executare  m’am  angajat,  aceasta
                                                    cul  cuvenit.  Credem,  că  va  şi  urma aducerea                                     modificare  să  poate  primi  sau  apoi  o
                                                                                                    Domnii  abonaţi  ai  foii  noastre
              1.   oala  pentru  învăţăceii  dela  comer-  Ia  reson  a  elicei  cu  argumente  adevărate.                               luptă  fără  de  aceasta.
                                                                                               sunt  din  nou  provocaţi  aşi  achita  res­                  *
          iu  a  con itat  din  trei  clase.        Până  atunci  lăsăm  să  urmeze  categorica des-
                                                                                               tanţele  de  abonament',  căci  la  din  con­   Partidul  oposiţional  a  primit  cu
              2.  Cursul  de  contoar  pentru  perfecţio-  minţire  din  «Telegraful  Român».  «Neadevăr
          area absolvenţilor şcoalei de  comerciu  a con­ sfruntat  susţine  foaia  de  la  Arad  în  mul  ei  tră  vom f i  siliţi  a  cere  ajutorul  jude­  neplăcere  vestea  despre  însărcinarea
                                                                                                                                         lui  Tisza  cu  formarea  cabinetului.  Ei
          tat  din  'două  despărţăminte,  anume  cursul  mai  recent  când  scrie,  că  «foarte  rea  impre­ cătoresc  competent.
                                                                                                                                         declară,  că  Tisza  nu  se  retrage  dinain­
          1.  şi  cursul  B.                        sie  a  făcut  asupra  congresului  constatarea   Avem  nădejde,  că  restanţierii noş­
              3.  Cursul  dt  comerciu  pentru femei  a  faptului,  câ interpelaţia  de  ieri  a  lui  Rotariu                           tea  forţii.
                                                                                               tri  nu  vor  da  prilej  a  se  încasa  bu­
          jst  organisat  pe  basa  aşa  numitului  regula-  a  fost  pusă  la  cale  de  însuşi  Metropolitul».                               Sunt  surprinşi  de  enunţările  făcute
                                                                                               getele  sume  de  abonament  pe  aceasta
          îent  «Organisaţiunea  cursului  de  comerciu  Abstrăgând  de  la  faptul,  că  această  consta­                               ziariştilor  din  Viena,  cari  mirosa  a  ame­
          entru  femei»  (edat  prin  ordinaţiunea  de  tare  nu  s’a  făcut,  abstiăgând  de  la  faptul că   cale  costisitoare.        ninţări,  de  cari  ei  nu  să  tem,  pentru-că
           ata  11  Iunie  1900  Nr.  26,033  a  ministrului  dl  Rotariu  a  declarat  solemn  în  faţa  con­  Pentru Octomvrie-Deccmvrie să des­ forţei  vor  răspunde  cu  fapte.
           ng.  reg.  de  culte  şi  instrucţia  publică  în  gresului,  că  din  proprie  iniţiativă  şi  condus  chide  nou  abonament  cu  preţurile  din   întrebarea  e,  că  ajuns-a  crisa  pe
           iţelegere  cu  ministrul  reg.  ung.  de  co-  numai  de  interesul  binepriceput  al bisericei  a   fruntea foii.            sfîrşite ?!
           terciu.)                                 făcut  interpelarea  —  suntem  în  posiţie a de­
   1   2   3   4