Page 2 - Activitatea_1903_11_43
P. 2

Pag.  2.                                                                 ACTIVITATEA                                                                       Nrul  43


                Dacă  de  astădată  episcopatul  catolic  teoria  cu  praxa.  Nu  se  învaţă  steno­    E C O N O M I E                    numai  osiga  (bromus  inermis),  iarba
           ungar  a  luat  faţă  cu  drepturile  provinciei   grafia  şi  din  planurile  de  învăţământ                                   ovisului,  zis  raygrass  francez  (avena
           metropolitane  române  o  atitudine  mai  con­  lipseşte  gimnastica.  Arătând  mijloacele                                       elatior),  golomăţul,  (dactylis  glomerata)
           ciliantă,  este  de  a  se mulţămi stărinţelor epi-                                              N utreţurile.
           scopilor  români  gr.-catolici,  cari  spre  a-şi   de  sanare  a  răului,  propune  în  prima                                   şi  sparceta  sau  trifoiul  de  livede.
           precisa  atitudinea, se întruniseră în  conferenţă  linie  reducerea  materialului  de  învăţă­                                       Aceste  plante  cosite  de  vreme, —
           separată  cu  o  zi  mai  înainte,  adecă  în  22  mânt,  mai  ales  a  datelor,  ce  elevul tre-   Leguminoasele.              adecă  îndată  după  formarea  spicului  la
           Octomvrie  1903.  La  această  conferenţă  au   bue  să  le  înveţe  de  rost  ca:  date  sta­  Trei  neamuri de  leguminoase  spor­  cele  douâ  graminee,  care  coincide  cu
           luat  parte  metropolitul  Dr.  Victor  Mihâlyi,   tistice,  biografice,  formulare  de  cores­  nice,  lucerna,  spar ce ta  şi  trifoiul  reu­
           care  a  adus  cu  sine  pe  canonicul  Dr.  Au-   pondenţă  comercială,  formule  matema­  şesc  perfect  în  şesurile  noastre  şi  dau   inflorescenţa sparcetei şi  cu îmbobocirea
           gustin  Bunea,  apoi  episcopii  Dr.  Demetriu                                                                                  trifoiului—vor  da  un  fân  foarte  bun  şi
           Radu  dela  Oradea-mare  şi  Dr.  Vasile  Hossu  tice  şi  aritmetice,  lungi  definiţiuni  ab­  recolte  abundente.  Dintre  ele,  sparceta   abundent,  chiar  în  părţile  secetoase,
           dela  Lugoj.  Episcopul  Gherlei  Dr. loan Szabo  stracte  etc.  Toate  acestea  le  învaţă   se  mulţumeşte  cu terenurile  mai sârace,   ear  când  primăvara  va  fi  ploioasă,  re­
           fiind  bolnav  nu  a  putut  merge  la Budapesta.  elevul  numai  pentru  matură,  căci  în­  e  productivă  în  pământurile calcaroase,   colta  va  fi  excesiv  de  abundentă,  mai
                Precum  am putut  afla,  episcopii  români   dată  ce  a  părăsit  şcoala  îl  părăsesc  şi  unde  poate  dura  ani  îndelungaţi;  lu­  ales  în  terenurile  bogate.
           în  chestiunea  autonomiei  nu  se  vor abate nici   ele.  Studiul  lor  este  timp  perdut,  căci  cerna  e  cea  mai  productivă,  mai  ales
           odată  dela  ţinta,  ce  au  avut-o până  acum  ci                                                                                   Cât  despre  leguminoase  cultivate
           vor  lupta,  cu  toate  mijloacele,  ce  le  stau  la  nu  numai  că  nu  aduc  nici  un  folos,   în  pământurile  permeabile,  cu  un  strat   singure,  ele  constituesc  o  resursă  pen­
           disposiţie,  pentru  independenţa  şi  autonomia  dar  împedecâ  pe  elev  de  a  se  ocupa   arabil  adînc  şi  care  nu  ţine apă în sub­  tru  părţile  aride,  din  causa  rădăcinelor
           bisericei  române  unite.                  mai  intensiv  cu  studiile  de  specialitate.   sol;  în terenurile  potrivite ea poate dura   lor sfredelitoare (pivotante), cari  pătrund
                                                      La  studiul  limbilor propune  ca  aceasta   până  la  10  ani;  în  fine,  trifoiul  de  li-   adînc  în sub sol, unde găsesc umiditatea
              Reforma înveţămentului comercial.       să  nu  se împartă după  clase,  ci în grupe,   vede  (zis  şi  violet),  trifolium  pratense,   necesară  vegetaţi unii  lor,  aşa  că  sunt
                                                      în  cari  elevii  să  se  împărţească  după  reuşeşte  în  toate  pământurile  unde  se   tptdeauna  verzi  şi  odrâslesc  continuu,
                                                      măsura conoştinţelor ce  o  posed  deja  în   face  grâul  şi  ţine  între  doi  şi  trei  ani.
                 Consiliul  regnicolar  pentru  învăţă­                                          In  anii  secetoşi  însă  trifoiul  rămâne   chiar  şi  pe  secetele  cele  mai  mari;  pe
           mântul  industrial  şi  comercial  a  fost   limbile  respective  Limbile  să  se  stu­  mărunt,  pe  când lucerna  şi sparceta re­  lângă  că  îmbunătăţesc  pământul  şi-’l
           însărcinat  din  partea  regimului cu  com­  dieze  una  câte  una,  nu  mai  multe   zistă  cu  mult  mai  bine  la  secetă.   pregătesc  în  mod  admirabil  pentru  ce­
            punerea  unui  proiect  de  reformă  a  în­  deodată.  O  limbă  trebue  atâta studiată                                        reale,  ele  ne  asigură  un  excelent  nu­
            văţământului  comercial.  Pentru  a  satis­  până  când  elevul  o  posede perfect  atât   Toate  aceste  plante  dau  un  esce-   treţ  verde  de  cu  primăvară  timpuriu
           face  acestui  ordin  consiliul  regnicolar   în  vorbire cât şi în scriere.  Spre a ajunge  lent  nutreţ  verde,  foarte  nutritor  şi   până  foarte  târziu  toamna  şi  ne  dau
           s’a  adresat la toate cercurile interesante,   la  acest  grad  de  cunoştinţă  trebue  ca  pot  asemenea  fi  convertite  în  fân.  Lu­  şi  un  foarte  nutritor  nutreţ  conservat.
           între  acestea  şi  la  camera  comercială   propunerea  să  se  facă  în  limba respec­ cerna  se  poate  cosi  de  3  până  la  5   Au  douâ  inconviente:  întâiu  că
           din  Budapesta,  ca  să-’şi  dea  părerea.   tivă.  In  testimoniile  de  maturitate  să  ori  pe  an,  după  climă  şi  fertilitatea   verzi  pot  meteoriza  vitele,  dar  numai
           Camera  comercială  şi  industrială  pes-   se  arate  şi  gradul  în  care  elevul  po­ solului,  trifoiul  odată  şi  de  două  ori,   atunci  când  sunt  date  fără  socoteală
           tană  s’a  adresat  la  rândul ei lumei  co­  sede  o  limbă  Ca  limbă  obligată  în  ear  sparceta  de  două  coase  de  două   (sparceta nu prezintă acest inconvenient);
           merciale  şi  oamenilor  de  specialitate.   şcoalele  comerciale  recomandă  singură  ori.  In  terenurile  priincioase  e  negreşit   al  doilea,  că  sunt  mai  anevoe  de  pre­
           Datele  adunate  în  chipul  acesta au fost   limba  germână.  Studiul  celorlalte  limbi  preferabil  a  cultiva lucerna,  ca  cea mai   făcut  în  nutreţ  conservat  şi  pierd  uşor
            supuse  din  partea camerei  la mai multe   să  fie  lăsat  la  libera alegere  a  elevului.  productivă,  însă pentru  convertit  în  fân   foile  (sparceta  mai  puţin),  când nu sunt
            desbateri.  Resultatele  acestor  desbateri   Pentru  exerciarea  limbei  să  se  facă  în  e  mai  bună  sparceta,  deşi  mai  puţin   uscate  şi  conservate  cu  oare-care  meş­
            au  fost  încorporate  într’un  elaborat;   clasa  ultimă a  şcoalelor comerciale exer­ productivă,  fiind-câ  nu-’şi  pierde  aşa   teşug.  Coasele  de  toamnă  adesea  nici
            acesta  se  începe  cu  o  introducere,  în   ciţii  de  comptoar  practice.  In  elabora­ de  uşor  foile.                    nu  se  mai  pot  preface  în  fân,  ci  tre-
            care  se  arată  însemnătatea  branşei  in-   tul  camerei  comerciale  se propune  mai   Dacă  ar  depinde  numai  de  voinţa   buesc  date  verzi  la  vite,  afară  numai
           strucţiunei  comerciale.  Trece  apoi  la   departe  reducerea  numărului  şcoalelor  noastră,  ar  trebui  să  cultivăm  aceste   când  toamna  e  secetoasă.
           desvoltarea  şi  organisaţiunea  de  azi  a   comerciale  şi  propunerea  stenografiei ca   leguminoase  numai  pentru  a  fi  date   Sâ  luăm  acum  fie care  din  aceste
            acestui  ram  de  învăţământ.  Vorbind    studiu  obligat.  Să  se  dea mai  mare im­ verzi  la  vite,  rezervând  pentru  nutreţ   plante  în  parte.
            de  resultatele  obţinute  până  acum  în   portanţă  ca  până  acum  economiei  na­ uscat  gramineele  singure  sau  în  ames­                Lucerna.
            şcoalele  comerciale  din  patrie  arată, că   ţionale,  iar  în  schimb  merceologia  şi   tec  cu  o  treime  leguminoase.  Clima
            abiturienţii  abia  în  contabilitate  şi  arit­  technologia  să  nu  formeze  studiu  obli­  noastră  nepermiţându-ne  însă  a  ne  bi­  Există  mai  multe  neamuri  de  lu-
            metica  comercială posed  cunoştinţe, cari   gat  la  examenul  de  maturitate;  să  se  zui,  în  câmpie,  numai  pe  graminee, ne­  cernă,  dar  pe  noi  nu  ne  preocupă  de­
            corespund  trebuinţelor  vieţii  practice,   pună  mai  mare  pond  pe  gimnastică.  voiţi  suntem  să  recurgem  la  aceste  le­  cât  lucerna  cultivată,  zisă  şi  de  Pro-
           în  celelalte  studii  de  specialitate  ca:   Pledează  apoi  pentru  ideia  ca  să  se  guminoase  şi  pentru  producţiunea  de   vence  (medicago  sativa)  şi  numai  des­
           limbi,  corespondenţă  comercială,  ştiinţe   întemeieze  şcoale  comerciale  inferioare  nutreţ  de  iarnă.  Singurul  inconvenient   pre  ea  vom  vorbi  acum.  Numele  ei
            naţional-economice  etc.  nu  corespund   cu  câte  două  clase  şi  cursuri  pregăti­ este  că  transformarea  lor  în  fân  cere   vine  dela  cuvântul  lauserdo  numire
            nici  pe  departe  acestor  trebuinţe.  A-   toare,  în  cari  să  se  propună  comerci­ oare-care  îngrijiri  speciale  şi  la  noi  care  i-se  da  în  Provence  pe  la  1570,
            proape  total  le  lipsesc  abiturienţilor   anţilor  tineri  şi  tuturor  celor  aplicaţi   oamenii  de  la  câmp  nu  prea  au  meş­  dar  ea  e  cunoscută  din  timpurile  cele
           şcoalelor  comerciale  cunoştinţele  cores­  la  această  branşe  studii  de  specialitate.  teşugul  de  a  face  fânul.  Dacă însă  vor   mai  antice. Aristotele vorbeşte  de  ea  în
            punzătoare  şi  spiritul  de  pătrundere  al   La  întrebarea,  că  să  se  mai  lungească  asculta  de  poveţele  ce  le  voiu  da,  ei   Istoria  naturală.  Ea  e  originară  din
           vieţii  sociale-economice.  Căuşele  aces­  sau  nu  durata  învăţământului  în  şcoa­ vor  reuşi  a  le  transforma  într’un  bun   Media,  care  aparţinea vechiului  imperiu
            tui manco-ştienţific se explică prin aceea,   lele  comerciale, elaboratul  răspunde: că,   nutreţ  de  iarnă  şi  a’l conserva  în  bune   al  Asiriei,  zice  Gustave  Heuze, şi  a fost
            că  elevii  sunt  siliţi  să  se  ocupe  cu  fel   dacă  se  va  reduce  materialul  de  învă­ condiţiuni.                     importată  din  Asia  în  Grecia  cu  cinci
            de  fel  de  studii  secundare,  cu  o  mul­  ţământ,  o  lungire  a  duratei  nu  este   Voiu  vorbi  mai  pe  larg  despre   veacuri  înainte  de  Isus  Hristos,  când
            ţime  de  memorisări,  pense, etc.  Motivul   absolut  indispensabilă.  Dacă  însă  ma­  aceste  leguminoase  şi  despre prefacerea   Dariu,  regele  Persiei, atacă pe Atenier
            principal,  care  pune  pedecă  rîvnei  şi   terialul  de  învăţământ  nu  se  reduce,   lor  in  nutreţ  conservat,  însă  nu  mă   Columella,  Palladiu,  Pliniu  au  desen
            sporului  în  studii  este,  că  partea  cea   atunci  durata  va  trebui  lungită  la  4   pot  împedecâ  de  a  sfătui  pe toţi  aceia   cultura  lucernei.  Din  Grecia  s’a  intr
            mai  mare  a  elevilor  comercialişti,  văd   ani.  Pentru-ca  elevii  să  nu  studieze  cu   cari  dispun  de  mijloace  şi  mai  ales  de   dus  în  Gallia  romană.
           în  şcoalele  lor  numai  un  mijloc  de  a   un  an  mai  mult  ca  până  acum,  va   teren  potrivit,  să  creeze, pentru produc­   Lucerna  rabdă  la  căldură  şi  ,
            ajunge  mai  iute  la  un  testimoniu  de   trebui  ca  absolvarea  clasei  a  III.  a unei   ţiunea  fânului,  livezi  cu  bază  de  gra­ ger.  Ea  întră  în  vegetaţiune  în  Martie
            maturitate  şi  în  chipul  acesta  de  a   şcoale  medii  să  îndreptăţească  pe  elev   minee  şi  în  care leguminoasele să  între  şi  chiar pe la sfîrşitul lui Februarie, când
            câştiga  dreptul  de  voluntar  în  armată.   de a fi primit într’o şcoală comercială.  pentru  o  treime.  Dacă  nu  vor  putea  temperetatura  mijlocie  a  aerului  s’a
            Propunerea  în  şcoală a diverselor studii   (•R.  E«).                        C.    să  facă  mai  mult,  să  încerce  cel  puţin  ridicat  la  +   8°  sau  10°.  Spre  a  în­
            nu se face într’o  legătură  organică unind                                          crearea  de  fâneţuri  în  cari  să  între flori  îi  trebue  900°  căldură  totală.


            le  vîrîse  atâta  fiică  ’n  suflet,  încât  abia  în­  —  Vezi  ochii  motanului  colo în  colţ?... deşteptat  din  spaima  cei  amorţise  simţurile,  Curând  după  aceea,  a  sosit  şi  procurorul  şi
            drăzni  unul  din  ei  să  se  ridice  pe  o  capră   —  Da I..  Fie  că  fioroşi  mai  sunt!..  Mă  luă  băţul  cu  care  bătuse  la  geam  mai  îna­ de  faţă  cu  toţi  câţi  puteau  să-’şi  arunce  pri­
            de  tăiat  lemne,  pe  care  o  găsi  în  curte.  da  tu  nu  vezi,  că  cearceaful  şi  faţa  de  pe­ inte  şi-’I  întinse  cu frică pe fereastră înlăuntru  virile  pe  fereastră,  s’a repetat dovedirea omo-
                 Se  cocoţă  pe  ea  şi-'şi  întinse  privirile  rină  sunt  pătate:  trebue  să  fie  sânge.  L’a  spre  pat,  atingând  şi  mişcând  uşor  cămaşa  rîtorului.  Mai  în  urmă,  doctorul  a  confnmat
            pe  zarea  din  fereastră :  rămase  deodată  cu­ omorît  cineva...                  lui  Gheorge.                              faptul,  printr’o  minuţioasă  cercetare:  Gheor­
            tremurat  de  spaimă ;  un  fior  îi  furnică  prin   —  Ia  stai  frate,  să  trag  de  geam,  tre­  Atunci  fură  îngroziţi  de  un  spectacol   ghe  fusese sfâşiat de montan în puterea  nopţii.
            vine:  în  cameră,  jos  în  colţ,  străluceau  în  bue  să-’l  deschid.             nemai pomenit I la mişcarea cămăşii lui Gheor­                       N.  Mihâescu.
            umbră  înfiorător  două  lumini  galbene,  vii,   In  adevăr,  dintr’o  smucitură  operată  Ia  ghe,  motanul  se  repezi  cu  furie  la  gâtul  lui,
            rotunde,  nemişcate :  erau  ochii  fioroşi  ai mo­ marginea  de  jos  a  ferestrii,  giurgiuveaua  îşi  sfăşiindu-’l  cu  giratele  şi  cu  dinţii,  după care
                                                                                                                                                         1  U B 1 M B
            tanului.                                  desprinse  cîrligeul  care  o  ţinea  strînsă,  şi  se  sări  jos  din  pat  şi  se  aşeză  la  pândă,  în ace­
                 —  Am  zărit  ochii  motanului:  ce  fio­  dete  în  lături.  Acum  se  putea  vedea  mai  laşi  colţ  al  casei.               Tu  mi-ai  destăinuit  iubirea,
            roşi  suntl...  Prea  avea  înfăţişarea  groaznică  bine  în  cameră:  Gheorge  era  mort !  înco­  Convingerea  înfiorătoare  era  acum  fă­  Şi  ca prin  farmec,  am  zărit
            motanul  cela!...  —  Măi,  da  ce  dracu,  par’câ  vrigat  în  jurul  său, cu  capul  vîrît înspre  pân­ cută:  Gheorghe  tusese  omorît  de  motan.  întunecatul  cer  al  nopţii
            nu-i  lucru  curat:  zăresc  un  mototol  mare  în  tece,  cu  mânile  la  gât,  cu  genunchii  aduşi   înfioraţi,  de  spaimă,  simţeau  cum  le   Zimbind  voios  la  răsărit...
            pat.  Gheorghe  să  fie ?.. Plapăma e căzută jos;  la  gură,  ghemuit  şi  ţeapăn,  zăcea  în  pat,  pe  furnică  prin  vine  un  fior  rece  ca  de moarte,
                                                                                                                                                 Chiar  gerul  şi-a  uitat  urgia:
            perna  e  la  o  parte..                  al  cărui  cearşaf  se  întindeau  pete  mari  de  şi  totuşi  nu  fură  mulţumiţi  numai  cu  această   Blând  aţipind,  fără-de-veste,
                 In  vremea  asta,  se  căsnea  să  pătrundă
                                                      sânge,  cu  cămaşa  ruptă,  sfâşiată  în  bucăţi,  privelişte, repetară atingerea cămăşii  lui Gheor­  Visează flori  d’atunci,  şi  uite i
            mai  clar  cu  privirea  în  cameră,  şi  zări  în
                                                      atîrnînd  împrejur  icî  şi  colo,  muiată  în sânge  ghe,  cu  băţul;  aceeaşi  sălbatică  scenă,  mo­  Le  zugrăveşte  pe  fereşte...
            adevăr  ce  era:                          roşu.
                 —  Ştii,  că  nu  e de  glumit:  Gheorghe                                       tanul  mai  furios  ca  ori-când,  se  repezea  la        —      —
                                                           Spaima  grozavă  ce-’i  cuprinse  pe  cei  gâtul lui  Gheorghe,  sfăşiindu-’l  cu  dinţii,  ru­
            e  mototol  în pat; parcă-i  mort  !... Gheorghe !..
                                                      doi  prieteni  rămaşi  Ia  geam,  fu atât de mare,  pând  carne  din  gâtul  lui,săpând  cu  ghiarele   H  A  Z
            Gheorghe I...  Scoală,  măi...  Aş,  nici  nu  se
                                                      încât  îi  amuţi,  încremenindu-i  pe  loc:  nici  o  în  grumaz  şi  întinzând  într’o  parte  şi  în  alta
            mişcă!...  Ce  e,  nu-i  lucru  curat!...  La  omo-                                                                                  De  ce  nu  te  însori?  întreabă  Pă­
                                                      vorbă  nu  putură  scoate ;  tăceau  îngroziţi  de  fâşiile  de  care  roşie,  din  care  eşea  sânge
            rît  cineva!...                                                                                                                cală  pe  Tândală.
                 —  Ei,  n’o  fi  mort!...  Se  poate?,..  Cine   oribilul  spectacol  ce  se desfăşura  în  faţa  lor,  cald.  Motanul  miorlăia  bizar,  mîrtia,  urla   — Fiind-că vreau sâ-mi pun don diţiile.
            să-’l  omoare?..  O  fi  durmind  greu...  Ia  să   luminat  de  razele  palide  ale  lunei.  Păreau  par’că  de  mânie,  şi  ear  sărea  în  colţ.  —  Care ?
            mă  duc  eu  pe  la  uşe  să  bat  cu  putere,  tre-   hinoptizaţi:  era  în  adevăr  o  privelişte  înfio­  Cei  doi  preieteni  au  închis  geamul  cu   —  Femeia  mea  trebue  sâ  fie  fru­
            bue  să  deschidă.                        rătoare,  care  te  ţintueşte  pe  loc,  care-’ţi  ră­ frică  şi  au  dat  de  veste  întregului  sat.  moasă,  bogată  şi  proastă.
                 Se  duse,  bătu : zadarnic )...  Nimic!...  Se  peşte  ori ce  curaj,  îţi  întunecă  ori-ce  gîndire,   In  zori  de  zi,  în  loc  de  a  merge la  bi­
                                                                                                                                                 —  Fiind că  dacă  ar  fi  deşteaptă
            întoarse  napoi.  Se  ridică  şi  el  la geam, lângă  îţi  paralisează  ori-ce  mişcare.  serică,  toată  lumea  se  strînse  în  jurul  casei
                                                                                                                                           nu  m’ar  lua  ea  pe  mine.
            celalalt:  acum  priveau  amândoi  înlăuntru.  Abia  după  câteva  clipe,  unul  din  ei, lui  Gheorghe,  comentând  îngrozitorul  fapt.
   1   2   3   4