Page 3 - Activitatea_1903_11_43
P. 3
Nrul 43 A C TI VI TATEA Pag- 3.
In privinţa terenului, iată ce zice In acest fel cultivatorii săteni din Re «şerpilor sisăitori încălziţi la sinul marini- Tata a rămas ca trăsnit. A dat de ştire po
Gustave Heuze: tezu obţin sămânţe din căpăţinele de varză monsei naţiuni maghiare şi nutriţi cu pane liţiei. Tot oraşul s’a umplut de vestea, că în
Pentru-ca lucerna să aibă o lungă foarte că itată în plaiul Cloşani. maghiarăI» (înţelege asupra fiilor naţionalită pădure a răsărit o bandă de tâlhari. Tata a
durată de existenţă şi să dea recolte M. M ugescu, ţilor...) dus banii la locul hotârît, iar poliţia s'a pus
bune, trebue să vegeteze pe pămenturi învăţător. Din specimenele acestea putem vedea, la pândă. Când colo ce să vezi, cine vine
adinei şi permeabile. Terenurile care’i că obrăznicia şovinistă şi-a ajuns culmea; a să ia banii — feciorul bogătanului singur.
convin mai bine sunt cele de aluviu, devenit intolerabilă. Insă „sunt cerţi denique, Cătrâ seară să trezeşte bătrânul, că ii aduc
lutoase, argilo-calcaroase, argilo-silicoase, NOUTĂTI fines“, toate ’si au hotarul. Fizica ne învaţă acasă şi feciorul şi banii şi tâlhari ca’n palmă.
sau calcaro-silicoase; ea reuşeşte ase foarte apriat că, „ori-ce acţiune causează re- Adecă tâlharul fusese el singur feciorul. Fru
menea foarte bine pe pământurile pie N oul m in ister Tisza. Ministru pre acţunc" E timpul suprem, că reacţiunea acea moasă apucătură. N’a mai ştiut pe ce cale
troase, dacă acestea au o consistenţă sta, să se pornească pe toată linia ; să le des să stoarcă bani dela tatăl său. Isteţ, nu glumă.
şedinte şi ministru de interne Tisza lstvdn\
mijlocie şi dacă sunt adinei şi bogate, ministru de finanţe Lukdcs Ldszlo; chidem odată ochii turbaţilor şi orbiţ lor pig
asemenea şi în cele nisipoase. Nu’i mei şovinişti, uitaţi până şi de cele mai ele A V A R IŢ IE
priesc însă de loc pământurile compacte » » justiţie Plosz Sdndor; mentare regule ale bunei cuviinţe, să-i facem *
» » com erei u Hieronymi Kdroly;
şi umede, terenurile turboase şi mlăş se înţeleagă, că noi la folosirea limbei n lastre Odată, pe când eram tinăr de tot, a-
» » honvezi Nyiri Sdndor;
tinoase. cel puţin pe teren social, nici când nu vom proape un copil, mă preumblam pe iarbă ;
» » agricult. Talian Bt!la ;
Dacă sub solul e apropiat de su » » culte Berzeviczy Albert; renunţa; că respectul dulcei noastre limbi îl atunci văzui, căzând de pe gardul de ra
prafaţa stratului arabil şi dacă e for » croat Cheli Ervin; pretindem şi-l impunem cu ori-ce preţ ori-cărui muri, o floare a>a de frumoasă cum nu mai
mat din argilă tare sau din stînci com muritor. Omikron. văzusem nici odată. O ridicai foarte iute. Era
» a latere interimal Tisza Istvdn.
pacte sau coherente, nu-’i merge bine o adorabilă răsură.
lucernei şi ea dispare în anul al doilea B ă i nouă de cărbuni de peatră C ununie. Dl Dr. Eugen Rozvan din Trecând pe acolo o doamnă, nu aşa
sau al treilea. în com itatul M unedorit. Dr. Kormendy Salonta-mare şi D-şoara Elora Beleş din Arad de frumoasă, îmi zise :
Adîncimea stratului arabil şi na Gyula, medic pretorial în Brad, a desco îşi vor sărba cununia lor în 7 Noemvrie n. — Dă’mi mie acea floare, te rog.
De sigur această floare voiam s’o fac
tura mărunţibilă a sub solului au o pu perit în mai mult de 20 locuri cărbuni de a. c. la 11 ore a. m. în biserica gr.-or. ro
dar tinerii fete, aşa de blondă şi rumenă, cu
ternică influenţă asupra duratei şi a peatră mediteranâ între Brad şi Hălmagiu mână din Arad.
care mă jucasem în ajun jocuri inocente şi
productivităţii lucerneriilor, fiind-câ lu pe amândoi ţărmuri a Crişului-alb. Cărbunii Felicitările noastre.
pe cari o iubeam din tot sufletul meu. Cu
cerna îşi împlântă adesea rădăcinile negrii sunt de calitate bună. La 25 Octom
până la 2 şi chiar 4 metri adîncime vrie s'a făcut oculativa de comisiunea che V ifor m are în New-York. In zi toate astea răspunsei:
— Pentru-că doriţi această floare, pof
La muzeul din Berna, se păstrează o mată, care s’a exprimat foarte favoritor asu lele trecute a fost un teribil vifor pe mare
tim, Doamnă.
rădăcină, care are o lungime de 16 pra acestor băi, folositoare pentru n cerin în apropierea oraşului New-York, portul Odată, când nu mai eram aşa tinăr,
metri. Marea adîncime la care pătrund ţele părţilor arădane. Direcţiunea căilor fe unde să dau jos oamenii noştri, cari călăto
dar eram sărac şi trist, mă preumblam noap
rădăcinile lucernei în sub-solurile ac rate Arad—Csanâd a şi decis să protegeze resc la America. Peste 48 corăbii s’au stri
tea prin stradele întunecate din Paris; zării
tive, adecă în straturile inferioare per din toate puterile băile de cărbuni din valea cat, dintre cari 33 au dispărut fără u r mă
lângă un şivoi de apă, o monedă de aur,
meabile sau printre crepăturile părţilor Crişului. în fundul mării. Oare din şirul muncitorilor căzută din vr’un buzunar. Era multă vreme
stâncoase, învederează pentru-ce această noştri câţi vor fi perit, după-ce chiar acum de când nu văzusem monede de aur! O ri
plantă îndură aşa de uşor secetele în A beraţiuni şoviniste De o surprin toamna foarte mulţi s’au dus acolo să-’şi dicai foarte repede; era o Guinee, care făcea
ţările meridionale. (Va urma). dere unică în felul seu a avut de a se ,,bu- câştige hrana de toate zilele pentru iei şi mulţi bani.
cura“ în Dumineca trecută o parte din stu cei rămaşi acasă? Trecând pe acolo o damă tinără, destul
denţimea română din Budapesta, care cerce de uiîtă, îmi zise ;
Dobândirea seineiiţei de varză. tează restaurantul «Bânovszky* din str. «Re- Coroane eterne. D-şoara T e r e s i a — Dă-mi mie această monedă de aur,
viczky». Eată ce s’a întâmplat: Ospătarul Pipos, dărueşte fondului văduvelor şi orfa te rog.
hrănit în mare parte din bani româneşti a nilor meseriaşilor români, întemeiat de «Reu De sigur, cu această comoară găsită,
In nr. 8 ai «Jurnalului Societăţei Cen
fost silit de câtră nescai pui de-ai lui Arpâd niunea sodalilor români din Sibiiu», pentru aşi fi putut să prânzesc foarte bine, — ceea-ce
trale Agricole» am arătat că varza este un îmi era foarte necesar, — sau aşi fi putut
zarzavat bienal. să împodobească păretele pe vremea mesei odihna sufletului neuitaţilor sei părinţi, suma
cu o tăbliţă provăzută cu inscripţia: „Itt old- de 2 coroane. să cumpăr nişte versuri, bine imprimate, ale
Cred de interes general să arăt şi cum vre unui excelent poet. Cu toate astea răs
cultivatorii din Retezu (Mehedinţi) obţin să hvl beszâlni tilos“. (Aici e oprit a vorbi La acelaş fond Rachi la lui Laz ar punsei :
mânţa în al doilea an. valaheşte“ vrea să zică: româneşte). Ospătarul St oi a, a dăruit pentru odihna sufletului ne — Pentru-că voeşti această Guinee,
Am observat mai multe grădini de le a fost silit să se supună provocărei acestea uitatului seu ginere A l e x a n d r u Tăba n, iat’o, doamnă.
gume cultivate de bulgarii aflaţi la noi în în interesul «geşeftului». Oaspeţii, care cum zidar, suma de 1 coroană. O altă dată—tinăr sau bărân, bogat
- U
ţeară, şi în nici una nu am văzut cultivân- întră, rămân frapaţi vin în confusie ; nu pri sau sărac, nu mai ştiu 1 — mă preumblam
du-se căpăţini de varză pentru sămânţă. cep, că oare au de-a face cu o glumă proastă A l 42-lea! Cassariatul «Reuniunii ro pe marginea mărei, cu totul luminată de as-
Sătenii din Retezeu, cari se ocupă foarte ori cu o faptă a unei minţi scrintite. Românii mâne de înmormântare din Sibiiu» a solvit tre. Am văzut în năsip o stea căzută din cer.
mult de cultura verdeţurilor (zarzavatului) cer desluşiri dela ospătar şi aflând dela dân moştenitorilor răposatului A l e x a n d r u T ă Ea strălucea puţin, vai 1 dar venea de aşa
până în anul 1895 (când au introdus dela sul adevărata stare a lucrurilor, dispun să se ban, zidar, fost membru al numitei Reu de sus. Am ridicat-o foarte iute.
casa Friedrich Pildner şi varza văratică şi depărteze tăbliţa, şi de-aci încolo de sine să niuni, ajutorul statutar. Trecând pe acolo, cea mai frumoasă
tomnatică, albă de Erfurt) uzau de procedeul înţelege, suflet de român n’a mai păşit pra Acesta este al 42-lea cas de morte în din princese—ahl cum coroana ei din păr
următor: gul acestui restaurant. Vitejii patrioţi însă, sinul Reuniunei noastre de înmormântare. seînteia in întunerec I Cum aşi fi adorat-o
Alegeau de cu toamnă căpăţinele des cari au pus la cale incidentul, n’au avut în- pe această Alteţă I Cum aşi fi sărutat cu foc,
tinate să dea sămânţă, le păstrau earna în drăsneala să-şi scoată botul la vileag, astfel L a fo n d u l de 20 bani, întemeiat pulberea pe care a călcat botina eil — îmi
gropi şi pe la Mucenici le scoteau şi le pu tinerilor noştri nu li s’a dat prilej să ia satis de «Reuniunea sodalilor români din Sibiiu», zise, din capriciu:
neau la locul definitiv. Pe la 15 Maiu, multe facţie cuvenită pentru hulirea mişelească a pentru acuirarea unei case cu hală de vân — Dă’mi mie, te rog, această steluţă I
din căpăţini în floare erau distruse de vier limbei româneşti. zare pe seama meseriaşilor români, la stă De sigur, această cerească strălucire nu
mii aflaţi în bubele de pe piciorul căpâţinei N’ar merita să ne ocupăm cu aberaţia ruinţa d-lui Şt ef an Mirean, cleric în cursul puteam s’o întrebuinţez la nimic aci pe pă
cari se desvoltau încetul cu încetul. aceasta a şovinismului orbit, dacă ar fi vorba al IlI-lea al seminarului »Andreian« din Si mânt. Lucrul ăsta din cer nu are nici o va
Dela 1895 sămânţa de varză în comuna de un cas isolat. Dar cu totul altmintrelea biiu, următorii elevi, ai cursului al 111-lea teo loare în valea asta de durere I Cu toate as
Retezeu să obţine astfel: ni-se prezintă lucrul, dacă 11 vom examina logic au dăruit câte 20 bani şi anume: Alexan tea nu am răspuns nimic princesei şi am
La finele lui Octomvrie se smulg din mai de-aproape. Incidentul scârbos din res dru Anca, Ioan Andreiu, Ilie Beleuţă, Ioan păstrat steaua.
ogor căpăţinele cele mai mari şi mai fru taurantul Pestan nu e un cas isolat; el Bişcovan, Victor Both, Sever Bran, Nicolau
moase, se curăţă bubele după picior cu bri- este un eflux al campaniei furioase ce s’a Butelanc, Ilariu Cocan, Aurel Crişan, losif BIBLIOGRAFIE.
ceaguşisepun căpăţinele pe pământ în pivniţă. început în timpurile din urmă în contra lim Dumitru, Petru Dumitrescu, Nicolau Geor-
In Noemvrie, când începe să dea gerul, să fac bei române pe teren social, după ce s’au gescu. Dumitru Grecian, Ioan Handa, Au- Călindarul «Poporului Român» pe
gropi la locul ■definitiv depărtate una de alta convins heghemonii noştri, că cu ucazuri mi gustin Istrate, Vasiliu Lăpuşte, Ioan Maxim, anul visect 1904 a apărut şi se poate pro
de 60 cm., să iau căpăţinile din pivniţă, se nisteriale nici când nu se poate ajunge la Emil Miclea, Ştefan Mirean, Miron Moldo- cura Ia tipografia «Poporului român», Buda
unge cu balegă proaspetă de bou piciorul nimicirea etnică a unei naţiuni. Nu, căci limba venescu, Teodor Muica, Octavian Murăşan, pesta VI. strada Vdidsmarty 60/a cu preţul
fie-cărei căpăţini, ear căpăţina întreagă se română nu se susţine din părtinirea şi graţia Ioan Neagoe, Aurel Oancea, Aurelian Oprean, de 40 bani.
acopere cu un strat de baligă tot de bou şi puterii de stat, ci există şi va exista râzi- Nicolau Perian, Remus Perian, Romul Pla- Afară de partea calendaristică bine re
în fie-care groapă se pune câte una; astfel mată numai şi numai pe basa energiei sale toş, Romul Pop, George Popovici, Nicolau dactată, partea literară, care e anume întoc
că partea de jos a căpăţinei să fie în nivel naturale, şi pe basa perseveranţei neclintite Regman, Remus Roşea, Eremie Ticuşan, Va mită pentru ţăranii români, conţine material
bogat, variat, interesant şi instructiv, având
cu solul, să trage pământ mărunt pe lângă înnăscută în poporul român, cu care o păs siliu Trifa. următorul cuprins: Moş Martin, schiţă de A.
piciorul verzii şi se calcă bine. Căpăţina se trează şi care nu se poate extermina din La acelaş fond au dăruit dl Ioan Iri-
Vlâhuţă: Oeupaţiunea, tpul şi însuşirile Ro
acopere cu un strat de pământ mărunt, for inima lui cu una cu două. O văd şi ei mie din Becicherecul-mare 1 coroană şi Vic
mânilor, din Enciclopedia română. Noaptea
mând fie-care un bilon conic. Aici se asi aceasta prea bine şi de aceea îşi iau refu tor Tordăşianu, 20 bani.
de vară, poezie de G. Coşbuc; Românii în
gură căpăţinele pentru earnă. giul la unelte de calibru mai asiatic. Zi de America, de Dionisie Stoica; Ceva despre
Primăvara până la 15 Martie, când lu- zi avem ocasiune a ceti despre atentate scan Isteţ n u glum ă. In Neapol (Ita
—
Românii dela Pind, de Petru Vulcan; Zapis
ul începe să apară d’asupra bilonului, acesta daloase de felul celui amintit. Inscripţiile ro lia) trăeşte un bog tan, care are un singur
ţigănesc, de D. Stănescu; Teatru la sat; Poe-
risipeşte şi se înlătură frunzele în des- mâneşti sunt pretutindenea hulite. Rectorul fecior de vre-o 24 de ani. «Frumosul Giuse-
sie din America, de Paian Vasa; Lugojenii,
-mpunere. din Cluj le interzice studenţilor români a ppe», aşa îi zice lumea, e un fecior în toată
de Iov.; Lupta în comitate; Baba Dochia,
Dela 15 Aprilie înainte se distrug bu mai vorbi româneşte la »mensa«. Şi apoi puterea cuvântului. A strâns la bani, i-a chel
poesie de Sebastian; Sfintele Paşti între ză-
ruienele de pe lângă căpăţini şi se leagă mâncând îţi vine apetitul; mlădiţ'le arpadiane tuit până şi-a făcut o grămadă bunicică de voare şi baionete, de Bill-A-Zam; Poesie oc-
lujerii pe haraci spre a nu fi rupţi de vânt. dela universitatea din Pesta merg şi mai de datorii. In săptămânile trecute a eşit călare
nărească, de A. Baiaş; Dascălul şi învăţăce
Aşteptăm acum momentul coacerei, când se parte în cutezanţă; ei pretind în fiţuica lor la pădure şi n’a mai venit. Abia după trei
lul, glumă de V. Mureşian; Dreptul de întru
culeg lujerii împărţindu-i în 2 categorii: 1) sus şi tare, să se oprească pe cale oficioasă zile primeşte îngrozitul tată o scrisoare ne-
nire; Economia de câmp şi învăţătura, de G.
Cei din centru sau vârful şi 2) cei laterali, tuturor universitarilor conversarea în limbi subscrisă cu acest cuprins: «Domnule 1 Pe
Todică; Legea despre naţionalităţi, etc. etc
adecă cei din jurul celor dintâiu; astfel avem «străine», căci Ia din contră se dispensează fiul d-tale l’am prins în pădurice. Nu i-am
Călindarul cuprinde 91 ilustraţiuni, în
două calităţi de sămânţă. Sămânţa din luje de ori-ce răspundere, dacă cumva «tinerimei făcut însă nici un rău. Nici nu i-să va în mare parte pe deplin succese.
rul vârf ne va da în viitor căpăţini volumi cu simţiri patriotice* i-se va curma la urma tâmpla nimic dacă în timp de 3 zile aduci
Călindarul „Poporului Român" se re
noase şi cea scoasă din lujerii laterali ne va urmelor «firul paciinţei» şi va erumpe «in 50 mii de lire la tulpina «stejarului negru» comandă de sine.
-to căpăţini mai mici. dignarea patriotică» cu toată furia asupra din pădurice. De nu pe fecior nu-1 mai vezi».