Page 3 - Activitatea_1903_11_43
P. 3

Nrul  43                                                                 A C TI VI TATEA                                                                     Pag-  3.

                In  privinţa  terenului,  iată  ce  zice   In  acest  fel  cultivatorii  săteni  din  Re­  «şerpilor  sisăitori  încălziţi  la  sinul  marini-  Tata  a  rămas  ca  trăsnit.  A  dat  de  ştire  po
           Gustave  Heuze:                           tezu  obţin  sămânţe  din  căpăţinele  de  varză   monsei  naţiuni  maghiare  şi  nutriţi  cu  pane  liţiei.  Tot  oraşul  s’a  umplut  de  vestea,  că  în
                Pentru-ca  lucerna  să  aibă o  lungă   foarte  că itată  în  plaiul  Cloşani.  maghiarăI»  (înţelege  asupra  fiilor  naţionalită­ pădure  a  răsărit  o  bandă  de  tâlhari.  Tata  a
           durată  de  existenţă  şi  să  dea  recolte                         M.  M ugescu,    ţilor...)                                  dus  banii  la  locul  hotârît,  iar  poliţia  s'a  pus
           bune,  trebue  să  vegeteze  pe pămenturi                             învăţător.          Din  specimenele  acestea  putem  vedea,  la  pândă.  Când  colo  ce  să  vezi,  cine  vine
           adinei  şi  permeabile.  Terenurile  care’i                                          că  obrăznicia  şovinistă  şi-a  ajuns  culmea;  a  să  ia  banii  —  feciorul  bogătanului  singur.
           convin  mai  bine  sunt  cele  de  aluviu,                                           devenit  intolerabilă.  Insă  „sunt  cerţi  denique,  Cătrâ  seară  să  trezeşte  bătrânul,  că  ii  aduc
           lutoase, argilo-calcaroase, argilo-silicoase,         NOUTĂTI                        fines“,  toate  ’si  au  hotarul.  Fizica  ne  învaţă  acasă  şi  feciorul şi  banii şi tâlhari  ca’n  palmă.
           sau  calcaro-silicoase;  ea  reuşeşte  ase­                                          foarte  apriat  că,  „ori-ce  acţiune  causează  re-  Adecă  tâlharul  fusese  el  singur  feciorul.  Fru­
           menea  foarte  bine  pe  pământurile  pie­      N oul  m in ister  Tisza.  Ministru  pre­  acţunc"  E  timpul suprem, că  reacţiunea  acea­ moasă  apucătură.  N’a  mai  ştiut  pe  ce  cale
           troase,  dacă  acestea  au  o  consistenţă                                           sta,  să  se  pornească  pe  toată linia ;  să le des­ să  stoarcă  bani  dela tatăl său. Isteţ, nu glumă.
                                                     şedinte  şi  ministru  de  interne  Tisza  lstvdn\
           mijlocie  şi  dacă  sunt  adinei  şi  bogate,   ministru  de  finanţe   Lukdcs  Ldszlo;  chidem  odată  ochii  turbaţilor  şi  orbiţ lor pig­
           asemenea  şi  în  cele  nisipoase.  Nu’i                                             mei  şovinişti,  uitaţi  până  şi  de  cele  mai  ele­  A V A R IŢ IE
           priesc  însă de loc pământurile  compacte       »     »  justiţie   Plosz  Sdndor;   mentare  regule  ale  bunei  cuviinţe,  să-i  facem                 *
                                                           »     »  com erei u  Hieronymi  Kdroly;
           şi  umede,  terenurile  turboase  şi  mlăş­                                          se  înţeleagă,  că  noi la  folosirea  limbei  n lastre   Odată,  pe  când  eram  tinăr  de  tot,  a-
                                                           »     »  honvezi  Nyiri  Sdndor;
           tinoase.                                                                             cel  puţin  pe  teren  social, nici  când  nu  vom   proape  un  copil,  mă  preumblam  pe  iarbă ;
                                                           »     »  agricult.  Talian  Bt!la ;
                Dacă  sub solul  e  apropiat  de  su­      »     »  culte   Berzeviczy  Albert;  renunţa;  că  respectul  dulcei  noastre  limbi îl   atunci  văzui,  căzând  de  pe  gardul  de  ra­
           prafaţa  stratului  arabil  şi  dacă  e  for­   »       croat   Cheli  Ervin;        pretindem şi-l impunem cu  ori-ce  preţ ori-cărui   muri,  o  floare  a>a  de  frumoasă  cum  nu  mai
           mat  din  argilă  tare  sau  din  stînci com­                                        muritor.                       Omikron.    văzusem  nici  odată.  O  ridicai  foarte iute. Era
                                                           »  a  latere  interimal  Tisza  Istvdn.
           pacte  sau  coherente,  nu-’i  merge  bine                                                                                      o  adorabilă  răsură.
           lucernei  şi  ea  dispare  în  anul  al  doilea   B ă i  nouă  de  cărbuni  de  peatră    C ununie.   Dl  Dr.  Eugen  Rozvan  din    Trecând  pe  acolo  o  doamnă,  nu  aşa
           sau  al  treilea.                         în  com itatul M unedorit.  Dr.  Kormendy   Salonta-mare  şi  D-şoara Elora  Beleş din Arad   de  frumoasă,  îmi  zise :
                Adîncimea  stratului  arabil  şi  na­ Gyula,  medic  pretorial  în  Brad,  a  desco­  îşi  vor  sărba  cununia  lor  în  7  Noemvrie  n.   —  Dă’mi  mie  acea  floare,  te  rog.
                                                                                                                                                De  sigur  această  floare  voiam  s’o  fac
           tura  mărunţibilă  a  sub solului  au  o pu­ perit  în  mai  mult  de  20  locuri  cărbuni  de   a.  c.  la  11  ore  a.  m.  în  biserica  gr.-or.  ro­
                                                                                                                                           dar  tinerii  fete,  aşa  de  blondă  şi  rumenă,  cu
           ternică  influenţă  asupra  duratei  şi  a  peatră  mediteranâ  între  Brad  şi  Hălmagiu   mână  din  Arad.
                                                                                                                                           care  mă  jucasem  în  ajun  jocuri  inocente  şi
           productivităţii  lucerneriilor,  fiind-câ  lu­ pe  amândoi  ţărmuri  a  Crişului-alb.  Cărbunii   Felicitările  noastre.
                                                                                                                                           pe  cari  o  iubeam  din  tot  sufletul  meu.  Cu
           cerna  îşi  împlântă  adesea  rădăcinile  negrii  sunt  de  calitate  bună.  La  25  Octom­
           până  la  2  şi  chiar  4  metri  adîncime  vrie  s'a  făcut  oculativa  de  comisiunea  che­  V ifor  m are  în   New-York.  In  zi­  toate  astea  răspunsei:
                                                                                                                                                —  Pentru-că  doriţi  această  floare,  pof­
           La  muzeul  din  Berna,  se  păstrează  o  mată,  care  s’a exprimat  foarte  favoritor  asu­  lele  trecute  a  fost  un  teribil  vifor  pe  mare
                                                                                                                                           tim,  Doamnă.
           rădăcină,  care  are  o  lungime  de  16  pra  acestor  băi,  folositoare  pentru  n cerin­ în  apropierea  oraşului  New-York,  portul   Odată,  când  nu  mai  eram  aşa  tinăr,
           metri.  Marea  adîncime  la  care  pătrund  ţele  părţilor  arădane.  Direcţiunea  căilor  fe­  unde  să  dau  jos  oamenii  noştri,  cari  călăto­
                                                                                                                                           dar  eram  sărac  şi  trist,  mă preumblam noap­
           rădăcinile  lucernei  în  sub-solurile  ac­ rate  Arad—Csanâd  a  şi  decis  să  protegeze   resc  la  America.  Peste  48  corăbii  s’au  stri­
                                                                                                                                           tea  prin  stradele  întunecate  din  Paris;  zării
           tive,  adecă  în  straturile  inferioare  per­ din  toate  puterile  băile  de  cărbuni  din  valea   cat,  dintre  cari  33  au  dispărut  fără  u r mă
                                                                                                                                           lângă  un  şivoi  de  apă,  o  monedă  de  aur,
           meabile  sau  printre  crepăturile  părţilor   Crişului.                             în  fundul  mării.  Oare  din  şirul  muncitorilor   căzută  din  vr’un  buzunar.  Era  multă  vreme
           stâncoase, învederează  pentru-ce această                                            noştri  câţi  vor  fi  perit,  după-ce  chiar  acum   de  când  nu  văzusem  monede  de  aur!  O  ri­
           plantă  îndură  aşa  de  uşor  secetele  în     A beraţiuni  şoviniste   De o surprin­  toamna  foarte  mulţi  s’au  dus  acolo  să-’şi   dicai  foarte  repede;  era  o  Guinee, care  făcea
           ţările  meridionale.          (Va  urma).  dere  unică  în  felul  seu  a  avut  de  a  se  ,,bu-   câştige  hrana  de  toate  zilele  pentru  iei  şi   mulţi  bani.
                                                     cura“  în  Dumineca  trecută  o  parte  din  stu­  cei  rămaşi  acasă?                     Trecând pe  acolo  o  damă  tinără,  destul
                                                     denţimea  română  din  Budapesta,  care  cerce­                                       de  uiîtă,  îmi  zise ;
               Dobândirea seineiiţei de varză.       tează  restaurantul  «Bânovszky*  din  str.  «Re-   Coroane  eterne.  D-şoara  T e r e s i  a  —  Dă-mi  mie  această  monedă  de  aur,

                                                     viczky».  Eată  ce  s’a  întâmplat:  Ospătarul   Pipos,  dărueşte  fondului  văduvelor  şi  orfa­ te  rog.
                                                     hrănit  în  mare  parte  din  bani  româneşti  a  nilor  meseriaşilor  români,  întemeiat de  «Reu­  De  sigur,  cu  această  comoară  găsită,
                In  nr.  8  ai  «Jurnalului  Societăţei  Cen­
                                                     fost  silit  de  câtră  nescai  pui  de-ai  lui  Arpâd  niunea  sodalilor  români  din  Sibiiu»,  pentru   aşi  fi  putut să prânzesc foarte  bine, — ceea-ce
           trale  Agricole»  am  arătat  că  varza  este  un                                                                               îmi  era  foarte  necesar,  —  sau  aşi  fi  putut
           zarzavat  bienal.                         să  împodobească  păretele  pe  vremea  mesei  odihna  sufletului  neuitaţilor  sei  părinţi,  suma
                                                     cu  o  tăbliţă  provăzută  cu  inscripţia:  „Itt  old-  de  2  coroane.               să  cumpăr  nişte  versuri,  bine  imprimate,  ale
                Cred  de  interes  general  să  arăt  şi  cum                                                                              vre  unui  excelent  poet.  Cu  toate  astea  răs­
           cultivatorii  din  Retezu  (Mehedinţi)  obţin  să­  hvl  beszâlni  tilos“.  (Aici  e  oprit  a  vorbi   La  acelaş  fond  Rachi la  lui  Laz ar  punsei :
           mânţa  în  al  doilea  an.                valaheşte“  vrea  să  zică: româneşte). Ospătarul   St oi a,  a  dăruit  pentru  odihna sufletului  ne­  —  Pentru-că  voeşti  această  Guinee,
                Am  observat  mai  multe  grădini  de  le­  a  fost  silit  să  se  supună  provocărei  acestea  uitatului  seu  ginere  A l e x a n d r u  Tăba n,  iat’o,  doamnă.
           gume  cultivate  de  bulgarii  aflaţi  la  noi  în   în  interesul  «geşeftului».  Oaspeţii,  care  cum   zidar,  suma  de  1  coroană.  O  altă  dată—tinăr  sau  bărân,  bogat
                                                                                                    -  U
           ţeară,  şi  în  nici  una  nu  am  văzut  cultivân-   întră,  rămân  frapaţi  vin  în  confusie ;  nu  pri­                     sau  sărac,  nu  mai  ştiu  1  —  mă  preumblam
           du-se  căpăţini  de  varză  pentru  sămânţă.  cep,  că  oare  au  de-a  face  cu o  glumă  proastă   A l  42-lea!  Cassariatul  «Reuniunii ro­  pe  marginea  mărei,  cu  totul  luminată  de  as-
                Sătenii  din  Retezeu, cari se ocupă foarte   ori  cu  o  faptă  a unei  minţi  scrintite.  Românii  mâne  de  înmormântare  din  Sibiiu»  a  solvit   tre.  Am  văzut  în  năsip  o  stea  căzută din cer.
           mult  de  cultura  verdeţurilor  (zarzavatului)   cer  desluşiri  dela  ospătar  şi aflând  dela  dân­ moştenitorilor  răposatului  A l e x a n d r u  T ă ­  Ea  strălucea  puţin,  vai 1  dar  venea  de  aşa
           până  în  anul  1895  (când  au  introdus  dela   sul  adevărata  stare  a  lucrurilor,  dispun  să se  ban,  zidar,  fost  membru  al  numitei  Reu­  de  sus.  Am  ridicat-o  foarte  iute.
           casa  Friedrich  Pildner  şi  varza  văratică  şi   depărteze  tăbliţa,  şi  de-aci  încolo  de  sine  să  niuni,  ajutorul  statutar.  Trecând  pe  acolo,  cea  mai  frumoasă
           tomnatică,  albă  de  Erfurt) uzau de  procedeul   înţelege,  suflet  de  român  n’a  mai  păşit  pra­  Acesta  este  al  42-lea  cas  de  morte  în  din  princese—ahl  cum  coroana  ei  din  păr
           următor:                                  gul  acestui  restaurant.  Vitejii  patrioţi  însă,  sinul  Reuniunei  noastre  de  înmormântare.  seînteia  in  întunerec I  Cum  aşi  fi  adorat-o
                Alegeau  de  cu  toamnă  căpăţinele  des­  cari  au  pus  la  cale  incidentul,  n’au  avut  în-                           pe  această  Alteţă I  Cum  aşi  fi  sărutat  cu  foc,
           tinate  să  dea  sămânţă,  le  păstrau  earna  în   drăsneala  să-şi  scoată  botul  la  vileag,  astfel   L a  fo n d u l  de  20  bani,  întemeiat  pulberea  pe  care  a  călcat  botina  eil  —  îmi
           gropi  şi  pe  la  Mucenici  le  scoteau  şi  le  pu­  tinerilor  noştri  nu  li  s’a  dat  prilej  să ia satis­ de  «Reuniunea  sodalilor  români  din  Sibiiu»,  zise,  din  capriciu:
           neau  la  locul  definitiv.  Pe  la  15  Maiu, multe   facţie  cuvenită  pentru  hulirea  mişelească  a  pentru  acuirarea  unei  case  cu  hală  de  vân­  —  Dă’mi  mie,  te  rog,  această  steluţă I
           din  căpăţini  în  floare  erau  distruse  de  vier­  limbei  româneşti.             zare  pe  seama  meseriaşilor  români,  la  stă­  De  sigur,  această cerească strălucire  nu
           mii  aflaţi  în  bubele  de  pe  piciorul  căpâţinei   N’ar  merita  să  ne  ocupăm  cu  aberaţia  ruinţa d-lui Şt ef an  Mirean,  cleric  în  cursul  puteam  s’o  întrebuinţez  la  nimic  aci  pe  pă­
           cari  se  desvoltau  încetul  cu  încetul.  aceasta  a  şovinismului  orbit,  dacă  ar fi  vorba  al  IlI-lea  al  seminarului  »Andreian«  din  Si­ mânt.  Lucrul  ăsta  din  cer  nu  are  nici  o  va­
                Dela  1895  sămânţa  de  varză în comuna  de  un  cas  isolat.  Dar  cu  totul  altmintrelea  biiu,  următorii  elevi,  ai  cursului al  111-lea teo­ loare  în  valea  asta  de  durere I  Cu  toate  as­
           Retezeu  să  obţine  astfel:              ni-se  prezintă  lucrul,  dacă  11  vom  examina  logic  au  dăruit câte 20 bani şi anume:  Alexan­ tea  nu  am  răspuns  nimic  princesei  şi  am
                La  finele  lui  Octomvrie  se  smulg  din  mai  de-aproape.  Incidentul  scârbos  din  res­ dru  Anca,  Ioan  Andreiu,  Ilie  Beleuţă,  Ioan  păstrat  steaua.
           ogor  căpăţinele  cele  mai  mari  şi  mai  fru­ taurantul  Pestan  nu  e  un  cas  isolat;  el  Bişcovan,  Victor  Both,  Sever  Bran,  Nicolau
          moase,  se  curăţă  bubele  după  picior  cu bri-  este  un  eflux  al  campaniei  furioase  ce  s’a  Butelanc,  Ilariu  Cocan,  Aurel  Crişan,  losif   BIBLIOGRAFIE.
           ceaguşisepun căpăţinele pe pământ în  pivniţă.  început  în  timpurile  din  urmă  în  contra  lim­ Dumitru,  Petru  Dumitrescu,  Nicolau  Geor-
           In Noemvrie, când începe  să  dea  gerul,  să  fac  bei  române  pe  teren  social,  după  ce  s’au  gescu.  Dumitru  Grecian,  Ioan  Handa,  Au-   Călindarul  «Poporului  Român»  pe
           gropi  la  locul  ■definitiv  depărtate  una  de  alta  convins  heghemonii  noştri,  că  cu  ucazuri  mi­ gustin  Istrate,  Vasiliu  Lăpuşte,  Ioan  Maxim,   anul  visect  1904  a  apărut  şi  se  poate  pro­
           de  60  cm.,  să  iau  căpăţinile  din  pivniţă,  se  nisteriale  nici  când  nu  se  poate  ajunge  la  Emil  Miclea,  Ştefan  Mirean,  Miron  Moldo-   cura  Ia  tipografia  «Poporului  român»,  Buda­
           unge  cu  balegă  proaspetă  de  bou  piciorul  nimicirea  etnică  a unei  naţiuni.  Nu, căci  limba  venescu,  Teodor  Muica,  Octavian  Murăşan,   pesta  VI.  strada  Vdidsmarty  60/a  cu  preţul
           fie-cărei  căpăţini,  ear  căpăţina  întreagă  se  română  nu  se  susţine  din  părtinirea  şi  graţia  Ioan  Neagoe,  Aurel Oancea, Aurelian Oprean,   de  40  bani.
           acopere  cu  un  strat  de  baligă  tot  de  bou  şi  puterii  de  stat,  ci  există  şi  va  exista  râzi-  Nicolau  Perian,  Remus  Perian,  Romul  Pla-   Afară  de  partea  calendaristică  bine  re­
           în  fie-care  groapă  se  pune  câte  una;  astfel  mată  numai  şi  numai  pe  basa  energiei  sale  toş,  Romul  Pop,  George  Popovici,  Nicolau   dactată,  partea  literară,  care  e  anume  întoc­
           că  partea  de  jos  a  căpăţinei  să  fie  în  nivel  naturale,  şi  pe  basa  perseveranţei  neclintite  Regman,  Remus  Roşea,  Eremie Ticuşan,  Va­  mită  pentru  ţăranii  români,  conţine  material
                                                                                                                                           bogat,  variat,  interesant  şi  instructiv,  având
           cu  solul,  să  trage  pământ  mărunt  pe  lângă  înnăscută  în  poporul  român,  cu  care  o  păs­ siliu  Trifa.               următorul  cuprins:  Moş  Martin,  schiţă  de  A.
           piciorul  verzii  şi  se  calcă  bine.  Căpăţina  se  trează  şi  care  nu  se  poate  extermina  din   La  acelaş  fond  au  dăruit  dl  Ioan  Iri-
                                                                                                                                           Vlâhuţă:  Oeupaţiunea,  tpul  şi  însuşirile  Ro­
           acopere  cu  un  strat  de  pământ  mărunt,  for­ inima  lui  cu  una  cu  două.  O  văd  şi  ei  mie  din  Becicherecul-mare  1  coroană  şi  Vic­
                                                                                                                                           mânilor,  din  Enciclopedia  română.  Noaptea
           mând  fie-care  un  bilon  conic.  Aici  se  asi­ aceasta  prea  bine  şi  de  aceea  îşi  iau  refu­ tor  Tordăşianu,  20  bani.
                                                                                                                                           de  vară,  poezie  de  G.  Coşbuc;  Românii  în
           gură  căpăţinele  pentru  earnă.          giul  la  unelte  de  calibru  mai  asiatic.  Zi  de                                  America,  de  Dionisie  Stoica;  Ceva  despre
                Primăvara  până  la  15  Martie,  când  lu-  zi  avem  ocasiune  a  ceti despre atentate  scan­    Isteţ  n u   glum ă.   In  Neapol  (Ita­
                                                                                                     —
                                                                                                                                           Românii  dela  Pind,  de  Petru  Vulcan;  Zapis
             ul  începe să apară d’asupra bilonului, acesta  daloase  de  felul  celui  amintit.  Inscripţiile  ro­ lia)  trăeşte  un  bog  tan,  care  are  un  singur
                                                                                                                                           ţigănesc,  de  D.  Stănescu; Teatru la  sat;  Poe-
             risipeşte  şi  se  înlătură  frunzele  în  des-  mâneşti  sunt  pretutindenea  hulite.  Rectorul  fecior  de  vre-o  24  de  ani.  «Frumosul  Giuse-
                                                                                                                                           sie  din  America,  de  Paian  Vasa;  Lugojenii,
           -mpunere.                                 din  Cluj  le  interzice  studenţilor  români  a  ppe»,  aşa  îi  zice  lumea,  e  un  fecior  în  toată
                                                                                                                                           de  Iov.;  Lupta  în  comitate;  Baba  Dochia,
                Dela  15  Aprilie  înainte  se  distrug  bu­ mai  vorbi  româneşte  la  »mensa«.  Şi  apoi  puterea  cuvântului.  A  strâns  la bani,  i-a chel­
                                                                                                                                           poesie  de  Sebastian;  Sfintele  Paşti  între  ză-
           ruienele  de  pe  lângă  căpăţini  şi  se  leagă  mâncând îţi  vine apetitul;  mlădiţ'le  arpadiane  tuit  până  şi-a  făcut  o  grămadă  bunicică  de   voare  şi  baionete,  de  Bill-A-Zam;  Poesie  oc-
           lujerii  pe  haraci  spre  a  nu  fi  rupţi  de  vânt.  dela  universitatea  din  Pesta  merg  şi  mai  de­ datorii.  In  săptămânile  trecute  a  eşit  călare
                                                                                                                                           nărească,  de  A.  Baiaş;  Dascălul  şi  învăţăce­
           Aşteptăm  acum  momentul  coacerei,  când  se  parte  în  cutezanţă;  ei  pretind  în  fiţuica  lor  la  pădure  şi  n’a  mai  venit.  Abia  după  trei
                                                                                                                                           lul,  glumă  de  V.  Mureşian;  Dreptul de  întru­
           culeg  lujerii  împărţindu-i  în  2  categorii:  1)  sus  şi  tare,  să  se  oprească  pe  cale  oficioasă  zile  primeşte  îngrozitul  tată  o  scrisoare  ne-
                                                                                                                                           nire;  Economia  de  câmp  şi  învăţătura,  de G.
           Cei  din  centru  sau  vârful  şi  2)  cei  laterali,  tuturor  universitarilor  conversarea  în  limbi  subscrisă  cu  acest  cuprins:  «Domnule 1  Pe
                                                                                                                                           Todică;  Legea  despre  naţionalităţi,  etc.  etc
           adecă  cei  din  jurul  celor dintâiu; astfel  avem  «străine»,  căci  Ia  din  contră  se  dispensează  fiul  d-tale  l’am  prins  în  pădurice.  Nu  i-am
                                                                                                                                                Călindarul  cuprinde  91  ilustraţiuni,  în
           două  calităţi  de  sămânţă.  Sămânţa  din  luje­ de  ori-ce  răspundere,  dacă  cumva  «tinerimei  făcut  însă  nici  un  rău.  Nici nu  i-să  va  în­  mare  parte  pe  deplin  succese.
           rul  vârf  ne  va  da  în  viitor  căpăţini  volumi­ cu  simţiri  patriotice*  i-se  va  curma  la  urma  tâmpla  nimic  dacă  în  timp  de  3  zile  aduci
                                                                                                                                                Călindarul  „Poporului  Român"  se  re­
           noase  şi  cea  scoasă  din  lujerii  laterali  ne  va  urmelor  «firul  paciinţei»  şi  va  erumpe  «in­ 50  mii  de  lire  la  tulpina  «stejarului  negru»   comandă  de  sine.
           -to  căpăţini  mai  mici.                 dignarea  patriotică»  cu  toată  furia  asupra din  pădurice.  De  nu  pe fecior nu-1  mai  vezi».
   1   2   3   4